Page 6 - Cuvintul_Liber_1990_35
P. 6

P«g-  6                                                                                       CUVTNTUL  LIBER  NR. 35 • STMBATA,  3 FEBRUARIE  9998


                                                                                                            Mihai  [minescu—poet  al


                                                                                                                      tineretului  (U)

                                                                                                              Fpră  a  fi  stăpiniţi  de  o   ferinţă  in  codru,  elementul
                                                                                                            Mso  idolatrie  ia  mp/eeimea   cel  mai  propriu  cunoaşterii
                                                                                                            opere»  tcriHonjiui,  nu  gre­  poetului,  in  acordurile  unei
                                                                                                            şim  dacă  considerăm  că  in   simfonii   de  o  tiranică  su­
                                                                                                            viaţa  tineretului  nostru,  din   gestie,  Iubirea  in  poezia  lui
                                                                                                            fiecare  generaţie,  poem  Htl   Eminescu  «st»  puritate   şi
                                                                                                            tminescu  eite  principalul   suferinţă,  adorare  şi  resem­
          Dacă  ptaă   acum  nu  a n                                                   dedicat părinţilor  med
            «uvtutut.  tn  «cest  eii-   Cuvmt către „CUVINTUL UBER"              B   ele  pentru  care nu  am   eveniment  intelectual  rezuf-   nare,  renunţare  şi  amintire.
               democraţie,  «onfun-                                               făcut   acest  ta ri»   rersKâ,   tat  »în  faptul  că  la  ea  tf-   Este  o  tinguire  melodică  a
               slocari  cu  dezardi-   îndrăznesc  să  *poa  t   da-,   Ziarul  ,,Cuv!«tul  liber"  va   sper.  din  cete  scrise .  inai   . in iii   ie  toate   oi-   sufletului,  o''dane  de' beati­
                                 sîat  poet  ţi  nimic  din  ceea
               •aarhia,  au  am  fă-                      trebui  să   facă  mai  m ultă   S ă   Nu  vreau  să  w ă  eri­  cerinţele   pkporvlui  nostru,   tudine  .dureros  de  dulce“, .
                                            Iubire  nu-m i
              pentru   că   m-am   ce  Înseamnă   O s  aceea  a-   lumină  tn  pătenjenişul   de   jez   ia  „daartr*1  sd  sndNH
                                 este  stră in }
                                                          zvonuri  contradictorii,  cais
              e i   pot   ti  etichetat   flrm   aici  câ  ea  «u  stat  pen­  circulă  ca  privire  la  dife­  poBticl  cttiturale  a   ziarului,,   câ  evocâ  o  Imagine  a  lu­  o  dorinţă  de  oriunde re   in
                                                                                  dar  cred  că  *  vremea  «ă m
             • „oportunist-,  ei  pen-   tru  Înlocuirea  totitrer  per­  rite  persoane  sus-puse,   ce   dea  frîu  liber  acelor  curta­  ării  înzestrate  eu  toate  di­  veşnicie.  Poeziile  de  iubite
            Câ  ai  înainte  de  Revolu­                  an  abuzat  d e  funeţiile  de­  te  care  «tiţte   ani  au  fost   mensiunile  prelungite  piriS   ale  poetului  slnt  fie   arie
         ţi».   ca  de  altfel  şi  acum,   soanelor   din  „sogm iajui"   ţinute  ia  trenat.   Prea   se   private  de  %-„ffiMto  ter  cea  mai  fa-  bucuriei,  fie  ale  durerii  şl
                                 socio-cultural.
