Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_34
P. 2
Pqq. 2 CUVTNTUL UI
CASELE DE COPII — l ^
j „Misteriosul" apartament j
mărturii care acuză
! din cartierul Oituz I i
politica delirantă ' Numeroşi cititori ai nu? Cum se emisese a- J
I ziarului nostru ne-au scris ceastă ipoteză, ne in te- |
* ori ne-au telefonat că în resăm la sectorul iii- I
a creşterii natalităţii (II) I cartierul Oituz, din mu- vestiţii al G.I.G.C.L., unde J
J nicipiul Deva, există un şe află documentele ve- |
( apartament cU trei ca chiului O.J.C.V.L. Doarn- J
INCOMPETENŢA CELOR gardurile şcolii, s-a soli- mere „ocupat de tatăl Iui na Gazan, şefa sectorului, I
CHEMAŢI SÂ RĂSPUNDĂ citat în repetate rînduri î Lucian Moga, respectiv ne confirmă că în blo- '
DE INVESTIŢII construirea unei modeste ( de Ioacliim Moga, apar- cui 14, din cartierul Oituz, |
săli de sport, dar nu s-a * tament care a fost modi- nu sînt decît trei apar- J
Problema calităţii in- găsit de cuviinţă să se I ficat şi răsaranjat de că- tamente cumpărate. Ia r»
vestiţiilor realizate la Casa materializeze o astfel de ! tre T.A.G.C.M. Deva şi între acestea nu figu- I
de copii şcolari Baia de investiţie cu adevărat uti- pentru care nu s-a în rează apartamentul cu J
Criş a rămas cu adevărat lă. In schimb, ca o culme I cheiat contract de închi- pricina. |
o... problemă, ca de altfel, a stupidităţii, fostul vice- I riere şi, deci, mi plă- S-a plătit chiria pen- J
aproape tot ce s-a con- preşedinte al Consiliului | teşte nimeni chirie ori tru această locuinţă ? Ne |
struit în epoca ceauşistă popular judeţean, Stelian ' întreţinere de aproxima- răspunde domnul Marian *
de tristă amintire. Clădirea Popescu, a cerut şă se | tiv 3-—4 ani". Filip, şef sector fond I
internatului a fost con- construiască o instalaţie « Ne deplasăm la faţa locativ: „Apartamentul J
struită la repezeală. Con- de biogaz şi încă foarte O privire care vorbeşte de la sine despre viaţa în Casa I locului, însoţiţi de ing. nu se află în administra- >
ductorii de curent electric repede. Cu forţe proprii de copil şcolari de la Baia de Criş. J . Virgil Burtea, şeful sec- rea noastră, nu este cu- I
au fost încastraţi direct în s-a săpat o groapă imen- | torului de gospodărie prins în evidenţele noas- |
tencuiala Zidurilor şi nu să, adîncă de 4 meti'i, I comunală al primăriei. Pe tre contabile". |
în tuburi speciale, cum care... groapă a rămas, 2 lista ' cu locatarii blocu- Deci, reclamaţiile citi- j
întîlnim în mod firesc în acum umplută pe jumătate | lui nr. 14 — un bloc co- torilor noştri s-au con- |
fiecare construcţie. Pereţii cu apă, un pericol pentru ţ chet, cum sînt de fapt firmăt Abuzul de putere J
se umezesc, au Ioc scurt- aceşti locatari ai casei de » toate din acest cartier al celui care cîndva a |
circuite, apar pericole de copii şcolari. Despre spa- I denumit de către deveni condus destinele judeţu- »
incendii. Lipsesc becurile ţiile de joacă, ce să mai ! cartierul „Dallas" — în lui Hunedoara, iar în ul- |
şi tuburile de neon, copiii vorbim. S-a scos pînă şi | dreptul apartamentului tima vreme, pînă la Re- »
fiind nevoiţi să stea în gardul verde din faţa şco- J nr. 2, de la parter, stă voluţia din 22 Decembrie I
internat odată cu lăsarea Iii. Pentru ce 7 Să se vadă | scris „Gospodărie". Este pe cele ale judeţului J
întunericului, cu toată probabil sărăcia ce dom- I încuiat. (Cum cheia nu Cluj, s-a făcut simţit ■
dezordinea ce decurge de nea aici! J se afla la sectorul fond pînă la Deva. Prin I
aici. In internat nu exis | locativ, n-am reuşit să „P.G.R.". Adică prin î
tă apă numai cînd se dă AJUTOARE PRIMITE * aflăm dacă s-ău făcut „Pile, Cunoştinţe şi Re- |
de la centrala tehnică. PRIN CRUCEA ROŞIE I modificări suplimentare), laţii". ;
De aici şi halul de murdă- Spre acest loc dureros, î Cert este însă că, aşa
