Page 4 - Cuvintul_Liber_1990_35
P. 4
Pag. 4 ________ ' , , ■ . ‘ - . ' . CUVÎNTUL LIBER NR.35 4
De ce tace Ministerul Culturii ? A v e ţ i c u v î n t u l , d o m n u le d o c t o r !
—' * Domnule Constantin . ridic ? Aici există o bază val naţional „Cîntarea Ro Sînt doar un simplu ce la generală nr. 11, în cla cu cinci copii şi care do
Nelega, vicepreşedinte al materială, sînt nişte oamejji. mâniei**. Cît despre dile tăţean al acestei ţări li sele I, III şi IV. Soţia este reşte să-l aducă pe al şa
Comitetului judeţean de Aceste irtstiţuţii încă se tantism... bere • — ne scrie Marcel gravidă în luna ă Vl-a şi selea pe acest pămînt al
cultură, aşezămintele de mai autofinanţează. O si — Şi totuşi, ce Se poate Rotariu, om al muncii la a avut din nou ghinionul,
cultură huhedorene cunosc tuaţie dramatică există la face pe plan local pentru ca şi în anii trecuţi, să libertăţii noastre. ETu,
domnule medic, copiii mei
la această oră o nedorită sate unde foştii secretari ca praful să ‘nu se aştearnă ,1. M. Teliuc, cu domiciliul aibă parte la controlul de
stare de letargie. De ce ? ■ adjuncţi cu propaganda e în aceste instituţii ? în Hunedoara, bulevardul specialitate de acest medio nu sînt tîmpiţi, mulţumesc 10,
— Acest lucru caracteri-, rau şi directori de cămine — Şi-âu reluat activita Dacia 41, bloc 47 3, ap. 55. brutal, cu un vocabular de bunului Dumnezeu pentru 10,
zează o stare de fapt la culturale. Acum nu mai tea discotecile şi unele Voiam să rămîn în ano maidan şi fără a discuta aceasta. Gu copiii mei se
nivelul ţării. Practic, Mi . sînt. Am propus - înfiinţa cursuri şi cercuri tehnico- nimat, ca mulţi alţi cetă mîndresc cadrele didactice 11,
nisterul Culturii actual nu aplicative ale universităţi ţeni care nu doresc să ale şcolii; încă o dată să
cunoaşte complexitatea pro rea postului de director de lor cultural-ştiinţifice, sin aglomereze imensa activi ştiţi că nu sînt tîmpiţi ! 12.
cămin eUltUral şi bibliote
13,
blemelor din teritoriu, iar car comunal cu normă în gurele forme, deocamdată, tate ;a redacţiei ziarului SCRISOARE tTe rog, domnule medio
noi avem caracterul de in treagă. Nu am primit nici de contact cu publicul. La nostru liber judeţean. Dar COM ENTATĂ Huzău, reflectă adine Ia
terimat- Dînşii se interesea un răspuns. De ce tace Mi nivelul judeţului şi-a des astăzi mi-a fost '; umplută acestea. Şi™ cere-ţi iertare 15
ză doar de elita vieţii cul nisterul, .Culturii ? chis, de asemenea, cursuri-' cupa de amărăciune dato
turale -(uniuni de creaţie, le Şcoala populară de artă rită unui domn medio omeneşte cu'pacientele. A- de la această mamă — Ro
edituri, instituţii profesio- — într-un interviu tele La nivel local, am primit (doar libertatea5 mă face cost lucru a constituit şi tariu Rodica— care nu a
avut şi nici nu şi-a con
nişte de spectacol). Am îna vizat, ministrul şi miniştrii indicatorii de plan privind să îl numesc med ic, .fiindcă încă constituie o oroare
intat în acest sens ministe adjuncţi ai 'culturii amin reparaţiile şi investiţiile a* ăitfei nu a meritat-o şi nu pentru bietele femei care cepu) pentru ea ideea de a 17
rului un memoriu în care' teau noţiunea de „diletan Vansate în perioada ante o merită). nu ‘merg de dragul de a da naştere » unui copil
am adus în atenţie proble tism" — apropo de mişca rioară. Vor fi reluate astfel timpii , 18
