Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_36
P. 2

Pag.  2                                                                                                                              CUVÎNTUL  LIBER




                     Problema  noastră  nr.  1










                 De promisiuni  sîntem  sătui.                            ■ - ■


                    Avem  nevoie  de


            Ieri,  Comandamentul  ju­  poate  conta   cert  este  de  *  ş'oană.  La  margarina,  unt,
          deţean  al  aprovizionării  a   1 500  tone,  cu  un. plus  de   mălai  x  şi.  orez  resursele
          dezbătut  probleme  de  în­  aproape  600  tone  faţă  de   permit  să  se  distribuie  a-
          semnătate  deosebită pentru   luna  precedentă.  îmbucu­  celeaşi  cantităţi  ca  şi  pîriă
          noi,  toţi   cei  ce  muncim   rător  este  faptul  că  pen­  acum.
          şi  trăim  în  acest  judeţ.  în   tru  consumatorii   din  Va­  ,  în  ceea  ce  priveşte  lap­  La  Deva,  Comisia  de  repartizare  a  şomerilor  in  mancă  ţi-a   început  activitatea.
          urma  dezbaterilor,  sîntem   lea  Jiului  se  asigură,  prin   tele,  programul  zilnic  este   Aspect  din'timpul  luminării  ordinelor  de  repartiţie  celor  fără  serviciu.
          în  măsură  să   vă  aducem   relaţie  directă   cu  „Gom-   de  73 000  1,  din  care,   din                               Foto NICOLAE GHEORGHIU
          la  cunoştinţă   principalele   timul",   cîte'  3  kg  carne   judeţ,  se asigură  cîte 28 000
          aspecte  ale  stării  alimen­  . pentru   fiecare   locuitor,   litri,  acoperindu-se  cerin­
          taţiei  populaţiei,  aşa  ţum   astfel   rehunţîndu-se   la   ţele.   La  brlnzeturi,   din   Vom  primi  de  lucru,
          au  fost  în  ianuarie  şi  cum   raţionalizarea  acestui  pro­  necesarul   de  circa   300
          vor  fi  |n  februarie.  dus.  De  asemenea,  la 'p re­  tone,  în  luna  februarie  se
            în  ianuarie,  am  consta­  parate  din  carne  se  asi­  acoperă  abia  90  de  tone.   domnilor şomeri !
          tat  cu  toţii,  s-a  îmbună­  gură  920  tone,  însemnînd   La  pline  nu  se  ridică pro­
          tăţit  aprovizionarea  aproa­  un  plus   de  aproape   300   bleme  de  ordin  cantitativ,
          pe  la  toate  produsele.  Faţă   tone  faţă  de  ianuarie.  ci  doar  calitativ,  ta  spe-   (Urmare  din  pag.  1)  sii,  sex,  vîrstă,  studii  etc.   velul   municipiului  Deva,
          de  programe,   s-a  dat  în   Cantitatea  de  zahăr   —   cial  în   Valea  Jiului,   pe           Pe  baza  acestor  date  s-a   care   şi-a  început   acti­
          plus  o  cantitate  de  peste   din  lipsă   de  resurse  mai   care  conducerea  întreprin­  tru,  am  solicitat  amănun­  discutat   Pu  toate  unită­  vitatea  ta  clădirea  Casei
          140  tone  carne  şi  prepa-,   mari  pe  plan  naţional  —   derii  judeţene  de  morărit   te,  domnului   Iosif  Mariş,   ţile   economice»  stabilin-   armatei,  începtad  cu  1  fe­
          rate  din  carne.  Au  rămas   este  de  900  tone,  revenind   şi  panificaţie  se  străduieş­  şeful  Oficiului   salarizare   du-se  -  cu  fiecare  cîţi  oa­  bruarie   a.c.,   a  înmînat
          totuşi  restanţe  la  ouă  (1,8   1,4  kg  pe  o  persoană  de   te   să  le  soluţioneze.  A-   şi  legislaţia  muncii  de  la   meni  trebuie  să  primească,   deja  peste  350  de  ordine
          milioane  bucăţi)  şi  la  ulei   la  oraşe   şi  din  centrele   ceeaşi  preocupare   există   Direcţia  muncii   şl  ocro­  în  funcţie  de  profilul  so­  de  repartizare. Cererile ce­
          (100  tona,  nelivrat  încă  de   muncitoreşti,   iar   pentru   şi  la  preparatele din  carne.  tirilor  sociale.  licitanţilor.  Odată  realizat   lor  care,   diatr-un  motiv
