Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_33

L I B E R T A T E , D E I E , A D E V Ă R !

CUVINTUL LIBER

ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Amil 11, nr. 33 JOI, 1 FEBRUARIE 1990 4 pagini - 50 bon!

Alimentaţia populaţiei - 1 Stop-cadru
_ t e
I PINA î
V
problema noastră nr. 1 la bairaj
! CÎND? !

— Domnule inginer Au­
I 1 rel Dan, şef al şantierului din care 950 000 mc anro*
camente, 280 000 mc argi­
I Opinia publică | baraj de pe Amenajarea lă ■ şi 320 000 mc filtre.
hidroenergetică BIu Mare- — La ce lucrări sînt mo­
| întreabă, cu justîfi-j Eetezat, care este situaţia bilizate forţele la aceas­
la zi a acestui mare şi tă oră?
| cată îndreptăţire, a important obiectiv ? — La depuneri de an-
— Sîntem la cota 1033 rocamente, betonarea ga­
| pînă cînd va aştep-1 metri. Pînă la cota finală, leriei descărcătorului de
de 1 078, 50 metri, mai a-
| ta răspunsul Consi-j vem de executat 45,50 me­ ape mari şi a rapi­
dului de aici, la foraje şi
tri.
| fiului judeţean Hu-1 — Şi în cît timp îl veţi injecţii în galeriile bara­
jului, la excavaţiile de la
face ? bazinul deversor ape mari,
| nedoara al Frontu- j — în d-oi ani. la staţia de sortare şi în
Precis ?
| lui Sairâm Naţio- j cariera de anrocamente.
— Cu condiţia să’ avem — Cum „s-a mers* în
| na le ta întrebările | baza materială necesară, ianuarie a.c. ?
respectiv cantităţile sufi­ — Cam slab.
| din scrisoarea des-| ciente de carburanţi şi — Şi cum vor fi plătiţi
lubrifianţi, de piese de
chisă ce î-a fost a- j schimb şi anvelope pen­ oamenii ?
Ua aspect dezolant: rafturile «oale din aHmcatarS. Fotografia a fost făcută ieri ţi — După muncă, deşi
reprezintă argumentul nostru pentru a tic ocupa, cu cca mai mare seriozitate, de «ro ­ tru mijloacele auto din
bi rma alim entaţii populaţiei. | dresată, prin inter-1 dotarea şantierului. situaţia a fost «şa cur»
— Anul trecut cît aţi se ştie, mulţi muncitori
Dragi cititori! Cea mai cruntă suferinţă pe care 1 mediul z i a r u l ti i j „urcat* 7 s-au aflat în concediu.
am suportat-o în regimul ceauşist, pînă la limitele — 11 metri. N-am avut — Şi în continuare ?
aproape impcsthHc ale răbdării omeneşti, a fost FOA­ PJ.Î.-C.D. Cuvîntuf liber4’ de! ce ne-a trebuit.
MEA. 1 — Şi fn acest an cît . — Hotărlrea generală
Să mi ne fie ruşine şi să spunem In faţa lumii în­ | marţi 23 ianuarie veţi realiza ? este să muncim, să fia
tregi că în această „ţară bogată" n-ate avut m să oamenii mulţumiţi, să con­
— Vom ridica barajul
fttiftrăm. Feste t i te sută —- după aprecierea noastră răspunde | a.c., de un grup de* cu 23 de metri. solidăm victoria Revolu­
— dia capacitatea de fiîndire ce • arcam, era folosită ţiei populare din ţara
ia rifeecti* aprorottoaârii «a « l e necesare tratatei: te r -a ftv ir , ia mantfes- | tineri din Deva ? J — Ce volume de lucrări noastră.
cînd vin ceva alimente, la ce magazin le „bagă", te ÎS L 3 S £ 'iS - J ? S mai aveţi de realizat ? — ' Succes I
■w catftttgfl, ajung ţa toţi cd cave fandează coada, are <to u M ianuarie tue* l * — Depuneri totale de
rost să'mai «tai ia rînd şi multe altele. Trebuie să re- rtfaftte Naponri Ţ te*- 1 550 000 mc de materiale, DUMITRU GHEONEA
euaaaştem: cel mai tare poat pe care putea oft fi-1 — Creştin şl Bete»
„vfndâ* cineva era numele vreunul magazin la care ..............
s~aa adm «evţ ălbnente.
A învins Rcvateţia ! Ţara e liberă şi noi state» li­
beri, tete pntieina aprovizionării cu alimentele ne­ ' " SU M M ftL ntncaate
cesare traiului a rămas tot acrezolvată. Nu putem
nega, a-a mai îmbunătăţit cu ceva, însă nu pe măsura
necesităţilor Vieţii noastre, ta Seva şl in alte loca­ tor şl stoverizroşai* v a ri-
M a i nostru.
lităţi ale judeţului -Sînt tetă în vigoare „raţiile" ace­ te acelaşi mod însă am
lea de tristă amintire. Unii «omeni ne-au scris că este înţeles şl aol erprimorea
mai btee m ţe , desăt să na apuce nianc „fa liber*. Alţi Aamactet MHiai Chetefa
oameni ne-au povestit despre nereguli din comerţ, de­ Consiliului m -
îvrim-
'
spre folosirea în continuare a practicilor de dosire, talaj f t ft M M a ^ n te Ia
servire pe~. sprinceană sau pe bate de „mişcări dia fttelalKiU « M M I ca dam-
otate* şi altele. . ■ *m loa M esca. din 23 la-
nuarft «A , te te d «xp rl-
Tente aoestea, fa un loc, ne-au determinat să de­
clanşăm acnstt acţteae de prerii: „Alimentaţia popu­
