Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_32
P. 3
I, 31 IA N U A R IE 1990 Pag. 3
Tribuna „OUVINTULUI LIBER» CONSTITUIREA „LIGII NAŢIONALE
A EXPROPRIAŢILOR Şl OPERAŢIA
SATELOR ROMANEŞTI"
PENTRU LIBERTATE, DEMOCRAŢIE, DEMNITATE! pentru constituirea ligii diri din vatra loealităţi-
Comitetul de iniţiativă ţaţe de terenuri şi clă-
. cu titlul de mai sus îşi lor, donaţii fictive făcu-
propune să militeze pen- te de fostele- consilii
SCRISOAREA DESCHISA A TIPOGRAFILOR tuaţia, să provoace haos şi grup, care strigau că ei tru obţinerea unei le- populare, dezafectării u-
anarhie, periclitînd însuşi reprezintă poporul. Asta gislaţii d r e p t e pen- -nor sate şi comune, demo-
Ne adresăm ziarului festări vădit tendenţioase, viitorul ţării. Urmărind să fie oare democraţia ? tru despăgubirea cetăţe- lării bisericilor etc.
„Guvîntul liber" cu depli care nu pot conduce decît permanent la televizor şi Am scăpat, nu de multe nilor din toată ţara care Comitetul de iniţiativă
nă încredere şi rugămin la instabilitate politică, la citind în presă, rămîn zile, de dictatură şi acum au suferit în urma ex- est» format din foştii
tea de a face cunoscute dezorganizare generală a consternat de tot ceea ce vor să ne vîndă ţara ca proprierii terenurilor, cu membri ai Comitetului
, gîndurile şi sentimentele tuturor structurilor şi se petrece în ţară 1 Mă pitalului străin ? Au ve sau fără construcţii, de- împotriva Samavolniciei
tipografilor din Deva, Pe care compromit principiile întreb cit vor mai re nit în ţară fel şi fel de molării sau nu a acestora, Exproprierilor şi Demo-
troşani şi Abrud, ale lu elementare ale democra zista domnii Iliescu şi persoane, cu scopuri mes naţionalizării de terenuri Ţărilor, constituit în 1974
crătorilor care duc cuvîn- ţiei. Roman, pe care îi consi chine, care vor să ne d^a sau imobile, preluării de — la eiuj — şi care a
tul românesc, ciivîntul re Fermitatea şi demnitatea der adevăraţi patrioţi, să lecţii de democraţie. Spe locuinţe în case indivj- luptat în ilegalitate în ve-
voluţiei spre inimile oa cu 'care Consiliul Frontu mai lucreze în asemenea răm ca poporul român, duale sau apartamente, chiul regim dictatorial
menilor. lui Salvării Naţionale, prin condiţii ? care a trecut prin atîtea în baza Legii nr. 4/1973 comunist, înfruntîndu-i
Noi, tipografii, hunedo- reprezentanţii săi, a ştiut Duminică, spre exemplu, greutăţi, să fie în stare şi a altor legi' şi decrete persecuţiile draconice,
reni, am fost, sîntem şi să răspundă abilelor mane în 28 ianuarie a.c., cu oca să disccarnă binele de rău. ale vechiiilui regim de Cei interesaţi sînt tor
vom fi cu gîndul, cu mim j vre ale celor trei partide zia mitingului organizat de Nu se va lăsa înşelat I dictatură comunistă, con- vitaţi să adere lâ înfiin-
şi fapta alături de Fron care au încercat,, folosind el® însele, cele trei parti Nici nu a început cam fiscării de imobile ale ţarea ligii, trimiţtod
tul Salvării Naţionale, care metode vechi de impunere de şi-au dat „arama pe pania electorală şi unii acelora care au plecat adeziunile lor scrise pe
şi-a asumat, prin vrerea a voinţei lor (forţa străzii), faţă", aţîţînd spiritele, ce- deja au început- să acţio din ţară înainte de 22 adresa: Florescu Traian,
poporului, răspunderea u- sînt o garanţie a învesti rînd, sub presiunea unui neze cu metodele bine cu decembrie 1989, preluării cod 3 400 Cluj-Napoca,
riaşă, din primele şi cele rii justificate şi încrede grup de aşa-zişi adepţi ai noscute de bîlci şi corupţie. la stat a unor terenuri str. Nirajului, nr. 5, ap.
mai grele momente ale rii poporului in cei care politicii lor, nici mai Unde eşti oare Caragiale sau imobile, donaţii for- 15.