          furnizorii  stabiliţi),  urmînd   fiecare  locuitor   din  me­  Legumele,   cu  excepţia   —   Imediat  după  publi­  acest  lucru,   coto-  sau  altul,   nu  stat  mulţu­
          ca  diferenţele   să  fie  a-   diul  rural,   potrivit  regle­  unor  sortimente  deficitare»   carea   Decretului-lege  nr.   pletat  dispoziţiile  de   re­  miţi  de  tocurile  de  mun­
          coperite  în  această  lună.  mentărilor  unice  pe  ţară,   fructele,  precum  şi  carto­  33,  ta  toate  municipiile  şi   partizare  la  muncă,   pe   că  primite,   vor  fi  anali-
           Ce  perspective  se  între­  aprobate  de  guvern,  s-âu   fii  se  vor  desface  în  can­  oraşele  din judeţ  s-au  con­  care  comisiile  din  fiecare  , zate  şi  clarificate  de  ace­
          văd  pentru  luna februarie?   repartizat  cîte 0,®  kg.  Prin   tităţi  satisfăcătoare.  Şi  la   stituit   comisiile'  de   re­  localitate   le  vor  înmîna   eaşi  comisie,  după  înche­
          La  această  întrebare  legi­  aceleaşi  reglementări   s-a   „Avicola"   Mintia  se  de­  partizare   a  forţei   de   cetăţenitor, conform  moda­  ierea  acţiunii.
          timă   se  poate  da  acum   stabilit  ca  şi  ta  ulei,  în   pun  eforturi   pentru  re­  muncă.   în  ; componenta   lităţilor   stabilite.  Subli­  —  în   rindul  celor  care
          un  răspuns  d ar.  Produc­  mediul  rural,  repartiţia  să   dresarea   producţiei   de   acestora   staţ  incluşi  re­  niez  c4   aşa  cum  prevede   vor  primi  repartiţii  acum
          ţia  de  carne   pe  care  se  fie   de  0,5  1  pe   o  per-  ouă  şl  carne  de  pasăre.  prezentanţi  ăi  primăriilor,   decretul,   întreprinderile   stat  incluşi  şî  cri  rămaşi
                                                              Se  face  apei  ca cetăţe-,   specialişti  din  cadrai  Ofi­  stat  obligate  să  primească  ;  fără  loc  de  muncă  ta  ur­
                  BREPTUt LA  OPfHIE                        nii  s$   înţeleagă  fa  con­  ciului  forţelor  de  muncă,   In  colectiv  pe  toţi  cei  c ă -"   ma   desfiinţării  unităţilor
                                                            tinuare,
                                                                     necesitatea  pre­
                                                                                                                                       in  care  litera» ?
                                                                                                                    li  s-a  Inmfaai  ordi­
                                                                                                              rora
                                                            dării  ambalajrtor  la  uni­  reprezentanţii -principatelor   nul   de  repartizare,  ur-   —  Evident,  toţi,  inclusiv
                                                                                                         pe
                                                                                     unităţi  economice  de
                                                            tăţile  de  desfacere  a  pro­
               Pe                                          !  pentru  lapte.         raza  oraşelor  precum  şi   mind   ca  numărul  mediu   foştii   acţivişti  de  partid,
                                                            duselor,  în  special  la  cele
                                                                                                                                        U.T.C.,
                                                                                                                                                sindicat  ş.a.m.d.