                                             S iat  pentru
         m -*m  ferit  de  acele  cuvinte   schimbări  în   atitudine,   ta   imite   accentul  pe  micite
              «ari,  «are  tapet cază   conştiinţe,   ştiut  ţiiad    că,   „găinării",  furtişaguri   d e   * ° ■*                  despărţirii.  Miracolul   emi­
              mtaciuoil.         modlflcîndu-se  cauza,   altul   drept  comun,  uittadu-se  ma­              ifoet  al ari  ^raitelor  cugetări   nescian  îşi  am  prima  m u­
              mie  tui  mi-au  fost   va  fi  Şi  efectul.  rii,  adevăraţii   delapidatori,                 şt  revolte  aţa  cum  apa'S   ză  bi  Întrebuinţarea  pe  care
         Strtine  cuvinte  ca  i  indife­  prea  se  caută  palul   din   cel  care  sub  oblăduirea  ve-   te  poemele   1MPARAT  Şl  ei  a  ştiia  s -o  dea  limbii
         renţă-  iaşftate,  fric ă -   Ba.   ochita  celuilalt  şi  n u   se  ză­  châi  puteri  au  încălcat,   cu
         m at antet  decît  atit,  semni-   reşte  bîrna  dte  tetiar  ochiul   bună  ştiinţa,  atît  tegile  ţării.   p m m m M m E M Q  m m ,  româneşti.  Eminescu  a  rea­
         «oau»  lor  am  trăit-o  une-   celor  grăbiţi  să se  erijeze  te   Cit   şi  togile  nescrise   ale   so m a m ,  sculptor  te»   lizat  versul  cu  armonia  cea
         « t  p M   ta  limitele  el  paro-   acuzatori...  Căae,  pe   cine   moralei  şl  ta  ultim ă  instan­       a  dăltuit   în   mal perfectă  ~ expresiv  fi
              •  Şi  daci  nu  «tn  reu-   discreditează 7  Cine  pe  cine   ţă,  ale  bunului   simţ  ele­
          ; sfi  inâ  dedublez,  asemeni   mtnjeşte 7...   Legea  junglei   mentar.  nă                                   m  vorbelor  muzical  tn  a  cărtri  seducţie
           r   (lustri  condeieri  —  ze-   sub lozinca democraţiei  prost   O  vină  apasă,  Intr-o  mal   mu*  _      #. muA/Utla-  cititorul  trăieşte  vrăjit.
            cosmeticieni,  cu  şi  fără   înţelese.   Toate  acestea  nu   mare  sau  m ai  naică  tnâsună,   Sotleliati   colaborarea   Că  Eminescu «sie  tun  poet
           “   a l sm erii  — Care  una   duc  la  nimic,  cei  mult,  la   asupra  fiecăruia.  Mal  puţin,   lor  ataţiterl,  «ttiştt  prin  arao  nesăţioasă   a
             au  ţi  aha  fumau,  tlu-   înlocuirea   unul  vid  cu  un   asupra  acelor  copil  care  au   ■ÎB,*sţi.                 of  tineretului  u f »   prin  aria
         tortod  pe  «wb  privările  noas­  altul...      avut  doar   „vina"  d e   a  se                          ţi  medMnd  la  des­  tematică  a  poeriei  sale,  cit
         tre  oonaternate  cuvinte  sfin­  Cred  că  a  sosit.  In  sfir-   naşte  1   i  lume  deja  ma-                antului,  £mi-   Şi prin  modul  te  cam  do­
         t e   Înzorzonate  In  staniolul   sit,  momentul CB  ziare!  dum­  cutată.  Aeeştl  copil,   pe                   în  sc ur ta '   mina  şi  modelează  sensibi­
         C ita tu l  patriotism,  maculînd   neavoastră  mdepetvteBt   să   care  nu  <o  singură  dată,  noi,   instanţă— 'Şt  dacă i  o  fire  de  hip-
         ţi tain Un  tipărite  ale  vremii   fia  Intr-adevăr  liber 1  Sâ-şl   cel  m aturi,  l-am   invocat  ca   aă  realizaţi  totdeauna   litatea  generaţiilor  o  con-