rie în care se află copiii. organizaţia de Cruce Roşie | cum ne-au confirmat ve- P.S.: Aflăm la Primă- |
Cauza.— hidrosfera adusă a judeţului a dirijat, în J cinii, apartamentul era ria municipiului că apar- »
de la Galaţi şi montată zilele ce au urmat Revo- I reţinut pentru Ioachim tamentul a fost deja re- |
aici, care a costat un mi- luţiei, numeroase ajutoare Moga. partizat unei familii în ,
Hon de lei nu a funcţio- venite mai ales din străi- 2 A fost cumpărat ori drept să-l ocupe. (V. S.). I
nat deloc de 10 ani. Un nătate, constînd în ali-
milion de lei dus pe apa mente. Intre acestea : 300
sîmbetei — iată la ce a kg lapte praf, 624 kg za-
dus dezinteresul, incompe- hăr, 600 kg făină, 240 Pe ogoare bate
tenţă, nimicnicia sufle- conserve de came, 300 cu-
tească a unor oameni de tii cu mazăre, 100 cutii cu
la toate nivelurile, plătiţi margarină, pasţe făinoase,
pentru a face ceva atît orez, budinci, ouă, cacao vînt de prim ăvară
timp cît ocupau o func- ş.a. O dovadă de mişcâ-
ţie. Dar, după cum se toare solidaritate umană,
ţim că bate un vînt de
vede, nu au făcut nimic, Iată cu ce mesaje a venit (Urmare din pag. 1) primăvară timpurie pe
au încasat un salariu gras, la Baia de Criş o dele-
precum şi alte avantaje, gaţie franceză : „Prieteni ratflare : „Vedeţi, npi mun ogoarele noastre libere.
şi acest lucra este cel mai români, consilierii şi pri- cim şi acum. încărcăm să- Cum vedeţi, cu reparaţii
le Ia tractoare sîntem a-
dureros. Şcoala în care marii comunelor din De- mînţa de lucernă s-o du proape gata. Am făcut re
învaţă clasele I—IV arată partamentul (ju d e ţ u 1) cem la decuscutat, că vi
mai bine, dar şi aici pro- Essonne din regiunea Tle- ne vremea semănatului. paraţii de calitate şi la
iectantul şi constructorul de-France, cu capitala la Măsurile gîndite de F.S.N. celelalte utilaje agricole.
au uitat să amenajeze gru- Eyry, fiind alături de voi sînt foarte bune, îndem- Putem ieşi cu ele in cîmp
puri sanitare, elevii fiind în aceste clipe de încer- nîndu-ne să munerm pă- orieînd. Vom duce şi noi
nevoiţi să baţă şute de care pentru poporul ro- mîntul cu toată tragerea o viaţă mai bună, nu ca
metri pentru a ajunge la mân, vă aduc, împreună cu de inimă". pînă acum. Parcă ora o
capătul grădinii şi a-şi toată prietenia lor, un Rozalia Daradics, coo practică să fim scoşi eu
face necesităţile, în con- prim ajutor..." peratoare : „O să avem mai forţa la muncă: duminica
diţiile în care 30 dintre Ajutoare s-ău primit şi mult belşug în casă. Dis- şi în zilele, de sărbători,
aceştia sînt suferinzi. Oa- din partea Combinatului punînd de suprafeţe mai să ne vadă „şefii" la lu
menii care au cauzat ast- siderurgic Hunedoara, în- mari în folosinţă, vom cru l In viitor vom ieşi
fel de neajunsuri ar trebui treprinderii miniere Barza, putea creşte mai multe a- de bunăvoie, cînd va fi
să nu-şi mai găsească nici- Fiţi siguri, oameni buni, nimale pentru noi şi pen cazul, ştiind că ni se va
odată liniştea sufletească, că toate aceste dovezi tru ţară. Cred că şi unii da şi plată majorată".
dar inconştienţa lor ştim de suflet au fost primite de la oraş vor veni, ră- Sînt gmduri exprimate
că nu-i va face să simtă cu bucurie de copiii de mînînd la ţară, să lucreze cu sinceritate, cu bucu
nimic, ci să trăiască în la casa de şcolari din Baia pămlntui". ' ria că ţăranii, mecaniza
continuare fericiţi. de Criş. Cornel Hancheş, mecani torii, alţi oameni de is
Ga elevii să nu mai zator : „împreună cu cole pravă ai pămînţului vor
Ajutoarele venite din străinătate — un semn al solida
plece din şcoală, să nu-şi MINEI. PODEA, rităţii umane, de afecţiune pentru cei aflaţi in casele de copii. gii mei Irimie Gali, Gheor- contribui la creşterea pro
mai „petreacă" timpul li- Foto ghe Beteag, Iosif Sîmion, ducţiei agricole, la ridi
ber în pădure sau pe NICOLAE GHEORGHIU Martin Dani şi alţii, sim carea bunăstării poporului.
