Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_36
P. 3
:ă , 4 FEBRUARIE 1990 Pag. 3
CALEIDO SCO P DaOT3R 3CAL Citate celebre despre Bi mijlocit înarma dragoste a
Dorind să : cunoască ne
poporului faţă de el, ceaa-
şescu riscă intr-o zi o
JOHN RU SKIN : „Oricare a f fi meritul vreuneia din descindere incognito şi fără
scrierile mele, ele se datorează pur şi simplu faptului că cunoscuta formaţie de pa
In copilăria mea mama şj-a făcut obiceiul, de a-mi eiti ză, la gospodăria unui ţă
zllniG un fragment din Biblie, punîndu-mâ să învăţ o parte ran din Ardeal. Omul şe
pe dinafară**. dea în faţa porţii şi tră
NUNTA „Ceea ce a împreunat Dumnezeu, mîne în continuare în picioare; iar pâmîntul acesta de faci ?
gea din ţigară.
CHARLES A. D AN A: „Bâtrîna şi Venerabila Carte-râ-
— Bună-ziua moşule, ce
omul să nu despartă" (Matei 19, 6)
veacuri; eu cît vor fi mal răsfoite şi cântărite paginile
ei, cu atît mai mult el va susţine şi va ilustra paginile Cu- -- Iaca şed.
vîntului Sacru". — Pai nu lucrezi, nu eşti
Nunta este socotită din morţii unuia dintre ei învîrtoşării inimilor lor..., W. H. SEWARD I „Toată speranţa unui progres uman la C.A.P. ?
vechime o Taină ca şi . (moarte morală sau fi dar din început au a attrnă de influenta mereu cresplndâ a Bibliei". — Ba, că cu ml-s pen-
naşterea şi moartea. Spre zică). . fost aşa" (Matei 19,3). PATRIC K HENRY : „Biblia valorează cît toate celelalte zionar.
— Şi îţi ajunge
penzia
deosebire de acestea, Intr-o discuţie cu fari Voia lui Dumnezeu — cărţi care s-au scris vreodată". de agricultor, no ţi trăi nu
însă omul participă la seii care urmăreau să-l exprimată în legea mo ' U. S. GRANT i „Biblia este ancora libertăţilor noastre". mai cu atît ? — întreabă
nuntă conştient în ceasul prindă în cuvînt, lisus a rală — este ca cei ce se HORACE GREELY: „Este imposibil să înrobeşti mental ceauşescu sincer uimit.
de floare a l vieţii sale. lămurit din nou indisolu- căsătoresc şi întemeiază ori social un popor care citeşte Biblia. Principiile Bibliei
Dacă naşterea corespun bilitatea .căsătoriei. Fa familie, să o facă cu toa constituie temelia libertăţii umane"".
de zorilor vieţuirii şi riseii voiau să afle din tă Seriozitatea. Ei să în ANDREW JACKON i „Cartea aceasta, domnule, e stînca
moartea amurgului, gura Mântuitorului pentru tipărească în minte cu pe care se sprijină republica noastră".
nunta este ceasul de a- care pricină bărbatul vintele Mîntuitoruiui : ROBERT E. LEE t „Prin toate neliniştile şi suferinţele A fost
miază cel mai limpede să-şi lase soţia. Răspund „Seca ce a împreunat mele, Biblia o dată nu a Încetat să-mi dea lumină şi târle".
pentru om, dar şi cel mai sul dat lămureşte deplin Dumnezeu, omul să nu N o t ă ; Citatele slnt extrase din'cartea , .MANUALUL
greu datorită acestei lim ceea ce voiau să ştie ei despartă". Să nu uite că BIBLIC" de HENRY H. HALLEY, tradusă din limba en
pezimi. Mîntuitorul nos şl ceea ce trebuie să ştie familia, căreia l-au dat gleză de Dorti Motz (pagina 18) şi predate redacţiei noas
tre de domnul
Bucur Remus, din Deva.
