Page 5 - Cuvintul_Liber_1990_35
P. 5

RUARIE  1990                                                                                                                                   Pag.  5


                                                                                      Problema  noastră  nr.  1                   I                     |
                   Pin  apucaturile  foştilor  ...                                                                                *  Consiliul judeţean HU- *
                                                                                                                                  I  nedoara  al  Frontului |
                                                                                     Alimentaţia  populaţiei                      *  Salvării  Naţionale  adu- *
           Şi  la  „Rotunda"  micul  dictator                                                                                     I  ce  la  cunoştinţa  tuturor |
                                                                                                                                                judeţului J
                                                                                                                                  *  locuitorilor
                        se  dădea  rotund                                         Rafturi  pe  jumătate  pline  I                   Hunedoara  că  scrisorile >
                                                                                                                                   sau  sesizările  anonime |
                                                                                                                                   ce  îi  sînt  adresate  nu J
                                                                                  sau  pe  jumătate  goale?                       I  se  iau  în  considerare.  I
                                                                                                                                  i                     î
                                                                                 Sîntem  convinşi  că  citi­  ce  satisfac   toate  cerin­
                                                                                torii  noştri  cunosc  „filozo­  ţele.   Aprovizionarea  cu   a Secţia din Hunedoa-
                                                                                                         mezeluri,  însă,  nu  acoperă
                                                                                fica”  discuţie  dintre  op­  cererea.  Ar  fi  bine  să  se  L  aa   a  întreprinderii
                                                                               timist  şi  pesimist,  purtată                          de  panificaţie  Deva,
                                                                               în  jurul  unei  sticle  pe  ju­  realizeze  ritmicitate  şi  în   inginera  Eugenia  Mihăiţă
                                                                                mătate  plină,  şi,  totodată,   ce  priveşte  asigurarea  cu   era  doar  de  cîteva  zile
                                                                                pe  jumătate  goală.  înce­  zahăr.  în  unitate  există  o
                                                                               pem  relatarea  constatări­  mare  cantitate  de  tăiţei   instalată,  prin  voinţa  lu­
                                                                               lor  raidului  întreprins  joi,  şi  macaroane,  printre  care   crătorilor,  ca  şefă  a  uni­
                                                                               1  februarie  a.c.,  în  Hune­  şi  „Paste  tomate  cu  bu­  tăţii.  Dar  aici  am  notat
                                                                                doara, cu această  „poantă",   lion"  pe  care  nu  le  cum­  şi  altă  schimbare,   spre
                                                                                întrucît  ea  reflectă  starea   pără  nimeni.  Lipsesc  —> de   bucuria  locuitorilor  muni­
                                                                               de  fapt  a  aprovizionării   o  bucată  bună  de  vreme   cipiului :  s-a  renunţat  la
                                                                               populaţiei  municipiului  de   —  conservele  de  peşte  şi   folosirea  înlocuitorilor  in
                                                                               pe  Gerna.  Ferindu-ne  de   cele  mixte  —  mult  solici­  prelucrarea  pîinii  şi  a  spe­
                                                                                divagaţii  inutile,  consem­  tate.  Ambalajele  —  neri­  cialităţilor.  în  scopul  îm­
                                                                               năm,  succint,  ce  am  găsit   dicate  de  mult  timp  —   bunătăţirii  calităţii  pîinii
                                                                                la  faţa  locului.       umplu  pînă  la  refuz  spa­  se* procedează  şi  la  omo­
                                                                                 Magazinul  alimentar  nr.   ţiile  de  depozitare.  genizarea loturilor  de făinii
                                                                                110,  condus  de  Maria  Pop   Glnd  am  ajuns  la  uni­  (în   funcţie   de  glutenul
                                                                                avea multă  marfă,  dar lip­  tatea  nr.  125  tocmai  se   umed,  culoarea  şi  defor­
                                                                                seau  produsele  cele  mai   descărca  o  maşină  cu  me­  marea  făinii).