Din nou despre modul cum
carne şi carne
se distribuie ajutoarele
(Urmare din pag. 1) restul urmînd să sosească, tranşat şi preparat 19 tone producem, pe luna ianu
apoi, la Haţeg. de carne, iar în ianuarie arie 1990, încă 50 tone de
Ţ i g a n i . . preparate. Deci, îtv total, — Ce localităţi se aprovi 1990 — 245 tone. pateu. Am fi dublat pro
cam 2 200 tone. zionează de la Abatorul ...Un popas la Fabrica ducţia, Adică, am fabri
— Alo, redacţia ? Doamnă, fie trecuţi şl numărul copiilor
eu suit ţigancă. Să ştii. Dar fiecărei familii, sau să fie oa Socoteala este simplă: Haţeg ? dc conserve Deva. - Dialog cat, în realitate, 50 tone
eu am omenie în lume. Spun meni de bună credinţă care să pe luna ianuarie 1090, noi, — Valea Jiului, .Hune cu ing. Florica Stătescu, de diferite conserve, din
asta pentru eă unii ţigani sînt nu-i lase pe . unii să ia aju liunedorenii, am mîncat şeful fabricii. care 22,5 tone de pateu.
de omenie* iăr alţii nu. Nu toare de mai multe ori şi alţii doara, Călan, Haţeg şi
mele meu e Moldovan Duda un... minus de 1 300 tone Rîu Mare-Retezat. Lucrăm, —• Cît aţi produs în ia Am fi putut să producem
Morloara şl stau pe strada să nu poată primi nimic din de carne ! în prezent, la cote supe nuarie 1990 ? 100 tone de conserve, din
Victor Babcş, nr. 4, din Deva. cauza lor. Trec maşini străi Am luat legătura, tele rioare faţă de trecut, fiind — Numai 50 tone de con care 72,5 tone de pateu!
ne şi văd ce debandadă este
Ce se liitîmplâ cu împărţirea la Casa armatei. Sintem de că avem materie primă. serve, de mai multe feluri. Doamne, cîte minunăţii
ajutoarelor e o porcărie* Unii risu! lumii ! fonic, cu Abatorul Haţeg.
ţigani, oameni de nimic, care Interlocutor, domnul di Porcii sînt importaţi din — E mult, c puţin ? nu vedem în faţa ochilor,
Aspecte similare ne-au mai
nu muncesc nicăieri şi se o- semnalat şi alţi cetăţeni din rector ing. Petru Aldea : R.D.G. — Este foarte puţin. Sîn- numai cînd ne gîndim că
cupă de bişniţă şi furturi, s-au zonă. Ioan Toma, din blocul 1, „Prima garnitură, cu 127,7 — La Deva nu s-a pri- . lei» legaţi de ambalajul cele 22 500 kg de pateu,
băgat eu forţa la biserica din de pe bulevardul Bălcescu, ne metalic. . Avem contract care s-au produs, repre
Ceangăi să ia pachete, s-au relata, tot telefonic, că vreo tone carne de porc, a fost mit nimic din primele două
bătut între ei» i-au bătut pe 200 de persoane, în majoritate prelucrată săptămîna tre garnituri cu porci ? pentru; cutii metalice cu zintă 112 500 de cutii de
alţii» ţigani sau români. La ţiga n i făceau mare scandal cu cută, iar a doua, cu 82,9 — Ba da. Din garnitura I.A.M.A.I.Ă, Tecuci, însă pateu. Din care, vă rog
o femeie i-au smuls o pătură împărfirea ajutoarelor primi tone, s-a prelucrat luni şi a doua s-au descărcat, la nu primim cantităţile su- să ne credeţi, noi n-am
din braţe, de i-au sărit şi te de la Casa armatei, pe care marţi. La această oră Deva, 330 de porci. ficiente. Şi tabla aceasta văzut nici una. O să-i în-
cerceii din urechi. Vrea şi so le „sortau" pe lingă garduri. trebăm,: mai mult ca sigur,
ţul să vă spună ceva. Cel care răspund de distri (ieri, ora 10 — n.n.) a treia — Domnule director, ce soseşte din import.
— Eu mă numesc Moldovan buirea ajutoarelor ce au de garnitură cu porci vii se înseamnă nivelul produc — Dacă ar ii existat pe factorii din comerţ cum
şi lucrez ta Cooperativa „Pro află la Deva unde, pen ţiei atins, acum, faţă de cutiile metalice, exista se distribuie. Şi, mai ales,
gresul" Deva. Aş avea o pro spus ? tru abatorul din Deva, se trecut ? materie primă pentru ele? ce o să mîncăm în con
punere : ajutoarele să se dea — Da'. Am fi putut să tinuare ? _ . /
pe bază de tabele în care să _ V. ROMAN vor descărca 6 vagoane — — în ianuarie 1989 am