         Jp e ea  s i  n-o  spunem ?  —   respecte,  aşadar,  «a  sfinţe­         lucra,   «turna  rugaţi  '   tătar  'de   a   ţară  energie   firmă_ şi  Isteria  noastră  ti-
         Chiar  paginile  ziarului  Dvs„   nie  titlul—program  p e   care   pretext  al laşităţilor  noastre,   foştii  trompetist!  ai  cetăţeneasca pusă  la  slujba   teiwâs Mai  feti  poeţii  valo­
                                                          au  fica t  «EVOLUŢIA I  Să
         « b o tezat  astăzi  atlt  de  pro­  Şl l-a  propus.  Im ă transpar,   ne  închinăm  acestor  îngeri   Societăţii  fi  ©  conţiimţa  w-   roşi  ce  l-au  urmat  (amintim
         miţător),  e  pentru  că.   In   '  din  uncie   articole.   vedtf   care  au  stat  cu  adevărat  la   «M *  ■* » !  UtScâ'  neînduplecată   dki
         to p   aceşti  ani,  mi-am  rezer­  tare  ale  limbajului  aşa-nu-       tiutT’ să  nS  m                                    doar pe  A Vlabuţă,  G.  Coş-
                                                                                       să  nu  mai «i ‘dea  buzna,
         vat  umila  libertate  de  a  ră-   mit  „de  lemn" t  „vom  face   dreapta  lai  Dumnezeu.  aces­  itar-o   dezordine  a&mmeşli   oare  s-a ,zămislii  suprema   boc,  <0.  Goga,  f t   Cema,  T.
         mloe  eu  însumi,  faţă de  mine   totul",  „pe  baricadele  mun­  tor  copii-sfinţi   care  ne-au   scSdatului  lăsat   la  vatră,   semitriUtăiii  ţl   Arghezl}  eu  naufragiat  in
                                                          readus  pe buze şl ta   cuvinte
         şl  faţă de oamenii  între  care   ca",  „Încă  dJa  prim ele  ore        spre soclul falşilor  revoluţîo-          »   fete
         trăiesc.                 ale  dimineţii"  eţe,  ®ot  felul   gustul  aproape  uita*  al  li­  aarl-eroi,  ştiut  fiind  că  ade­  ■meia Wtmpdema  ale  liricii
          Cum  poezia  nu  poate  sau,  de  adeziuni,   angajam ente   bertăţii  1   O are  a*   vom   văraţii   m artiri,  val,   wb   marelui  clntăreţ  pine  şi-aa
        .  m ai  precis,  nu  trebuie   să   luate,  uzitîndu-se  fraze  sfo­  recăpăta  demnitatea  de  a-i   murit  !  Mai  m ultă  pietate—   Poezia  tul  Sminescu  este   definitivat   resursele  pro­
                                                          privi  ta ochi,  fără  să  roşim ?
         'Însemne  eră.  n-o  s&  fiu  eu   răitoare,  deseori  fără  aco­         Şi  puţină  decenţă,  domnitori  adecvară  sufletului  unul  om   prii,  au  ucenicit  invăţind  de
         aceia   care  o  să-l  dezmint   perire  In  fapte,  prefigurînd   F asonai,  nu  am  mal'  pu­     fteâr  deoarece  te  cefe  mai
         tocmai  acum  rădăcina...  Pa-   chipul  zbîrcit  al  vcotii,  ideo­  blicat  In  riarul  Dvs.  d e   mal                    la  Eminescu  cam  se  reali­
        rafcazînd  un  celebru  dicton,  logii  burtoase,,.  mulţi  «ni,  m   excepţia  unui  10AN   £VU     multe  poezii  arie  sale  stat   zează  expresia  şi  muzicali­
                                                                                                             cuprinse  mal  cu  seamă  ex­
                                                                                                             perienţele  unui  fteâr.   La   tatea  in  poezie.