tru lisus Hristos a ridicat toţi creştinii. Dacă Moise naştere, este obîrşia li
căsătoria ia rang de le-a îngăduit celor din nei veşnicii; prin ea, via
Taină. în Predica de pe Vechiul Testament să se ' ţa se perpetuează din
munte, Mîntuitorul a ac despartă în schimbul unei neam în neam. Vă recomandăm o carte! — Apoi cu ce-mi dă el,
cu ce-mi mai iau vingur,
centuat caracterul indiso cărţi de despărţire, a- şl ce-mi aduc copiii de la
lubil al Căsătoriei. Pu- ceasta a făcut-o ca un Preot EMIL ŞORTAN, oraş, o mai duc. Ml-or
nînd-o în comparaţie cu pogorămînt, „din cauza Deva C u n o s c u t cititorilor rea americană Rachel Gar adus şi-un radio. Apă, tată
felul cum era concepută români şi străini ai revis son, care pentru cartea şa Sara, numn ce ascult la el
în Legea morală a ve tei „Lum ea”, Stelian Ţur- „Primăvara tăcută” apăru una, alta. dictatorului ii
Atunci
chiului Testament, lisus lea ne oferă, prin cartea tă în 1962 a obţinut ă mai veni Inima la loc :
a spus: ,,S-a zis celor sa; JS.OJS. I Natura în premii, carte devenită best- — Da pă mine mă cu
de demult cine va lăsa pe pericol!“ o reuşită antolo- seller nu numai în. Ameri noşti 7 -
femeia sa sâ-i dea carte gie cuprinzînd articole, no ca cl In întreaga lume, — Bag sama că nu.
— Cum, nu mă ştii 7 Nu
de despărţire. Eu însă vă te, comentarii, traduceri ecologi şi politicieni de re mă recunoşti după gips
spun vouă: că oricine va din literatura şi presa nume mondial, constituie dacă tot zici că asculţi
lăsa pe femeia sa in afară străină. Mărturii zgudui o garanţie a interesului radio ăla al tău — Întrea
de cuvînt de desfrînare toare ale unor personali pe care această carte îl bă dictatorul mai, mal
să se sufoce de indignare,
o face să săvârşească tăţi marcante ale vieţii poate reclama. Bătrinui se uită lung la
adulter şl cine va lua ştiinţifice şi culturale Dezvăluirea adevărului necunoscutul din faţa lui,
pe cea lăsată săvîrşeşte mondiale, privind acciden scotoci in ungherele memo
riei, se mai fol pe laviţă
adulter” (Matei 5,31). te navale, chimice şi nu despre accidentele nucleare de vreo clteva ori ncve-
In lumina învăţăturii cleare care au afectat sau de la Windseale — Marea uindu-i să creadă şi apei
creştine, motivele minore erau In pragul de a afecta Britanie, Detroit — S.U.A., străluminat de clipa reve
nu slut acceptabile pen 'viaţa şi echilibrul ecolo Lueems — Elveţia, Cerno- laţiei, începu să strigă"
plin. de entuziasm.
tru despărţirea soţilor. gic al planetei, incită la o bîl — U.BSJS. şi multe — Tulai Doamne, dspăi
„Celor ce sînt căsătoriţi lectură pasionantă, altele readuc. în actuali cura 7 Tu muiere, iile iute
le poruncesc —- nu eu, ci Nume ca cele ale 'neobo tate întrebă» de mult for o găină şi odă vinarsul
c-o
înviat
Domnul : Femeia să nu mulate de genul : încotro Bcrnard. domnul N od
(
se despartă de bărbat” sitului cercetător ni vieţii
submarine
Jaeque* ¥ vts
zice Sfîntul Apostol Pa- Gousţeau. 3cadV«dcianu3 omule ? UN ULUMEŢ
vel (1 cor. 7, J$). Des Cununi* — un moment înălţător In vist* tinerilor
Popa louii RaOu şi Mariana Daniel* — n. Butaş. Vaier i Legasov, cercetătoa Rre*. RETRU MARH.A
facerea legăturii soţilor e
Prima cununie la Biserica bunavestire* A t Deva,
îngăduită numai în cazul fş patria noastră liberă.
Ce ştim despre
U M O R S P O R T I V
LA STADION Printre altele; vizionează un i* ŞCOMÂ
teeei de fotbal pe Wcmblcy. In mod tacit, ţiganii au Gu toate acestea, au gorie distinctă, pare-Sg
Casiera se miră văiiod că La plecare iţi notează foarte Cunoştinţe fost consideraţi şi ha taţi putem trece cu vederea cunoscută doar specjâlişfl-
un bărbăt vine a treia oară şi tnctntat :
cumpără un bilet. „Ăştia tic şl eu ca se pri despre notară în “jrgimuJ cesuşist «fa că populaţia ţigănească lor ţiganologi. A explică
— Nu vă supăraţi eă vă în cep Ia vrăji. 22 dansează In fiind .Negrii noşţri", Grad a dat şl oameni de vţăoa-ţ' aici această categorie .ii
trebi sînţcfi eu grnjwi TI jurul unei băşici, uniri ta mij că nu este bine. re ; S ie . Dinicu a făcut care propriu-zis se referă
— Na doamnă, mie iml tre loc fluieră şl tn cinei minute Învăţător; Copii, ce parte din acest popor. Bar-
buie un singur bilet, dar ve vine ploaia 1“ ne dă nouă oaia ? Adm it ţiganologii, ad- presa, nu este nici locul
deţi, este acolo ia Intrare un mji şi ţiganii, «3 a«şfâ&tă bu Lăutaru, de asemenea, şi nici spaţiul.
