Page 5 - Cuvintul_Liber_1990_35
P. 5
RUARIE 1990 Pag. 5
Problema noastră nr. 1 I |
Pin apucaturile foştilor ... * Consiliul judeţean HU- *
I nedoara al Frontului |
Alimentaţia populaţiei * Salvării Naţionale adu- *
Şi la „Rotunda" micul dictator I ce la cunoştinţa tuturor |
judeţului J
* locuitorilor
se dădea rotund Rafturi pe jumătate pline I Hunedoara că scrisorile >
sau sesizările anonime |
ce îi sînt adresate nu J
sau pe jumătate goale? I se iau în considerare. I
i î
Sîntem convinşi că citi ce satisfac toate cerin
torii noştri cunosc „filozo ţele. Aprovizionarea cu a Secţia din Hunedoa-
mezeluri, însă, nu acoperă
fica” discuţie dintre op cererea. Ar fi bine să se L aa a întreprinderii
timist şi pesimist, purtată de panificaţie Deva,
în jurul unei sticle pe ju realizeze ritmicitate şi în inginera Eugenia Mihăiţă
mătate plină, şi, totodată, ce priveşte asigurarea cu era doar de cîteva zile
pe jumătate goală. înce zahăr. în unitate există o
pem relatarea constatări mare cantitate de tăiţei instalată, prin voinţa lu
lor raidului întreprins joi, şi macaroane, printre care crătorilor, ca şefă a uni
1 februarie a.c., în Hune şi „Paste tomate cu bu tăţii. Dar aici am notat
doara, cu această „poantă", lion" pe care nu le cum şi altă schimbare, spre
întrucît ea reflectă starea pără nimeni. Lipsesc —> de bucuria locuitorilor muni
de fapt a aprovizionării o bucată bună de vreme cipiului : s-a renunţat la
populaţiei municipiului de — conservele de peşte şi folosirea înlocuitorilor in
pe Gerna. Ferindu-ne de cele mixte — mult solici prelucrarea pîinii şi a spe
divagaţii inutile, consem tate. Ambalajele — neri cialităţilor. în scopul îm
năm, succint, ce am găsit dicate de mult timp — bunătăţirii calităţii pîinii
la faţa locului. umplu pînă la refuz spa se* procedează şi la omo
Magazinul alimentar nr. ţiile de depozitare. genizarea loturilor de făinii
110, condus de Maria Pop Glnd am ajuns la uni (în funcţie de glutenul
avea multă marfă, dar lip tatea nr. 125 tocmai se umed, culoarea şi defor
seau produsele cele mai descărca o maşină cu me marea făinii).
solicitate de populaţie, zeluri. Ioan Mărginean, Aşa cum preciza şi şe
„în luna ianuarie am des
făcut mari cantităţi de primitor — distribuitor Ia fa laboratorului G.T.®,-
ing. Viorica Boldea, se a-
ulei, zahăr, orez ş.a., dar I.G.S.M.A. Hunedoara, ne cordă o mare importanţi
n-am vîndut nici un gram spune că produsele reali
zate de Abatorul din Haţeg i
de unt fiindcă nu ni s-a
de bună
calitate.
adus — ne spune inter sînt zice că repartizarea
Mai
locutoarea". „Aprovizio pe unităţi o stabileşte ser
narea cu mezeluri cum viciul comercial al între Fără
este ?" „Ni se aduc de
prinderii în aşa fel îneît
două ori pe săptămînă, Insă fiecare alimentară să pri înlocuitori,
nu ştim în ce zile. Neco
Aceasta este cabana „Rotunda1* — oază de linişte şl reconfortare în stil ccauşlst a mească mezeluri in canti
slujbaşului său credincios $*«•• atotputernic din judeţul Hunedoara — Ion Fopa, cel ce respunzătoare este şi asi tăţi direct proporţionale
le ştia şi le făcea pe toate... gurarea cu ouă". „Zahăr pîinea
nu aveţi în magazin. De cu solicitările. Marfa e ,
„Rotunda” este denu şi Dincă) şi soţul ei au grijea cabana şi primea ce ?" „Am vorbit, chiar frumoasă, dar şunca pre- ;
mirea unei frumoase ca încălcat dispoziţia demen oaspeţi. Aiiul trecut a ieri, cu domnul Ionescu sată nu se ambalează. e hună
bane din masivul Rete tului conducător, instalîn- venit aici, de cîteva ori, de la depozitul I.G.R.A. Discutăm cu Ecaterina Ln-
zat, la 100 şi ceva de ki-' du-se pentru cîteva zile doar dînsul cu familia, care ne-a spus că ne-ar zăr, şefa -de unitate, care