me- care ne frămîntă, de rea artistică de amatori — reparaţiile- la Teatrul de Este vorba- despre medi- merge acolo, ! ci fiindcă 19
efectiv au nevoie de un
depăşire a provizoratului. în sensul de „delectare**. estradă Deva, Castelul Cor- cui primar Huzău Gheor- specialist. Şi cînd au Sînt. afirmaţii grave, 19
— Ce se întîmplă cu ca — Miilor de artişti ama vineştilor, cetăţile dacice ghe. In decursul a ll ani care în nici un caz nu 2C
sele de cultură, cluburile, ' tori nu le putem reproşa din Munţii Orăştiei şi lă de căsătorie, soţia mea m-a ghinionul pe care l-a avut: trebuie Să-şi mai facă loo 21
căminele culturale ? nimic. Solicităm reconside Sarmizegetusă. Deocamdată, fericit cu 5 copii — 3 bă soţia mea, şi împreună în relaţiile medic—pacient
— Ni ş-â spus că vor. fi rarea mişcării artistice de a tît! , ieţi şi două fetiţe , de toa cu ea şi alte soţii ale si- Dacă ele sînt adevărate,
puse la dispoziţia tineretu amatori fără a fi identifi tă frumuseţea. Băieţii sînt derurgişţilor şi minerilor
lui. Cum, în ce cadru ju- cată forţat cu fostul festi- MINEL BODEA elevi de premiul I la Şcoa himedoreni, de a nimeri la şi tindem să credem că
acest medic, atunci obli da, atunci, domnule Gheor-
gatoriu ai să le vezi ieşind ghe' Huzău, aveţi, Intr-a
plîngînd din cabinetul lui. devăr, motiv de reflecţie. 2Î
, f— Ştiţi să faceţi , nişte Aveţi cuvîntul, domnule 21
Hunedoara şi Vas (Ungaria) copii ttmpiţi, atîta ştiţi 1 doctor 1 " '
„/ Aceasta a fost replica de
medic asupra unei mame MIRCEA LEPĂDATU
— judeţe înfrăţite —
Ecoul Revoluţiei din Româ nizarea dintre toţi locuitorii CÎND INTRĂ CU ADEVĂRAT
nia a fost receptat cu deo ceior două judeţe, fără deo
sebită simpatie şi în ţara sebire de -'naţionalitate, ÎN FUNCŢIUNE DISPENSARUL
vecină şi prietenă - Unga Trecînd la aspectul con D IN U R ICA N I?
ria. Din multitudinea de e- cret al problemei, care,
xempie concrete care pot fi desigur, ii interesează pe După cum afirma dr. timp de aproape 3 ori. ti şj
aduse în sprijinul acestei cititori în cel mai înalt grad, Gonstantin Gîrţină, în După multe intervenţii şi ,e
afirmaţii am ales doar unul» doresc să subliniez că dis anul 1965, în Uricani, cu demersuri, s-a aprobat s
de interes general pentru cuţiile purtate au vizat sta o populaţie de 5—6 000 construirea unei; policli K
c
locuitorii judeţului Hunedoa bilirea unor legături de cetăţeni, exista un spital nici la Uricani, şi a. unui t;
ra. colaborare şi întrajutorare cu 25 de paturi şi o poli spital cu 100 de paturi N l
încă din data de 23 de pe multiple planuri. clinică în care se dădeau In toamna anului trecut n
cembrie 1989,, locuitorii ju In domenvl economic s-au consultaţii de 3 ori pe s-a raportat terminat şi E
deţului Vas (se citeşte Voş) formulat propuneri, de anv săptămână. După puţin dat în folosinţă. Dar şi (' n
au expediat în ţara noastră bele părţi, privind perfec timp, în epoca de tristă acum, după cîteva luni, t
însemnate cantităţi de sînge, tarea unor schimburi în amintire, cînd se „mani internarea bolnavilor' se îs
medicamente şi alimente, ca produse specifice activităţii festa toată grija* faţă face tot la spitalele din r
simbol al frăţiei cu eroicul din cele -două judeţe. Prie de oameni, s-au desfiin Lupeni sau Petroşani.
popor român, aflat in- lup ţat şi a rămas un simplu De ce ? Foarte simplu.