                                                                                solicitate   de   populaţie,   zeluri.  Ioan   Mărginean,   Aşa  cum  preciza  şi  şe­
                                                                                „în  luna  ianuarie  am  des­
                                                                               făcut  mari   cantităţi   de   primitor — distribuitor   Ia  fa   laboratorului   G.T.®,-
                                                                                                                                  ing.  Viorica  Boldea,  se  a-
                                                                                ulei,  zahăr,  orez  ş.a.,  dar   I.G.S.M.A.  Hunedoara,  ne   cordă  o  mare  importanţi
                                                                               n-am  vîndut  nici  un  gram   spune  că  produsele  reali­
                                                                                                         zate de Abatorul  din Haţeg  i
                                                                                de  unt  fiindcă  nu  ni  s-a
                                                                                                               de  bună
                                                                                                                         calitate.
                                                                               adus  —  ne  spune  inter­  sînt   zice  că  repartizarea
                                                                                                         Mai
                                                                               locutoarea".   „Aprovizio­  pe  unităţi  o  stabileşte  ser­
                                                                               narea   cu  mezeluri  cum   viciul  comercial  al  între­  Fără
                                                                               este ?"   „Ni  se  aduc  de
                                                                                                         prinderii  în  aşa  fel  îneît
                                                                               două  ori pe săptămînă, Insă   fiecare  alimentară  să  pri­  înlocuitori,
                                                                               nu  ştim  în  ce  zile.  Neco­
           Aceasta  este  cabana  „Rotunda1*  —  oază  de  linişte  şl  reconfortare  în  stil  ccauşlst  a   mească  mezeluri  in  canti­
       slujbaşului  său  credincios  $*«••  atotputernic  din  judeţul  Hunedoara  —  Ion  Fopa,  cel  ce   respunzătoare  este  şi  asi­  tăţi  direct   proporţionale
       le  ştia  şi  le  făcea  pe  toate...                                   gurarea  cu  ouă".   „Zahăr                             pîinea
                                                                               nu  aveţi  în  magazin.   De   cu  solicitările.  Marfa  e  ,
         „Rotunda”  este  denu­  şi  Dincă)  şi  soţul  ei  au   grijea  cabana  şi  primea   ce ?"  „Am  vorbit,  chiar   frumoasă,  dar  şunca  pre-  ;
       mirea  unei  frumoase  ca­  încălcat dispoziţia demen­  oaspeţi.  Aiiul  trecut  a   ieri,  cu  domnul   Ionescu   sată   nu  se   ambalează.  e  hună
       bane  din  masivul  Rete­  tului conducător, instalîn-   venit  aici,  de  cîteva  ori,   de   la  depozitul  I.G.R.A.   Discutăm cu Ecaterina  Ln-
       zat,  la  100  şi  ceva  de ki-'  du-se  pentru  cîteva  zile   doar  dînsul   cu  familia,   care   ne-a  spus  că  ne-ar   zăr,  şefa  -de  unitate,  care
       lometri  de Deva,  în  peri­  în  paradisul  ceauşeştilor.  rude  şi  prieteni  din  Bu­  trimite-,   dar  nu  are  mij-   ne  spune:  „Vindem  cîte  o  ,