lometri de Deva, în peri în paradisul ceauşeştilor. rude şi prieteni din Bu trimite-, dar nu are mij- ne spune: „Vindem cîte o ,
metrul Parcului Naţio S-au amenajat şi alte cureşti, vloe. „ de transport". De jumătate de kilogram de procesului tehnologic. „Iar
nal Retezat, într-o splen camere, cu confortul pe ■-*» Ce făceau J menţionat eă între ali mezeluri, pentru ca marfa
didă zonă montană. A fost care nu-1 au mulţi J in — *Se distrau. Rotunjor mentara nr. 110 şi depo să ajungă la cit mal mulţi faptul c& s-d revenit Ia
reţetele normale — spu
construită în urmă cu casele lor, o sală. de cum era,- dictatorul în oameni". „Ge spun de asta nea maistrul de schintK
peste 15 ani, pentru mo şedinţe de 14 locuri, din •. profil teritorial se dă zitul I.G.R.A. este o dis cumpărătorii?" „Marea Victor Palade — simplifica
tanţă de numai cîteva sute
mentele de relaxare ale care nu lipseşte un şe- dea.» < rotund şi la „Ro de metri. majoritate sînt de acord munca celor din panifi
demnitarilor din judeţ. mineu, aproape nefolo tunda”, îrf faţa oaspeţilor, cu acest procedeu. Sînt
In 1982, cu prilejul vi sit —, o sală de mese- tfu — Gu ,• dumneavoastră, La alimentara nr. 14 în- caţie, obligaţi Înainte să
zitei pe amenajarea Rîu veselă de calitate, multe cum se purta ? tîlnim o coadă ce se înşi însă şi din aceia care fao apeleze la tot felul de echi
gălăgie şi ne învinuiesc de
Mare-Retezat, interesat alte utilităţi, inclusiv lu Vă răspund printr-un ra* precum funia în traistă. valenţe atunci tind lipsea
mai ales de o vînătoare mină electrică, apă cu exemplu. A dat dispozi „Ce se dă?" — întrebăm.- dosirea de marfă, lucru una din materiile prime*.
la capre negre, dictatorul rentă, cazane de baie etc. ţie ca, lîngă cabană, să „Ouă” — ne spune Carmen; total neadevărat. Nici nu Dar, cred că cea mal
nicolae ceauşescu s-a Ba chiar şi o pistă de se împrejmuiască o su Mihai — şefa de unitate. vă puteţi închipui ce ne mare satisfacţie o dau
oprit scurt timp şi la aterizare a elicopterului prafaţă de teren, cu găr- Am urmărit o vreme cum aud urechile — hoaţe, brutarilor hunedoreni a*
„Rotunda”. I-a plăcut şi prezidenţial. S-a înălţat, duţ elegant din lemn, şi se desfăşura vînzarea. La ceauşiste ş.a. Oameni sîn premierii e consumatorilor.
a ordonat să fie „pusă la de asemenea, un foişor şi ne-a obligat să cultivăm tejghea serveau două lu tem şi noi, muncim foarte Şi toţi cei pe care i-an»
punct» N-a prea fost un frumos gard de seîn- cartofi, ceapă, varză, alte crătoare şi treaba mergea - mult pentru a asigura un întrebat de calitatea pîinii
pusă atunci. însă în 1988 dură lustruită, înalt de legume. Sigur, nu se pu repede. „Nu s-ar putea or comerţ civilizat şi nu me s-au declarat foarte mul
şi 1989, micul- dictator peste' doi metri, dincolo teau realiza asemenea ganiza mai multe puncte rităm asemenea jigniri*. ţumiţi. tla mal mult. la
judeţean Ion Popa — mic de care nici pasărea nu produse în vîrf de munte. de desfacere"? întrebăm." In finalul raidului l-am unitatea nr. 123, un bă-
din toate punctele de trebuia să vadă şi să Ce ne-au auzit urechile „Ba da — ne spune inter abordat pe Alexandru Ni- * trîn, crezînd. că Întreba
vedere — a dispus să se audă. Numai anul tre de la „cel mai mare a- locutoarea — dar nu ne-ant culescu, d i r e c t o r u l rea , „cum este plinea?*
aranjeze cabana „Ro cut s-au cheltuit aici, gricultor al judeţului", gîndit la aşa ceva” Şi I.C.S.M.A. din municipiu. conţine un reproş, înainte
tunda” la nivel prezi cu dotarea, aproape numai noi ştim. Eu şi aici zilele aprovizionării I-am prezentat interlocu ca eu să-l pot întreba de
denţial. S-au cheltuit 100 000 lei. soţul, care sîntem ţărani cu mezeluri constituie un torului constatările noas nume a ieşit bombănind:
mulţi bani pentru repa Mult, prea mult pen din moşi-ştrămoşi, în mă „mister”. In biroul şefei tre, şi le-a notat în. a- „Auzi f Cum să nu fie bună
raţii şi înfrumuseţare, tru un singur om şi pen noasa Ţară a Haţegului. genda de lucru, promi- plinea? Da’ şi lumea asta
pentru dotare şi confort. tru capriciile lui. Oare ce se va face cu î de unitate am găsit mai ţîndu-ne că se va ocupa s-a prea domnit I Era mal
S-a pregătit cîte o ca — Da, pentru că aici „Rotunda" ? ' multe cofraje cu ouă. Erau de soluţionarea lor urgen bună aia ca betonul, nu?L*
meră pentru cei doi ti* no avea voie să fie ca — Sîntem şi noi cu ţinute aici fiindcă ma tă, după care ne-a spus : îmi face plăcere să
cu
gaziile sînt sufocate
răni care biciuiau crunt' zat nimeni din judeţ decît rioşi să aflăm decizia or consemnez o „supărare",
poporul, în care nu avea Ion Popa, familia lui, ganelor judeţene de re ambalaje de tot felul. — în ianuarie a.c., în care de fapt exprimă o
Alimentara nr. 8. Cum-'' comparaţie cu aceeaşi lună
voie să intre nimeni decît rude şi prieteni, din Bucu sort... ' a anului trecut, vînzărjle stare de lucru pozitivă :
eî doi. Anul trecut, însă, reşti ~ ne spune Ani- DUMITRU GHEONEA, părătorii, cu - obişnuitele sînt cu circa 8 milioane pîjnea pe care o consumă
fata lui Ion Teleagă (zis şoara Icrvaneasă, care în Foto N. GHEORGHIU coşuleţe pentru autoser acum . himedorenii 7 este
vire în mîini, mergeau în de Iei mai mari. Sigur, mult mai bună decît îna
cet printre rafturi, alei mai avem mult de făcut inte de Revoluţie. „Este
gînd de ici, de colo, cîte pentru a ridica aprovi mai căutată cea de 8 lei,
ceva . Ne adresăm unei zionarea ia nivelul cerin mai aies cînd e proaspătă.
tinere care se îndreaptă ţelor populaţiei. Condu Ca să nu mai vorbim de
spre casierie cu un coşuleţ cerea întreprinderii noas batoane !" — conchide vîri-
în care erau trei- borcane tre, toţi lucrătorii sînt zătoarea Margareta Şfetcu,
de murături — ardei um mobilizaţi în acest sens. de la unitatea amintită.
pluţi cu varză. „Doar atît?” Am să punctez cîteva as Avea şi o propunere: să
întrebăm. „Nu am găsit pecte ce le avem în vede se găsească o soluţie pen
altceva — ne-a răspuns re: • Aprovizionarea uni tru ca pîinea şi speciali
tînăra". „Fac o improviza tăţilor în conformitate cu tăţile să aibă preţuri în
ţie : scot varza din ardei un grafic riguros întocmit tregi, întrucît absenţa mo
• Descongestionarea reţe
şi îi folosesc separat". lei de mărfuri ce n-au nedei mărunte (de 25 de
„După părerea dumnea bani)- îi pune pe vînză-
voastră, s-a îmbunătăţit căutare şi de ambalaje • tori în imposibilitatea de
cu ceva alimentaţia popu întronarea unei discipline a da rest cumpărătorilor.
laţiei ?" „Puţin. Trebuie să severe în rîndul lucrăto Asemenea inconveniente
fii pe fază. Dacă vezi o rilor din comerţ, elimi- cred că pot fi soluţionate.
nîndu-se orice apucături
coadă, întrebi ce este şi Oricum, important este că
te aşezi. Ce să-i faci? negative ce — trebuie să pîinea care ajunge acum
recunoaştem — mâi sînt.
Mai avem încă răbdare". Ţelul nostru este ca raf pe masa h unedorenilor
„Gum vă numiţi ?". „Oltea turile alimentarelor să se este bună. Şi, am reţinut
Stan. M u n c e s c la umple cu marfă, nu doar la secţia de panificaţie, că
I.P.S.R.U.M. Deva şi locu pe jumătate, ca-pînă acum. .există o permanentă preo
iesc în acest cartier din cupare pentru ca plinea şi
Hunedoara". TRAIAN BONDOR, specialităţile să fia şi mai
Aceasta este sala de consiliu... de familie. Foarte eleganţă. Iar alături — bucă Ana Rezmeriţă, şefa uni- MARIN NEGOIŢA. bune.
tăria, cu bunătăţile ei din prospera gospodărie a partidului. A fost odatfi... I tăţii, ne spune că există Foto
ZZ cantităţi de făină şi ulei NICOLAE GHEORGHIU VIORICA ROM AN