laţiei — problema noastră nr. I*. F.S.N. fn alegerile « * I#
2* mal a.c.
Băgăm factorii responsabili de fa toate nivelurile
— îndeoariti pe «ei din comerţ —, să fie preocupaţi Ecsnoflwil ,
do « pi«vizionarea populaţiei ctt cele accesare, să stu­ OCT A VIA N-CONSTANTIN
dieze cit mari bine aceste probleme, să caute şi să gă­ OANA,
sească mijloacele de îmbunătăţire a alimentaţiei. secretarul -
Pe dumneavoastră, stimaţi cititori, vă rugăm să se
sesizaţi personal, te scris sau telefonic, despre uere- «I judeţului Hunedoara ')
gydifa constatate în comerţ. Re vom organiza de aşa al P.N.Ţ.-CO.
maşterii munca incit să putem răspunde prompt, ope­
!f.8 . Considerăm necesar
rativ, tuturor deteanţeior. Să facem front comun pe t e fiecqto s i scrie şl te
această împărţeală temă de viaţă. Avem în vedere w it a iid ctear Ca sumate
Intr-adevăr, au sc prea lucrează. Morţi, 23 Ianuarie a.c., Ia era IA opt manetteri
toate localităţile judeţului nostru. <W ori « l arganisamlai «e aşteptau pe platforma- barajului an traUer pentru Încărcarea unui excavator da mare ca­
t e » - l reprezintă. Aşa este ,
In rândurile următoare, un mic raid prin cîteva uni­ I t lld , decent, cinste. ţ pacitate, Solicitat U lucrările de pe A C .lt. Sta Mare-avaL I,a ora 17, excavatorul era tot
tăţi alimentare din Deva. «cota. Oamenii plecaseră. Aşteptaseră destul... Foto NICOLAE GHEOBGHIU
«CONTINUARE ÎN PAGINA A III-A)
Vechiul nostru imn de analiza rînd cu rînd a- te clădj nimic durabîL Am elanul disperării, al convin­ democratice în care ne-am Deocamdată, noi stoîem
S d fta o muzică frumoa­ ceasîâ „operă", spre o-l văzut şi ştim de acum ca gerii că aşa nu se mai p«s nădejdile cu toţii, avem încă plini de elan. De «lan
să şi «u adevărat înălţă­ demonstra t&soluta riuţd- nimeni diţîi cum arată so­ poate, al credinţei nestră­ nevoie de competenţă, de pur şi simplu. Facem mi­
toare, compusă de Ciprian ditate. Lucrurile sînt tete cialismul dodit „prin dan mutate că Dreptatea n-a caractere şi de muncă. De tinguri, constituim fel de
Porumfaeseu. Din păcate otît de evidente, torit no raunăforesc", dar fără cre­ pierit. Au dovedit-o tosîn- multă muncă. Standardul fel de asociaţii,, ligi şi miş­
S, ca atîtea alte lucruri merită osteneala unei of ari înalt de viaţă al ţărilor cări, cerem fot ce n-am
e, fi cînlecul acesta a demonstraţii. Mă voi apr) accidentale, întemeiat- pe avut în patruzeci şi cinci
fost spurcat ds textul nă- doar asupra a două aşa- princîpîile> democraţiei, s-a , de ani, savurăm plăcerea
ttog, secretat de mintea ru­ zise versuri _ ale vechilăuî Două versuri realizat şi se menţine prin de a umple zidurile cu o-
dimentară a. celui pe care Imn : „Socialismul se clă­ munca şi competenţa fie­ fişe pestriţe sau de-a d r o ­
scatografi zeloşi nu s-au deşte/ Prin elan muncito­ căruia la postul său. Toţi tul nerocţde, ne adunăm pe
sfiit sâ4 proclame pînă şl resc”. Ele continuă să mă cîţr s-au întors din acele la colţuri şi punem ţara
poet. Sper din tot sufle­ urmărească pentru că tră­ dinţa, fără competenţă, fără geratele, dar măreţele zile ţări recunosc cu respect la cale, descoperindu-ne
tul ca măcar această peni­ dează nu numai lipsa de libertate, fără pline, fără ale sfîrşitutui nostru de an. şi admiraţie acelaşi adevăr: subit nebănuite talente de
bilo „crea)ie prezidenţială* hăr, ci totala incompe­ cSfckmS, fără lumină, fără De acum Insă, un lucru e acolo se munceşte, nu politicieni. Toate bune şi
să nu fi fost tradusă şi tn tenţă politică a „autorului*, de Jmdf trâmbiţata „grijă sigur: nimic din ce ne-am glumă. Nu cafelujă, nu be- frumoase; trăim din plin
alte limbi spre a nu ne mai viziunea sa aberantă asu­ raţă de om". Mi s-ar putea propus nu poate fi înfăp­ rică, nu şuetă, nu bilete de beţia întîiului şoc al liber­
spori şi astiel -ruşinea care pra modului de edificare a răspunde că, totuşi, revo­ tuit prin elan. Prin mei voie: programul e program, tăţii. Dar cînd oare ne
ne-a năpădit în toţi anii unei societăţi. luţie se fac prin elanul un fel de elan. Pentru e- munca e muncă. Chiulăii vom apuca şi de treabă ?
.epocii _ de aur" în ochii Numai prin elan, fie el mt^finţ^or. Da, aş replica, dîficarea indestructibila a n-au spor, se elimină, se
luntil civilizate. Ara putea şî muncitoresc, nu se poa­ dar elanul revoluţiilor este acelei Românii libere şi marginal izează. * RADU ClOBANU