                                                                                                              de  personal  şi  fondul  de
                                                                                     reprezentanţi  ai  celor  care
                                                                                                                                       vor  fi  repartizaţi  îri  mun­
                                                              S-a  stabilit,  totodată,  un   solicită  serviciu.  salarizare   al  apeŞtors  să   că,   in  aceleaşi   condiţii.
                                                                                                              fie  corelat
                                                                                                                         cu  necesarul
                                                                                      —   Ce  s-a  făcut  în  con­
                                                            nou  progranr  dc  funcţio­  tinuare ?            stabilit  de  forurile  ierar­  Există  certitudinea  ca  toţi
             (Urmare  din  pag. 1}  renumelui  staţiunii  baineo-   nare  a  unităţilor  de  des­  —   Pentru   a  nu  lăsa-   hice   superioare  ale  fie­  cei   aflaţi   in  evidenţă
                                  climaterice  Geoogki-BăK  facere   a  produselor  ali­  nimic  la  voia  bnîrapiării.   cărei  unităţi  economice.  noastră  să  primească  plaă
           mai  sus,  vă  putem  pune la   Ce  propunem?  Din  o-   mentare,   de-  alimentaţie   toate  cererile  aflate  în  e-   —  Aveţi   ta  Indemînă,   ta  15  februarie  a.c.   loc
           dispariţie documentaţia din   paratura  găsită  lo  domi-   publică  şi  industriale,  a-,   videnţa   noastră  au  fost   «n   exemplu  concret  refe­  de  muncă.  .  .
           care  rezultă   şi  faptul  că   ciliul celor  certaţi  cu  ome­  supra  căruia  vom  reveni   introduse  şi  prelucrate  pe   ritor   la  modul   in  care   Deci,   domnilor  şomeri,
           aparatura  de  practică  cul­  nie  ţi  bunul  simţ  să  fie   cu  amănunte   intr-un  nu­  calculator,  la  Centrul  te­  lucrează  comisiile  de  re­  care  tae&  nu  v-aţi  Intoris
           turală- pe  care  o  deţinem   orientată  o  parte  şi  spre   măr   viitor   al   ziarului   ritorial  de  calcul,. aşa  că   partizare ?  la  .  Oficiul  forţelor   de
           este  veche  de  peste  20  de   aşezăminte!   nostru   de.  nostru.      acum  avem  situaţia  exac­  ■*—  Da.  Comisia  de  re­  muncă»  este  bine^  să  o  fa ­
           pni.  Am  făcut  nenumă­  cultură-  De  asemenea,  să                     tă  a  tuturor   solicitanţi­  partizare  în  :muncă.-  a-  oa­  ceţi  cit  mai  repede,  pen­
           rate  demersuri  pentru  do­  primim  sprijin  concret  din   NICOLAE  TiRCOB  lor  de  serviciu,  pe  -profe­  menilor,  constituită  la  ni­  tru  a putea  primi  de  Lucru.
           tare  corespunzătoare  cu   partea  organelor  focale  ţi
           mijloace de  practică  cultu­  judeţene  de  stat  în  vede­                                                                 *  ~  •   -   m  m  -   •-
           rală,  atit  la  organele  lo­  rea  efectuării  reparaţiilor   Luînd  curtatul  la  Te­                                     Decît   să  ocupe  atîta   I
           cale  de  stat  cit  şi  ta  cele  , şi  dotărilor  corespunzătoa­  leviziunea  Română  Libe­                              timp  microfonul,  bătînd
           judeţene.   ' '& i,  ; 1   ■  re.                                                                         •   ■            apa  în  piuă,  şi  torturîn-   I