       metrul  Parcului  Naţio­  S-au  amenajat  şi  alte   cureşti,           vloe. „  de   transport".   De   jumătate  de  kilogram  de   procesului  tehnologic.  „Iar
       nal  Retezat,  într-o  splen­  camere,  cu  confortul  pe   ■-*»  Ce  făceau J   menţionat   eă  între  ali­  mezeluri, pentru  ca marfa
       didă zonă montană. A fost   care  nu-1  au  mulţi J in   —  *Se  distrau.  Rotunjor   mentara  nr.  110  şi  depo­  să  ajungă la  cit mal mulţi   faptul  c&  s-d  revenit  Ia
                                                                                                                                  reţetele  normale  —  spu­
       construită  în  urmă   cu   casele  lor,  o  sală.  de   cum  era,-  dictatorul  în               oameni".  „Ge spun  de asta   nea  maistrul  de  schintK
       peste  15  ani,  pentru  mo­  şedinţe  de  14  locuri,  din  •.  profil  teritorial  se  dă­  zitul  I.G.R.A.  este  o  dis­  cumpărătorii?"   „Marea   Victor Palade — simplifica
                                                                               tanţă  de  numai cîteva  sute
       mentele  de  relaxare  ale   care  nu  lipseşte  un  şe-   dea.» < rotund  şi  la  „Ro­  de  metri.  majoritate  sînt  de  acord   munca   celor  din  panifi­
       demnitarilor  din  judeţ.  mineu,   aproape  nefolo­  tunda”, îrf faţa oaspeţilor,                cu  acest  procedeu.   Sînt
         In  1982,  cu  prilejul  vi­  sit  —,  o  sală  de  mese- tfu   — Gu ,• dumneavoastră,   La  alimentara  nr.  14  în-    caţie,  obligaţi  Înainte  să
       zitei  pe  amenajarea  Rîu   veselă  de  calitate,  multe   cum se purta ?  tîlnim  o  coadă  ce  se  înşi­  însă  şi  din  aceia  care  fao   apeleze la  tot felul de echi­
                                                                                                         gălăgie  şi  ne  învinuiesc  de
       Mare-Retezat,   interesat   alte  utilităţi,  inclusiv  lu­  Vă răspund printr-un   ra* precum  funia  în  traistă.        valenţe  atunci  tind  lipsea
       mai  ales  de  o  vînătoare   mină  electrică,  apă  cu­  exemplu.  A  dat  dispozi­  „Ce  se  dă?"  —  întrebăm.-  dosirea  de  marfă,   lucru   una  din  materiile  prime*.
       la  capre  negre,  dictatorul   rentă,  cazane  de  baie  etc.   ţie  ca,  lîngă  cabană,  să   „Ouă” — ne  spune  Carmen;   total  neadevărat.  Nici  nu   Dar,  cred  că  cea   mal
       nicolae   ceauşescu   s-a   Ba  chiar  şi  o  pistă  de   se  împrejmuiască  o  su­  Mihai  —  şefa  de  unitate.   vă  puteţi  închipui  ce  ne   mare   satisfacţie  o   dau
       oprit  scurt  timp  şi   la   aterizare  a  elicopterului   prafaţă  de  teren,  cu  găr-   Am  urmărit  o  vreme  cum   aud   urechile  —  hoaţe,   brutarilor  hunedoreni  a*
       „Rotunda”.  I-a  plăcut  şi   prezidenţial.  S-a  înălţat,   duţ  elegant  din  lemn,  şi   se  desfăşura  vînzarea.  La   ceauşiste  ş.a.  Oameni  sîn­  premierii e  consumatorilor.
       a  ordonat să  fie „pusă  la   de  asemenea,  un  foişor  şi   ne-a  obligat  să  cultivăm   tejghea  serveau  două  lu­  tem  şi  noi,  muncim  foarte   Şi  toţi  cei  pe  care  i-an»
       punct»  N-a  prea   fost   un  frumos  gard  de  seîn-   cartofi,  ceapă,  varză,  alte   crătoare  şi  treaba  mergea  - mult  pentru  a  asigura  un   întrebat  de  calitatea  pîinii
       pusă  atunci.  însă  în  1988   dură  lustruită,  înalt  de   legume.  Sigur,  nu  se  pu­  repede.  „Nu  s-ar  putea  or­  comerţ  civilizat  şi  nu  me­  s-au  declarat  foarte  mul­
       şi  1989,   micul-  dictator   peste'  doi  metri,  dincolo   teau  realiza   asemenea   ganiza  mai  multe  puncte   rităm  asemenea  jigniri*.  ţumiţi.  tla  mal  mult.  la