Revoluţiei, de a conduce asigură în prezent demo mult nici mai puţin, decît să-ţi vezi personajele în
destinele ţării, a asigura cratizarea paşnică a vieţii demisia imediată a con plină acţiune ?
ceea ce nu am avut — noastre. ducerii Frontului. Am pu
libertate, dempcraţie şi Fiţi convinşi că daeă va tut vedea la televizor cine IERONIM RUSAN, H A R N I C I E
demnitate pentru toţi ce fi nevoie vom fi prezenţi erau de fapt unii purtă inginer pensionar,
tăţenii României. şi noi pentru a contracara tori de cuvînt ai acestui Deva Membrii Asociaţiei de refolosibile. Informaţia
Sîntem consternaţi de acţiunile acelor care se locatari nr. 2 din Qrăş- transmisă redacţiei este
ceea ce am văzut- duminică, erijează în reprezentanţii LOCUITORII PEŞTIŞULUI SÎNT tie au adunat 950 kg cio completată cu generoasa
400 promisiune ca asemenea
buri , din sticlă şi
28 ianuarie, în Piaţa Victo de drept ai poporului ALĂTURI DE F.S.N. ; kg hîrtie, pe care le-au preocupări să se conti
riei din Bucureşti, şi con român.
damnăm asemenea mani Trăiască România Liberă! Domnul Alexandru Nea- partide care au organizat ' transportat la centrul de nue de-a lungul anului.
gu, primarul comunei Peş- manifestaţia, că nu aceasta colectare a materialelor Felicitări 1
tiş, ne-a telefonat luni la este voinţa uqpnimă a
PENTRU A NU SE MAI REPETA redacţie, spunîndu-ne ' că populaţiei din judeţul Hu
mai multe sute de lo nedoara; că diţginii cara ABONAMENTE I.T.A, PENTRU . . .
TRISTA ISTORIE cuitori, s-au prezentat la au fluturat această pan
primărie. Indignaţi-de cele cartă acolo nu se pot eri MERSUL PE JOS
Am rămas profund in gcle atîtor tineri, studenţi, văzute în Piaţa Victoriei, ja în reprezentanţi ai tu In satul Ocolişu Mare vîntului liber", Emil
dignat de revenirea ' în militari şi oameni de bine. dar, mai ales, de pancarta turor hunedorenilor. Noi, locuiesc mulţi cetăţeni Stoicoi, Romulus Vişa,
actualitate a tristelor mc- Rog tineretul patriei pe care scria „Hunedoa cei din Peştjş, sîntem â- care muncesc în Combi Miron Ciripău, alţi nave
, tode de campanie electo- noastre, care cu mari sa ra — Alegeri fără Front", lături de F.S.N. In acest natul siderurgic" „Victo- tişti... pedestraşi adre
' rală ale -fostelor partide crificii a răsturnat regi ei' au solicitat să publi • rîa"'’Călân. Posesori ai sează conducerii - între
istorice. Noi cei- mai - -în mul de -tristă - amintire al căm în ziarul nostru spre s e n s ,,e l au trimis Tele abonamenţelor l.T .A .,; ei prinderii de transporturi
vîrstă ne amintim cu mult clicii ceauşiste, să-nu cadă: cunoştinţa Partidului Na viziunii Române Libere o se văd nevoiţi adeseori auto Hunedoara—Deva o
regret de ele. Ce-au lăsat sub influenţa metodelor ţional Ţărănesc — creştin telegramă semnată de 300 să păstreze în buzunar întrebare pe care o cre
în urma lo r? Nu.mai do partidelor istorice, să • nu- şi democrat, a celorlalte de oameni din comună. documentele de călătorie dem deplin justificată r
rim revenirea la- conduce vîndă ■ revoluţia. Detest o '/? - cd autobuzul "şi să ia „Pină cînd vom cum
rea ţării noastre, atît de manifestările organizate de asfaltul în picioare cale păra abonamente pen
greu încercată de-a lun aceste partide istorice şi de mulţi kilometri, dus tru... mers pe- jos 7"
gul atîtor decenii, a ace şi întors.
lor, partide. Nu .mai do metodele' lor incompati Prin intermediul „Cu-" MIRCEA DtACONU -
rim campanii. electorale bile cu dorinţele, noastre
cu huligani ,şf bîtaşţ plă- de libertate şi democraţie.