cetăţean care ml le rupe me G eo rgici; Nouă oaia populaţie a rămas în « i La Craiova şi la Bucureşti In fine, ţin să spun
reu... ne dă lapte, brînză, ma societăţii în g ţ » er<$&, au fost confraţi do breaslă Octavian Goga a trocul
MECI ANOST carne, lînă. printre altele şi din punct ţigani cu peniţe foarte ţiganii sub protecţia ligi,
IMPOSIBILITATE învăţător: Bine Geor- de lid e re cultural. Şi este ascuţite: Aurei Maooles l’fobabil datorită acesţel
Soţul urmăreşte meciul la
— Pe vremea asta nenoro televizor. Intre timpi; adoarme. gică, iar acum. să ve firesc. Oare cjte insis eu-Dolj, Gh. l^zărescu- influenţe declaraţia-plat-
cită, jur că aş prefera să văd Soţia îl trezeşte «bia dimi dem ce ne dă nouă tenţe a depus statul ceau- Lăzurică, de altfel şi călu- formă a Asociaţiei ţiga
meciul acasă, ta televizor; în neaţa.
balat şi papuri.- — Hal Mitică, şasa Şl cinci 1 porcul ? şist pentru emanciparea găruj ţigan I’opp Şerbo- nilor din România (20 oct
; — Din păcate, cu slnt cen . Bulă : Noua porcul lor ? Oare legea învăţă- ianu, autorul unor Ipbrări 1937) susţine: „Romii sînt
trul atacant. — In favoarea ctd ? întreabă mîntului obligatoriu S-a 3- in limba franceză. Avem asimilaţii elementului ro
acesta buimac. ne dă ulei de raplţă.
plicat cu aceeaşi insisten medici renumiţi la Craîo- mânesc, sînt : crestiiii, pa
VRĂJITORIE PA N N
Culese de ţă ca la alte naţionalităţi va |i Bucureşti — poale trioţi, dinastici, duşmani
Un vraci din ţările calde vi şi ia j*fţw i8ţ^iigăiteâ*eâ? ai comunismului».*
ziteiiră Europa occidentală. SEVASRAN AUMPIE şi în altă parte, printre
... ■ „i i-.eMijilS'i X'^îi ei un antropolog de vază Tot aici, se precizează
Sînt literaţi ţigan i: Nîco- în Oficiosul Romitor 4 1 »
LIRICA . Dezlegarea carealwţ^iânrt laescu Plopşor. Cunoaştem România (a existat şi aş»
pe Luaihiţa M ihţî Gloabă,
ceva, ha chiar
o presă
in ziarul nr, 30
coTtorăreasă
din
Sibiu,
ţigănească), ..Sosţinem cre
(2t ianamte 1990J respectiv ,Bejan, Este ab dinţa, patria — România
ORIZONTAL: 1) Poet contempo VERTICAL : 1) Scriitor român a Rom am ior!” ■
ran, autorul boemului „Zăpadă tlnă- (Zaharia) autorul poeziei „Iarnă* — solventă de liceu, au s-a
ră- (Aureii -- Urle austriac i». 19261 „Ce frig* se intitulează una din lu 1) DOBOŞ BAIA.A; 2) ALEXAN lepădat de port şi nu se De cîţiva ani încoăce
căruia, ii aparţine poezia „Atmosfera crările acestui poet (G ellu» A Va DRU — G ; 3) NAN — VAB - O U ; deotebrifte pe de există „Uniunea mondială
de iarnă (Âifred): 2) Din creaţia a- rianta slavă ia şah — Alt liric con 4) GHBBAN —. LAAR ;‘ 5j A — W m ? v& a cl a Romilor”, tw organfăm
cestui poet (Nicdlae) amintim ver temporan, autorul poeziilor i „Orfsu
surile intitulate „Efrgte de Iarnă* — în fata zăpezii* şl „Iedul de zăpadă* -> u n» o. UB; o ce » $ - A -- Este poetâ şi îşi pubBcă aci^dîiat Ia O.N.U. Mem
Poezie strict tematica din creaţia Iul (Cristea Sandu): 3) Delimitare iega- AM I; 7) BX — COTBUŞ - C ; •) poeziile h> reviste presti bra în prezidiul «n it® ii
Vasile Aleesandri (pearL); 3) Pe Uzotă de la ţară — Autoare*' poe- LlNABU — R IlE ; 9) AŞA - ARPA gioase ca Tribuna, Apoi, este şi Ioan Cioaba, „Bato
unde s-a trecut cu.~ pluguţorui — ziei „Ritm de iarnă* (Victoria Ana); - J A ; m GANE — MARIAN ; 11) în traducere italiană, în
Semnatarul volumului de poezii „im- 4) Semnatarul versurilor - Intitulate a n a s t a s e Sc u . revista „Lacio Drom” din bulibaşa", marele bulibaşa
rele zăpezii* (Dan) j 4) li aparţin „O zi de iarnă* — Lună 1* vechii din România. Este 8 »
poeziile: „Vin iar ninse»* şl „Casa aslrieni ; 5) Timp nelimitat !... — ...la Borna ; în traducere ger organism ; consultativ CU
de zăpadă* (George) - * tori t» gara sobei l — li aparţine poezia 4 9 mană în Giessener Hefte implicaţii foarte largi.