       judeţean Ion  Popa — mic   de  care  nici  pasărea  nu   produse  în vîrf de  munte.   de  desfacere"?  întrebăm."   In  finalul  raidului  l-am   unitatea  nr.  123,  un  bă-
       din  toate  punctele   de   trebuia  să  vadă  şi  să   Ce  ne-au  auzit  urechile   „Ba  da  —  ne  spune  inter­  abordat  pe  Alexandru  Ni-  *   trîn,  crezînd.  că  Întreba­
       vedere  —  a  dispus  să  se   audă.  Numai  anul   tre­  de  la  „cel  mai  mare  a-   locutoarea — dar nu ne-ant   culescu,  d i r e c t o r u l  rea  ,  „cum  este  plinea?*
       aranjeze   cabana   „Ro­  cut   s-au  cheltuit  aici,   gricultor   al  judeţului",   gîndit  la  aşa  ceva”   Şi   I.C.S.M.A.  din  municipiu.   conţine  un  reproş,  înainte
       tunda”   la  nivel  prezi­  cu   dotarea,   aproape   numai  noi  ştim.  Eu  şi   aici  zilele   aprovizionării   I-am  prezentat  interlocu­  ca  eu  să-l  pot  întreba  de
       denţial.   S-au   cheltuit   100 000  lei.     soţul,  care  sîntem  ţărani   cu  mezeluri  constituie  un   torului  constatările  noas­  nume  a  ieşit  bombănind:
       mulţi  bani  pentru  repa­  Mult,  prea  mult  pen­  din moşi-ştrămoşi, în mă­  „mister”.   In  biroul  şefei   tre,   şi  le-a  notat  în.  a-   „Auzi f Cum să nu fie bună
       raţii  şi  înfrumuseţare,   tru  un  singur  om  şi  pen­  noasa  Ţară  a Haţegului.              genda   de  lucru,  promi-   plinea?  Da’  şi  lumea  asta
       pentru  dotare  şi  confort.  tru  capriciile  lui.  Oare  ce  se  va  face  cu   î  de  unitate  am  găsit  mai   ţîndu-ne  că  se  va  ocupa   s-a  prea  domnit I  Era  mal
         S-a  pregătit  cîte  o  ca­  —  Da,  pentru  că  aici   „Rotunda" ?  '  multe  cofraje cu ouă.  Erau   de  soluţionarea  lor  urgen­  bună  aia  ca  betonul,  nu?L*
       meră  pentru  cei  doi  ti*  no  avea  voie  să  fie  ca­  —  Sîntem  şi  noi  cu­  ţinute  aici  fiindcă   ma­  tă,  după  care  ne-a  spus :  îmi   face  plăcere   să
                                                                                                    cu
                                                                               gaziile  sînt  sufocate
       răni  care  biciuiau  crunt'  zat nimeni din judeţ decît   rioşi  să  aflăm  decizia  or­                                  consemnez   o  „supărare",
       poporul,  în  care  nu  avea   Ion  Popa,   familia  lui,   ganelor  judeţene  de  re­  ambalaje  de  tot  felul.  —  în  ianuarie  a.c.,  în   care  de  fapt  exprimă  o
                                                                                 Alimentara  nr.  8.  Cum-''  comparaţie cu aceeaşi  lună
       voie să intre nimeni  decît   rude şi prieteni, din Bucu­  sort... '                              a  anului  trecut,  vînzărjle   stare   de  lucru  pozitivă :
       eî  doi.  Anul  trecut,  însă,   reşti  ~   ne  spune  Ani-   DUMITRU  GHEONEA,  părătorii,   cu - obişnuitele   sînt  cu  circa  8  milioane   pîjnea  pe  care  o  consumă
       fata  lui  Ion  Teleagă  (zis  şoara  Icrvaneasă,  care  în­  Foto  N.  GHEORGHIU  coşuleţe   pentru  autoser­             acum  .  himedorenii  7  este
                                                                               vire  în  mîini,  mergeau  în­  de  Iei  mai  mari.  Sigur,   mult  mai  bună  decît  îna­
                                                                               cet  printre   rafturi,  alei   mai  avem  mult  de  făcut   inte  de  Revoluţie.  „Este
                                                                               gînd  de  ici,  de  colo,  cîte   pentru   a  ridica  aprovi­  mai  căutată  cea  de  8  lei,
                                                                               ceva  .  Ne  adresăm   unei   zionarea  ia  nivelul  cerin­  mai  aies  cînd  e  proaspătă.