- tiţi şi drogaţi.cu alcool,
rcare să destabilizeze de-, IOAN GULEA, D I N - S u F;L*E T ; ;
mocraţia cucerită ' cu . sîn- : pensionar,' Brad
^Locuitorii sat.ului Nălaţi (Ha,ţeg),.’,oameni cu suflet,
au ăjutât copiii de la" Casa de copii Bfetw ’-'Streîului
ACEASTA SA FIE OARE DEMOCRAŢIA ? cu 200 kg produse alimen tare. Cinele lor 1 - '
Pentru a - salva' ţâra "de sînt ■ lăsaţi să lucreze în
la dezastrul la care a fost • linişte, să-şi ducă la în
împinsă de tiranica dic deplinire sarcinile pe care
tatură şi pentru a reda ; şi. le-au ; 'asumat* şi sînt CITEVA ZILE ? CITE ?
adevărata libertate -şi dem stipulate în mod concis în Că mulţi dintre cOL-eare r persiatftria' aâto-ibdtt> din'
nitate- acestui * poperţ atît • plâţforiha-progfam a Fron-
de încercat în ultimii, ani, . tui ui. ' i- - , sţpele^ază.'lâ 'serviciile u- H r ^ t'Am dus mffi^aak®'
mtăţii • autd^moto apar- el de aproape plneţ'lani
în focul revoluţiei. .. ş-a In numele , democraţiei, ţinînd Cooperativei Vaeş- ’ — ne^a 'tşle£bnât dpiâ-.
constituit . Frontul .Salvă;- au . apărut ca. ciupercile teşugăreşti „Moţul"^ din nul BărăHeari. . Ad>it3ţîr
rii Naţionale, care, prin după ploaie iot felul de -Brad ~ .sînt nejntilţSmiţl, ' (ţuişrieaVbrâstrăx
măsurile- luate ptoă'r în' partide - cu - tot felul de şlgţami „Aveam” Insă,' ' în ’ ,^-a spus,/' t?
prezent în interesul îiî- lideri, care pretind că 'urma- - intervehţiifoî5' fă- . iii cîtevâ zile avei» o- ma
tregului popor, şi-â cîş- exprimă interesele poporii- cule, promisiuni că lu- şină ea nouă. Dar nu o
tigat încrederea şi adeziu . lui şi care, în loc să ajute ■sCnirile se îndreaptă, pe am nici aştăzi,..* ' .
nea tuturor oamenilor ■ de Frontul la rezolvarea pro- un făgaş bun^ Adică,.cei
bună credinţă din ' ţara ‘ blemelor. grele prin care „D I L E M Ă " care se adresează unită Ce o fi însemnînd la
noastră. Dar, iată că ei, trece ţara, caută în fel şî Desen de MIRCEA IATCA ' auto-moto - Brad eiteya --
componenţii Frontiilui, nu chip să destabilizeze si ţii nu -nl&i- sînt amtoaţl zile? Dar 5'000 lei lbbff
la nesfîrşit pentru efec în^Hte: de .efggţţtorea'l|A:
tuarea unor lucrări, aces crării 7 Vă întrebăm' ţi
tea, se fac de'caljţate tot
revoluţii,
pentru a pro
i lncercînd să ' ne dez- la-mă, nene, cu tancheta, teja pe aceştiin stiga mai « ^ puns urgent — nu. In
; meticim, să judecăm ;.lă
telefonic . primit la, re
I rece evenimentele fără tori, care i-âu jucat cu. dacţie de la domnul ^rîteva z;le"r ale 3 lini-'
focul, / neştilnd ce • în
neayoastră'. -e î-i stimaţi
precedent de duminică şi
Arsenie Bărăşteah, pro-
seamnă jignirea unei na
în Ca să-mi salvez... etichetai
I luni din . Capitală şi - din : ţiuni.' prictarul Daciei 1 300, nr. ' domni', idîh eon ducerea.