             Scaunele  din.  Ssjpă'  de   Din  sincer  respect  faţă   ră,  pentru   a. rosti   un                                    du-şi  compatrioţii,  ar  fi
           spectacole sînt  rupte, vechi   de  cei  care  ne  trec  pragul   discuta  „fulminant",  vi­  doamna  Cornea  prin  ma­  încotrât^-n.n.  !)! Nu cum­  mai'  util,   cred,  ca  res­
           de  peste  25  de  ani.  Insta­  unităţii,   este  cazul  să  neri  seafa,  doamna  Doi-   nipulare ?  Ceea  ce  a  în­  va  asta  .este  tot  o  deghi- ■   pectiva  doamnă  să   se
           laţia  electrică  este  dete­  schimbăm  faţa  lucrurilor  în   •   na  Cornea   a  combătut  cercat  dumneaei  să  făeă,   zat.ă  manipulare,  în  sti- •   apuce  de  o  treabă   mai
                                                                  vehemenţă  tendinţa
                                                              cu
           riorată,  existînd  aricind pe­                                            „dădăcindu-ne"   aproape   Iul  personal   al  doamnei   serioasă,   sau  să  rămtaă
           ricolul  unul  incendiu.  Re­  bine, să  ne  ocupăm  înfr-a-   •   unor  partide  de  a-i  ma-   o  jumătate  de  oră  cu  fel   la  pensie,   aşa  cum  de
           paraţii  capitale  n-au  fost   devor  de  petrecerea  plă­  I   nipuia  pe  cri  mai  puţin  ţi  fe}   de  poveţe»  che-   Cornea,  care.  susţine  sus   fapt şi  este  de  multă  vre­
                                                                                                              şi  tare  că  nu  face  parte
           executate  de  peste  15  arii.  cută   şi  utilă  a  timpului   •   avizaţi   ta  politică,   ba   mtodu-i   pe  „efragii*  ei   din  nici  .un  partid,  dar   me.  Totul  este  ea  şă  nu
             De  ce  vă  scriem  toate   liber  al  tuturor  celor  care   j  chiar  şi  pe studenţi,  care  muncitori  şi  ţărani  să  se   ţine   făţiş   să  ne  „în­  ne  lăsăm  manipulaţi  de
           acestea ?     1        ne  vizitează.  Noi,  cei  cane   •   s-ău   declarat   apolitici..  unească   cu   studenţii   veţe"  istorie , şi  să  apere   nimeni  şi  cu  nim ic!
                                                            I
                                                              Pisă  aici  toate  bune.
             Considerăm  că  aşeză-  lucrăm  lo  acest  oşezămlnt*                                            cauza   şifonată  a   unor
           mîntut  nostru  de  cultură  de  cultură,   dorim  acest   Ne   întrebăm  însă  cu   pentru   a  au  putea   fi   partide  istorice ?  NICOIAE  TIRCOB
           trebuie  să  fie  pe  măsura  lucru  din  tot  sufletul.  .  indignare:   ce   înţelege  d irija ţi"   (de  cine   şi
                                                             •   ~     -   •   -   •   -   •   -   <
           Ştim   şi  am  simţit   cu                                                                                                  particulare,   tar  din  ne­
         toţii,  mai  ales  gospodinele   întrebări pentru diriguitorii agriculturii judeţului                                         cesarul  de  peşte  120  tone
         care  nu  o  dată  veneau  cu                                                                                                 folie   de  polietilenă  fur­
         plasa  goală   de  la  piaţă,                                                                                                 nizorii   nu  ne-au   livrat
                     (care  ajunse­ Ce legume vom avea şi ce vom fierbe în oală ?
         marile  . necazuri  datorate                                                                                                  decît,  simbolic,  $  ţone(l).