                                                                               tinere   care  se  îndreaptă   ţelor  populaţiei.  Condu­  Ca  să  nu  mai  vorbim  de
                                                                                spre  casierie  cu  un  coşuleţ   cerea  întreprinderii  noas­  batoane !"  —  conchide vîri-
                                                                               în  care  erau  trei-  borcane   tre,   toţi  lucrătorii   sînt   zătoarea  Margareta  Şfetcu,
                                                                               de  murături  —  ardei  um­  mobilizaţi   în  acest  sens.   de  la  unitatea   amintită.
                                                                               pluţi cu varză.  „Doar atît?”   Am  să  punctez  cîteva  as­  Avea  şi  o  propunere:  să
                                                                                întrebăm.   „Nu  am  găsit   pecte ce  le avem  în  vede­  se  găsească  o  soluţie  pen­
                                                                                altceva  —  ne-a  răspuns   re:  •   Aprovizionarea  uni­  tru  ca  pîinea  şi  speciali­
                                                                                tînăra".  „Fac  o  improviza­  tăţilor  în  conformitate  cu   tăţile  să  aibă  preţuri  în­
                                                                                ţie :  scot  varza  din  ardei   un  grafic  riguros  întocmit   tregi,  întrucît  absenţa  mo­
                                                                                                         •   Descongestionarea  reţe­
                                                                                şi   îi  folosesc   separat".   lei  de  mărfuri   ce  n-au   nedei  mărunte  (de  25  de
                                                                                „După  părerea   dumnea­                          bani)-  îi  pune  pe  vînză-
                                                                                voastră,   s-a  îmbunătăţit   căutare  şi  de  ambalaje  •    tori  în  imposibilitatea  de
                                                                                cu  ceva  alimentaţia popu­  întronarea  unei  discipline   a  da  rest  cumpărătorilor.
                                                                                laţiei ?"  „Puţin.  Trebuie  să   severe  în  rîndul  lucrăto­  Asemenea   inconveniente
                                                                                fii  pe  fază.  Dacă  vezi  o   rilor   din  comerţ,  elimi-   cred  că  pot  fi  soluţionate.
                                                                                                         nîndu-se  orice  apucături
                                                                                coadă,  întrebi  ce  este  şi                     Oricum,  important  este  că
                                                                                te  aşezi.  Ce   să-i  faci?   negative  ce  —  trebuie  să   pîinea  care  ajunge  acum
                                                                                                         recunoaştem  —  mâi  sînt.
                                                                                Mai  avem  încă  răbdare".   Ţelul  nostru  este  ca  raf­  pe   masa   h unedorenilor
                                                                                „Gum  vă  numiţi ?".  „Oltea   turile  alimentarelor  să  se   este  bună.  Şi,  am  reţinut
                                                                                Stan.   M u n c e s c    la   umple  cu  marfă,  nu  doar   la  secţia  de  panificaţie,  că
                                                                                I.P.S.R.U.M.  Deva  şi  locu­  pe  jumătate, ca-pînă  acum.  .există  o  permanentă  preo­
                                                                                iesc  în  acest  cartier  din                     cupare  pentru  ca  plinea  şi
                                                                                Hunedoara".                  TRAIAN  BONDOR,      specialităţile  să  fia  şi  mai
           Aceasta  este  sala  de   consiliu...  de  familie.  Foarte  eleganţă.  Iar  alături  —  bucă­  Ana  Rezmeriţă,  şefa  uni-   MARIN  NEGOIŢA.  bune.
        tăria,  cu  bunătăţile  ei  din  prospera  gospodărie  a  partidului.  A  fost  odatfi...  I   tăţii,  ne  spune  că  există   Foto
                                                                            ZZ  cantităţi  de  făină  şi  ulei  NICOLAE  GHEORGHIU      VIORICA  ROM AN
   1   2   3   4   5   6   7   8