                                                                                                             nkriumri  dintre  poeţii  romani   Ieşit  din  contingentul  de- -
                                                                                                            cred  câ  nu  mm  intilm  ca   venirii  bloiogrce,  Mihai  €- -
                                                                                                            ţa  Şrrrimscu   o  poezie  cu   minescu  va  veghea  mereu
                                                                  C u vîn tu l  —  c risld                  m   aţa  de  profund  ecou  fa   devenirea  spirituală  a  po­
                                                                                                            sufletul  tineretului,   cu  a-   porului  nostru,  finind-o  sub
                                                                                                            titea  rezonanţe  in   planul   semnul  celei  mpi  rodnice
                                                               Am  uitat  să  scriem  adevărai,   i  uitat  s ă   fim    intim  m u  al  cugetării,   ursite'  Pentru  că  încă  de
                                                           sinceri, am  uitat, de  e  mie  de «ei   uitat  să  trăim  Emkxeteu  rămme  in  cete   la  moartea  sa  şi  pino  ari
                                                           frumos.                                          mat  multe  poezii  ale  sale   am  asistat -ţa  o  neint-eruotiă
                                                              ‘Acum,  dacă  am  putea  să  scriem  cu  am îndouă   un  fepreweatarit  al   lirkii   reintegrare  in   actualitate
                                                           mîinile, cu toate glodurile, frumos, adevărat, dtair-un   personale  şi  ostie, , tn  primiri   a  valorii  spirituale  eminas-
                                                           suf let mftmit. tnsingerat care caută seninătatea, pacea.  rind,   un  poet  eri  elemen­  elene,  fiecare   generape,
                                                                                                            telor  ce  msiMeţesc  tinere-
                                                              Multă  vigilenţă,  cea  mai  mare  răspundere, pen­  tui,   natura  şl  dragostea.   grupare Uter ară  şl  I-a  adju­
                                                                                                                                      decat,  a  găsit  in  opera  ea
                                                           tru a   au  mal p u i»   pătrunde  printre  noi  impostorii,   Omul  iubeşte  in  poezia  Iul   crezul  dezvoltării  proprH.
                                                           analfabeţii  şl  eel  rău  intenţionaţi.  Cei  compromişi   Emteescii  cu  m  intensitate   Din  acest  punct  de  vedere
                                                           nu  mai pot  fi  şl  ®a  noi.  WapHeitatea  nu  mai poate   ■care  conduce  exiazaJ  ero­  nu  in  maniera  fui  Ion  Elio-
                                                           fi admisă.  Pentru aceştia  care  ne-au  ris în nas,  ecu-   tic  pfeă   fe  Urnita  suferin­  de  Rădulescu,  Jitii  Maiones-
                                                           pîstda-ae  spaţiile  literare  cu  «onjalan4ă,  nu  există   ţei şt  a ‘morţii.  Cee©  ce  unii   cu,  Alexandru  MacedonsM,
                                                           nici e ocBKă.     ..                             nu mesc  pesimism  tn  poezia   sau  Eugen  Lovinescu,  ci prin
                                                                                                                                     exemplul  japaeri,  Eminescu
                                                                                                            Ivi  Eminescu  este  mai  de-
                                                              Am fost  In  tot  acest  răstimp»  alături de  eurintul   grabă  starea  omului  cam  a   este  creator  de  şcoală.
                                                           —  cristal,  fără  impuritatea  provocatoare  a  impos­  dus  plnă  le  capăt  experîen-
                                                           turii de orice fel.                              fp  iubirii  ş l totul  se  infăp-   Prof  dr.  tOAN  DAM ŞA
                                                              Kămia  pe această  poziţie  plnă  dnd  mfletat, cu»   '■tn  natura,  de  pre­  Liceu)  P cdog^ic  Deva
                                                           geUtl-şi  raţiunea  de  seriilor  român mi-o vor tăgădui.