         lipsei  unor legume şi  chiar                                                                                                   Primăvară   f !    vremea
         a  cartofilor                                                                                                                 însămlnţării  legumelor  din
         seră  să  fie  consideraţi  ca                                                                                                prima   urgenţă   bat   la
         un  produs  de  contrabandă,   tofi,   la  care  se  adaugă   acordarea   unor   preţuri   se  asigură,   totodată,  se­  cem  însă  că  cerinţele  sînt   uşă.  De  aceea,  le  spunem
         ce  se   dădea  fatr-o  pe­  8 000  tone  legume  destinate   stimulative  producătorilor,   minţe.  unele  răsaduri'  x şi   mult  mai  mari ?  La  ver­  clar  celor  c#  răspund  şl
         rioadă  pe  bon,  sau  se  vin­  industrializării.  La  această   va  creşte  şl  producţia  de   alte  condiţii   în  vederea   deţuri  s-a  făcut  fertiliza­  produc legumele că nu  mai
         dea  cu  ■  bucata),   absolut   dată  se  poate  conta,  din   legume,  că  fa   unele  C.A.P.   dezvoltării  legumicultorii.   rea.  acţiune  ce continuă  —
         necesari  preparării   hra­  sectorul   asociaţiilor   de   cu  tradiţie,  cura  stat  cele   Pulsul   te ri  al  acţîuaBor   dar  este  mult  rămasă  ta   este  timp  de  meditaţie,  de
         nei  zilnice.  Toată   lumea   profil  şi  cel  de  stat,  doar   din  Dobra,   llîa,   Hărău,   ce   se  întreprind  H  vom    urmă  —  pentru  legumele   scrjtptolagii,  de  stat   prin
         vrea  şi  doreşte  să  nu  ne   pe  24 500  tone  legume  şi   Orăştie,   Beriu,   Geoagiu,   aprecia  însă  cel  mai  bine’   ce  s«  vor   tasămînţa  sad   birouri   sau  în  casă.  Să
         mai  totîlnim  cu  astfel  de   abia   6 500  tone  cartofi.   Lăpuşnic  şi  altele,  te  vor   la  piaţă,  atunci  cfad 'voăt   planta  la  primăvară.  ieşim  cu  toţii  la  treabă !
         probleme,  trebuind  să  fie   Mari  semne  de  întrebare, ,  ‘  găsi  soluţii  pentru  ca  sec­  căuta  produsele   de - care   Un  aspect  nedorit  care   Grădinile   ne  aşteaptă  să
         „reabilitaţi"   ..castraveţii,   lâ  care  răspunsul  nu  este   torul  legumicol  să  nii  fie   avem  nevoie.  ni,  s-a  semnalat  este  fap­  ie   lucrăm   ta  momentul
         pătrunjelul,  alte  sortimen­  încă  elucidat,  se  ridică  cu   abandonat.   -  Acum   este   momentul   tul   că  la  unele  unităţi   oportun  şi  bine,  să  avem
         te  de  legume  rare.  De  a-   diferenţa"   de   producţie.   In  acelaşi   timp,   sînt   cînd  iniţiativa  legumicul­  cooperatiste  s-a  trecut  ta   ce  pune  pe  masă  şi,  bine­
         . ceea,  ne-am   interesat  de   Măsurile  de  restructurare   stimulaţi  şi   producătorii   torilor  trebuie  să-şi  spună   împărţirea  cartofilor   de   înţeles,   fiecare   să   se
         soarta  legumelor  din  acest   a  agriculturii   sînt  foarte   particulari,- prin'T.L.F.  pu-   cuvîritul.  Este  bine  că  la‘   sănainţă  (?).  D e  asemenea,   bucure   de  satisfacţii  ma­
         an.                       bune,  în  avantajul  tuturor   nîndu-li-se  la  dispoziţie  în   A.E.S.6.H.  Sîntandrei  s-au   se  mai  bîjbîie  în  asigu­  teriale,   ca  o  expresie  a
           Necesarul   de  producţie   producătorilor  agricoli.  în   acest, an  70  tone  îngrăşă­  făcut  însămînţări   pentru   rarea  seminţelor  de  legu­  răsplătirii   efortului  legu­
         pentru   fondul  pieţei   în   privinţa legumicultorii  pla­  minte  chimice,  precum  şi   producerea   a  200 000  fire'   me,   nefiind   cunoscută   micultorilor.
         judeţ  este  de .‘47 400  tone   nează,  totuşi,  unele  incer­  folie  de  polietilenă  pentru   salată   şi  500 000  fire  de   structura   culturilor  pen­
         legume  şi  43 800  tone  car­  titudini.  Credem  că,  pita  acoperirea  ' solariilor.-.   Li  varză  timpurie.  Ce  ne  fa-'  tru  C.A.P.  şi  gospodăriile  NICOLAE  TiRCOB
   1   2   3   4