tenii , noştri din Ungaria
tă pentru spulberarea dic s-au arătat dispuşi să con dispensar cu». 10 paturi. Din corpul B al clădirii
taturii cecuşiste şi instau Intre timp, populaţia a — staţionarul eu 100 de
tribuie la aceste schimburi
rarea democraţiei, libertăţii cu aparatură electronică, crescut, dar situaţia ră- paturi, sînt gata:,numai
şi demnităţii naţionale. Tot mînea aceeaşi: bolnavii camere pentru 30 de pa
de comunicaţii si articole
atunci, ei ou lansat Iniţia electrocasnice, mtjfpace de trebuiau să meargă la turi. In plus, echipa
tiva înfrăţirii cu locuitorii transport în comun, piese de , Lupeni (supraaglomerat mentul, unele din dotări
unui judeţ din România, schimb pentru utilaje, pro şi impropriu şi spitalul le necesare (cearşafuri,
propunerea fiind validată, de aici) sau la Petroşani. pături, maşini de gătit,
intr-un im p re sio nant cg/isens, duse cosmetice şi farmaceu- Minerii şi familiile lor aparatură de sterilizat)
produse
alimentare.
atit (fe actuaîa conducere « ce^ din Uricani, Gîmpu lui se află în custodie - în
e asemenea, • s-a hotârît
din Vas, cît şi de celelalte ca şymele depuse în con Neag, Valea de Brazi, alte părţi din "judeţ. Pe
forte politică care, în luna muncitorii de la Uzina de bună dreptate locuitorii
tul de ajutorare a României preparare, din alte unităţi Urîcaniuiui pun întreba
martie o.e., vor participa la de către populaţia' judeţului etajul şapte ai hotelului „Gefmlsara" din staţiunea
alegerile libăre din Ungaria. Geoagiu-Băl, oficiul a fost transform at de fosta securita şi instituţii solicitau tot rea : cînd intră cu ade
Vas să fie folosite exclusiv mai intens construirea u vărat în funcţiune spi
Zilele trecute, l-am con pentru achiziţionarea de pro te intr-o cameră de ascultare şi înregistrare a convorbiri nui dispensar nou, cu talul din Uricani ? .
lor telefonice. A paratura a fost înlăturată, iar „special iş-
tactat pe domnul Tbfcacs duse destinate locuitorilor tll» aii dispărut. Aşa arată acum Încăperea. Oţire chiar staţionar. Numărul popu
Albert-Csaba, membru ol din judeţul nostru. . - nimeni nu ştia ce se petrece aici? laţiei a eresctit între SABIN CERBU
Consiliului judeţean -H u Cu rezultate bune s-au Foto NICOLAE GHEORGHIU
nedoara al Frontului Sal soldat şi tratativele privind
vării Naţionale, pentru afla relaţiile culturale {organi B - • ^ ~ ~ 0 ~ •
rea unor detalii in legătură zarea de ţţtpnle qle^forma-'
cu stadiul în ca.rg %k află Mai mulţi cititori s-au a cile de medicamente din voie de unele ingrediente nr. 22 Lupeni, nr. 88 Petri
fiilor OrHsţfSe, expoziţii de la Este vorba, în principal,
materializarea - ' legăturilor , arfă plastică, schimburi de dresat redacţiei noastre, se ţară. din import. în aceste zile» de medicamente pentru boli
prieteneftl ~ dintre locuitorii experienţă între ziarişti, sizând lipsa din farmacii a — De ce lipsesc din far toate medicamentele ce au cardiovasculare, ..antiimfla-
judeţelor Hunedoara şi Vas: scriitori, oameni de cultură unor medicamente care se macii unele medieamenţe fost primite sînt trimise cu mâtoare, antibiotice, anti-
— împreună cu domnii şi artă). In domeniul învă- fabrică în ţară şi Intrcbînd care se fabrică în ţară, foar Operativitate. în farmacii. histaminice,- iusulină etc.,
Ştefan Burjan şi Alexandru ţâmîntului s-a lansat ideea cum au fost repartizate te căutate, necesare, unui RUgăm în continuare pe ce precum şi unele materiale
Zudor am participat de cu- medicamentele sosite în ca «umăr mare de oameni, tăţeni să se rezume la stric
facilitării, pregătirii unor sanitare . (seringi, sonde,
rînd la o primă îritHnife pe studenţi români şi de naţio ndriii ajutoarelor, acordate cutii ar fi antinevralgicele, tul necesar, să nu se folo-