          Păstrarea  neaHerafă  a  tra dlţlitor  şt detindsv  afectai  ră-            cAKMWf  n m tm
             o  preocupare  «onştaată  a  « i ş d t ii   swtisttee  taHiede-
     '1  '
                            Patria
                                                         ZlmWţi,  de  weţi, dar  fi  acum  v-aşiimt,
                                                              In  teteDn demn.  ea  o  statuie;
         •teeMmdeni, oamenii                                 pe  scări  cum  i«sui  vostrn  sole
              uivaţa «a tooeasca                         şi,  bucuros,  spinarea  mi-o  îndrept.
              şi  o „iubire nouă"
                                                          Veniţi I  Veniţi.  că  uşa  nu  se-ucuie,
              de  durere f i  bucurie
                                                          c-aşa  am  secol»  că-i  înţelept;
              •ei                                         dar  bateţi  mai  înflî uşor In  ptopt  —
                                                         „ de  nu  risgmnd,  să  ştiţi  ci nimeni  nu «.
         Pretutindeni, spiritele
                                                          Intraţi!  Am  vrut  ş i  plec  dar  n-am  pietet,
              nu mai stat „ziduri*,                      deşi,  dte  cînd  te  cted,  în  transhumanţă,
              ecourile lor se sparg                      mă  duc  cu  visurile  la  păscut
              te afară,                                   Azi  v-aşteptam  ş»  am  luat  vacanţă...
              printre oamenii cetăţii.                    —O,  amintiri,  copii  fără  ruşine,
                                                          de.ee  veniţi âtîi de  rar la mine ?
         P re tu tin d e n i, v ă zd u h u l                                     NECUtAI  CHIBICA
              se roteşte tntr-o «perimţă'‘,
              eseae^dete pretopărlnţilor                          De inimă, pămint şi soare
              şi ale pruncilor
                                                         Aştept  pe  Burebista  cu  piine  şi  cu  sare
                                                         De  peste  două  mii  de  a n i;  plinea  s-a  făcut  bucate
           i   in tr-o   te fte re sc e n ţă   cu  in fin ite   m iresm e.
                                                          Şi sarea s-a făcut cărare...
         P re tu tin d e a i. ste ag u rile              De  peste  două  mii  de  ani  adăsl
                                                         Să-mi  vină  Inşesatul  ca  Momi  în  binare
                                                         Pe  Cîmpul  Tracici  înmiresmat  de  soare.
              şt toate corolele  venite
                                                         Mi-e  greu  —•  desigur  —  pămîntul  din  spinare,  *
              dte  cele patru  puncte  cardinale,
                                                          Dar  de  se  poate să-l  mai duc;  îl  duc!
              de Jos şi  de sus.
                                                         Mărire  Ţie f  Mare-n  Aşteptare...                   A n d   trecut,  cu  totul  Intim piător,  l-am   Intilnit,  la  Brad,
         Patria,  pretutindeni.                          Eu  te aştept  cu  pîine  şi  eu  sare.             pe  scrittem l  Mlrcea  Stntim breanu.  Pasiunea  domniei  sate
                                                                                                             —  « « c ăitu l  —  este  evidentă,  ipostază  ta  «aţe  a   acceptat
              Izbucneşte  ca  un  trandafir,             Tot  rostul  meu  se  zămisleşte-n  lu t;           să-l  fotografiem.
                                                         Din  rădăcina  ta  mî-s  braţele  tot  floare.        Fotografia  nu  a  fost  posibil  să  fie  publicată.   E re  Ia
              înflorind In  Decem brie!                                                                      câtva  tim p  după  ce  fusese  înlăturat  de  te  Conducerea  Edi­
                                                                                                             turii  „albatros",  la  intervenţia   lacheilor  odioasei  dictaturi
                           CONSTANTIN  DEHELEAN                     CONSTANTIN  GIIEORGHE-NAIDIN
                                                                                                             ceauşiste.            Foto  NKXH.AE GHEOAGHIU
   1   2   3   4   5   6   7   8