« M o ţ u l * '
3-IID-4832,
readuce. în . Cooperativei
ne-au venit
ţară,
minte celebrele versuri In mod disciplinat, stă- atenţie. neregulile care Brad ‘ . ’
I din poezia lui George tea cu r o m â n u l C a la mare al revoluţiei,' româ pînihdu-şi furia,- oţune-
nii au creat un cordon
Coşbuc, :.Noi vrem pă- un semnal, zeci de mii nul a simţit aerul curat prin care - organizatorii'
I mînt !”. Deşi promit pă- de oameni au sărit în al libertăţii şi nu se mai demonstraţiilor .ântirovo-" DE LA PROCURATURA ■
'şi - supune
' ameninţărilor,
apărarea, revoluţiei
I mînt ţăranilor, chiar . o i-âu blocat pe instigatori chiar dacă vin de la per luţionare s-au îndreptat Procuratura judeţeană inculpata Tânsaşi -LavU'Cn-
JUDEŢEANĂ HUNEDOARA
împroprietărire totală, un
în dispreţul general spre
în propriul lor sediu. Re
cu
soane „venerabile",
I . fel de posibilă întoarcere voluţia . din decembrie, experienţă politică, „is . tanehetă, salvindu-li-se. Hunedoara a arestafc-o.fBre- ţia şi-a însuşit confecţii
la boierime, organizatorii
viaţa, dar, nu şi „etieher-
| acţiunilor provocatoare revoluţia eroilor şi marti torică", . cărora le-ar. sta ta“, care. va rănaîne păta yentiv pe inciilpafa Tainaşt din. blănărie . şi ţ>icîe;îîh
de duminică, atentatorii rilor tineri nu • a permis mai bine pe aiurea, unde tă de fapta .' lor necu-, iJaurenţia,, fostă gestionară valoare totală de 33jŞ 391
la magazia de modele con
i la revoluţie, au uitat cre- ca pe trupul ei însînge- au fost şi pînă acum, la getată. ' fecţii pentru femei a în lei, Tar banii l-a îolosţt
-zul rom ânilor; aşa cum rat să se caţere politi gura sobei, povestind ne în .interes personal,
l-a sfinţit în vers poetul: cianismul de modă veche, ; poţilor . basme in limbi , TIBERIU ISTRATE treprinderii comercial» cu vederea . .acoperirii. minu-
„Cînd nu vom mai putea ameninţarea şi recurgerea străine. ridicata pentru “ textile şi suliţi’ şi pentru - a nu fi
răbda/ ■ Hristoşi .să -fiţi, la forţă. Prea multe a Şi. iată a fost nevoie P,S. Parcă, am mai; vă ' topălţăminfe - .(I.GţR/r.I.) depistată, inculpata a- ta»
Deva, pentru infracţiunile
uu veţi scăpa/ Nici iii răbdat românul în ulti ca domnul prim-miniştru zut pe clneya_ călătorujd tocnfţt acte fictive de "scă
morntînt de delapidare^, fals inte dere' /C.&bre magazin» uin
ma jumătate de secol ca al guvernului să lase tre cu tancheta - în zile le ’ rer • lectual şi uz d e fals.
Şi, iată, am văzut pe să mai poată îndura -de ‘ burile ţării şi să vină, voluţiei. Ntimai că , pe Din primele cercetări Deva şi Căian,- precum
viu ceea ce într-o vorbă acum încolo. Şi, ceea ce sfinţind splendida demo acela l-am văzut cobo- efectuate de procuratură si către d e p o z i t u l
de duh se sptme în po Constituie cîştigul cel luai craţie a tinerei noastre rînd, iar pe acesta ureînd. şi poliţie rezultă că, în i.C.R.T.I Deva
por : „Să nu-ţi pui mia- perioada anilor 1985—1989. Cercetările continuă.