această temă, în oraşul nalitate maghiară la Facul din străinătate. Ne-a răs algocăiminuL triferipentul scască medicamentele' decîţ comprese, feşe), dirijate di
Szambothely, capitala ju puns farmacist Monica şi altele ? ţ-, ' după prescripţiile doctorilor. rect la spitale. Trebuie să
tatea de metalurgic din
deţului Vas. inutil să insist Budapesta, acordarea de a Gherghină, director ăl O — Doresc mai întîi 0 pre- • — După RevoluţiO au foşt ' spunem că unde medica
asupra ospitalităţii şi deose jutoare materiale pentru ficiului Farmaceutic Deva. 'cizare: în fiecare an, în primite medicamente ca a- mente au mers direct în
spitale. Primele loturi de
bitei atenţii de care ne-am ' — Cunoaştem cu toţii lip
pregătirea elevilor din şea. sa acută a medicamentelor medicamente au fost foarte
bucurat din partea gazde Iile şi liceele cu limbă de eterogene, erau mii de po-
lor, inclusiv a domnului dr. predare maghiară din judeţul din farmacii în anii dicta * ziţii în tabele de Inventa
turii. Care este situaţia în Lipsa medicamentelor în farmacii
Borş Zoitan, preşedintele
Hunedoara. Un interes apar riere, din unele sortimen
Consiliului judeţean, a ce te a fost acordat, activităţii prezent ? te neejcistînd decât o
lorlalte personalităţi de pri de turism, încheierii de con — Intr-adevăr, în ultimii se resimte în singură cutie. Ajutoarele cu
mă mărime din viaţa poli tracte şi programe turis ani ai odioasei epoci ne-am medicamente din străinăta
tică, economică şi socială tice între cele aouă judeţe. - confruntat cu mari greutăţi te au fost de mare ajutor
a judeţului Vas. Ne-am In cursul săpfămînii vii,-, în aprovizionarea cu medi în tratarea bolnavilor din
dat uşor seama de admi camente.5 O cifră elocven luna ianuarie, furnizorii jutoare din străinătate, cum spitale Şi ambulatorii. De
toare, urmează să primim
raţia pe care poporul ungar vizita delegaţiei judeţului tă: la sfîrşitul lunii de noştri ne trimit cel mai mic s-au distribuit şi de ce nu punem toată strădania pen- i r
prieten o , nutreşte faţă de Vas, prilej cu care vor fi cembrie, anul trecut, restari- volum de produse farma se găsesc în farmacii ?. tru ă primi întregul volum *
noua Românie, faţă de fap întocmite actele oficiale de ţa înregistrată la medica ceutice. Din păcate, lipsa ■. — Acestea au fost repar, de repartiţii din cel- pla
tele de eroism din timpul perfectare a legăturilor re mentele ce ar fi trebuit să unor medicamente continuă tizate cu prioritate în far nificat pe semestrul I din
Revoluţiei din Decembrie/ ciproce din diverse dome le primească oficiul de la să se resimtă în continua maciile'spitalelor din judeţ, acest an, urmărind la fur
în’ unităţi militâre, leagăne
la care au făcut dovadă cu- nii. Documentul care va, furnizori se ridică la o va re. In primul rînd. nici la pentru jcopii, cămine pen nizorii noştri onorarea tu- -
rojului şi spiritului de sa consfinţi înfrăţirea judeţelor loare de 80 milioane lei. unele unităţi producătoare tru bătrîni şi în' farmaciile turor comenzilor, fiind con-
crificiu atit românii, cît şi Hunedoara şi Vas urmează Nici în lună ianuarie apro de medicamente ‘ nu s-a lu nr. i Deva, nr. 9 Simeria, • vinşi că în următoarea pe
cetăţenii aparţinînd celor să fie semnat la 22 fe vizionarea n-a fost pe mă- *- crat la întreaga capacitate. ■ nr, 6 Hunedoara,- , hir. 26, . rioadă» şi aprovizionarea
lalte naţionalităţi conlocui bruarie, în localitatea Szam Şura cerinţelor, din cauza In al doilea rînd, chiair Brad, nr. 12 Haţeg, nr. 24 farmaciilor se va îmbună
toare. De altfel, hotârîrea bothely. ■ neonorării în întregime a pcnlm medicamentele ce tăţi. SABIN CERBU
înfrăţirii dintre Hunedoara repartiţiilor, de către fabri se produc în ţară este ne- Orăştie, nr. 15 Petroşani,
şi Vas are in vedere frater MIRCEA D IACO N II -*e • r • — • — i