frunte (flţ.); S) Pact final j — Liric „Autoportret In iarnă* (VasHe): *1 *>■ ) s V din Giessen — R.F.G.
contemporan, autorul poeziei „târnă Corcodei dobrogean — A scris poe ia • Starea de lucruri din
în subpădure* (Dumitra Tltas) — zia „Iarna* (Stetfao) — Idee inci Pe toţi aceştia şi pe România ceauşistă a fost
pientă ţ; 7) Autorul poeziei „Neînce h
Munte In Creta; 6) A trece cu vede mulţi alţii nu-i putem cunoscută In vest şi pe â-
rea (fig.) — Se seblmbă-n toiul ier tata ninsoare* (Andrei) *- Tttrţure z t asocia la modul general cu ceastă cale.
de gheaţă; 8) Ingheţsti la ştototMl*-
nii; 7) Ne-a lăsat poezia „Senin de — ...ia începutul iernii 1 — In cen E în concluzie — dacă
Iarnă* (Adrian)— Plecată fără plată i; elementele declasate —
tru la Tomls !: 9) urmăritori lansaţi deşi şi Unii şi alţii Sînt populaţia ţigănească arâ
I) la premieră absoluţi — Personaj eu surie şi trimbiţe — -„Sigilii pe
din mitologia scandinavă — înghe zăpadă* este una din creaţiile aces 5c ş P ţigani. Referindu-ne deci totuşi o seamă de elemen
ţată... iarna ; 9) „îmi caut printre tui poet (Liviu); W) Poet şi scriitor r 1 Ia „tuciurii”, „măslinii”, te social declasate (nimeni,
sănii, in van, copilăria* este una din ceh (1834—1891), autorul cleiului de Iq u m adică ia înfăţişarea exte nici ţiganii nu neagă aşa
creaţiile acestui poet Den) — Semna versuri „Iarna* (Jan) — Semnatarul H ■ ceva) poate este şi v io »
tarul volumului „Zăpezile de altădată" tutui „Sonet marin* din care cităm : L ■ rioară a lor, Ii mai eti
(Viadlmir); I») Poet eazah de lirică „Tu dărule-te vîntuiui şl lunii/ şl va a p p chetam şi rasial. noastră. Căci, dacă l-am
descriptlv-medltativă (1845—1994), au lului, solarelor omăturl" (Teodor): r * ■ ■ P> O facem pe nedrept. Ţ i cunoaşte aşa cum sînt el
torul volumului „lam a" — ti aparţi Ui Scriitor contemporan, autorul 1 ganii se împart în multe în realitate, atunci sînt
ne poezia „Pastel de Iarnă* (Mlrcea): poeziei „Zăpada* (Călin) — Autoa 4 < N categorii. Cei propriu-zişi convins că s-ar mai găsi
rea versurilor intitulate „Reverie d*
DICŢIONAR : JDA, GNA, ABU, NIR. rm
II) Autorul versurilor intitulate „Joc iărnă*’ (Maria). nu . acceptă asimilarea lor fie şi numai tin singur
de iarnă* (Emil) — Din valoroasa L ■ U i cu acea pătură Care se cuvînt bun centru■ ei,
sa creaţie amintim poezia „Vals de o t V înscrie la. cei declasaţi.
Iarnă* (Şt. Augustin). VASILE MOLODEŢ s ft & # FRANZ REMMEL
Aceştia reprezintă o cate