Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_38
P. 1
b A- -
D î
L I B E R T A T E , p g M Q C R A Ţ I E , A P E V A B !
8
CUVÎNTUL LIBER
U ■
*
Anul II, nr, 38 MIERCURI, 7 FEBRUARIE 1990 4 pagini • 50 bani
Z IA R N D E P E N D E N T A L JU D E ŢU LU I H U N E D O A R A
prin care * s
\ Un vis se transformă in realitate \
s s
vedem, de la intrare,
] Tramvai pe ruta Hunedoara-Mintia |
faţa oraşului
| Se uitau lung sătenii pografi Ion Opriţa şi Dan j
(Cftctttt, «Ai trecut peln zile*, ni se precizează. Su ) din Peşiişu Mare, Cristur Bucşa efectuăm măsură- 1
m m tHUttţt de alimetrta- părător este awi »i an m ) şi Slntuhalm la oamenii torî „topo* pentru întoc* ţ
ţjb IHftîieâ situate jtt tu* aspect: grupurile de ţigani, * aceia străini care tot fă- rairea proiectlilui-detaliu i
t w e r 1K «ftrtfefjEtil D e - car» «barează* trecerea ceau măsurători de-a Iun- execuţia, proiect ce ?
« 4 n s * M «tril $1 âuto- prin fată ttnltâtii, acostind gul şoselei. va fi înaintat spre apro- î
, petrtm a vedea ts ce oemenli es să cerşească «Nu S-o fi terminat cu bare in luna martie a
“‘tşt e» Meră «cartea sau să le „ghicească viito l luattfi grădinilor şl dări- acestui an.
rul*. Poliţia ţi chiar repre / «tutui satelor 7". Se obiş- D e-a lungul celor 28
la p m iu ă cu asistentele zentanţii cis»dţl st rom -' } m im birtul rumân să km, rit măsoară traseu!
a» inertă Rostea viorica i9t din Deva ţl din Judeţ ) pună mereu răul înain- pe caf£ vom circula câ
«t M srts lisa. de Ut dis (pentru că se mal petre* l t®»* tramvaiul (deocamdată
pensarele i B şi 4, a » tir- lucruri asemănătoare şi în l ~ 1 traseul vii- -flU fi stabilită c«
taftrft flttxkg de depssitare site localităţi) trebuie să 1 loarei linii de tramvai pe certitudine dată OfeCtuă-
« alîrtedteior, e««tdlţlîle ) rata Hunedoara— Deva, rîl prim ului transport),
de preparare şi servire a intervină pentru » curma « I prelungire pîflS la lucrează în aceste zile
«rtBtstMi, curăţenia loeaiu- acest* apucături uri te. Mintia, care va asigura mai multe formaţii de to-
taae. H -*m tattinit eseuri L a S a t l M M g -Rapid*, condiţii civilizate de pometrişti. In urma tor
de tocătoare » «armelor din clădire* gării, serveau transport pentru navetişti vor veni în eurînd „dru-
«a tgieaă. A » constatat, masa Dumitru Ungurean u
is Sehţmh, * bună aprovi- şi Constantin Neagu, din ţ* Ceilalţi călători — ne marii", ftpoi «linierii",
sleaaM eu produse, !n spe Bucureşti, Ne-au spus! lâmureşte pe toţi ingine- a lţi-şi alţi oameni ini
cial cu c a n a şl o djver- «Mlncarea e foarte bună, m i Constantin Angheluş. nunaţî, câre transformă
SilteAre a erilftcărurilor ce condiţiile de servire ac- împreună cu tehnicianul visurile noastre în reali-
pot ti servite «cura. D ar principal Constantin M i- tale. '. . • .
«c* văzut şi lucruri care-i VIORlCA ROMAN hâilă, eu muncitorii to- MIRCEA D1ACONU
latpiedica* pe clienţi să se
£ţ > simtă intru iotul bine în
aceste unităţi. (Continuare în pag, « 3-a)
Restaurantul „Mercur*,
de Bagă Autogara Dşvei. DREPTUL LA OPINIE — --------— “
. ■ Gura ne spunea bucătarul
k~l şef îoan Aibu şi cum am
N putut vedeX ia Haia dă âu- P i u ă « u d e ş i p i u ă c î n d ?
Lucru fără' precedent exorbitant: 5I50CW iei, unor oameni de a vota in
da burtă e foarte bună*, în istoria Casei de ajutor plus W W T ’hefflî'rtrHrtte- favoarea -cumpăîărlţ. ei.
aprecia M arin Giblan, din reciproc a pensionarilor btdare. In oraşul nostru aU dus la concluzia' Câ
Lupetii. Ceea ce deranjea din Orăstie: noi, AlbU se găsesc cel puţin cinci la mijloc poate fi vorba
ză Insă âid aste lipsa de Romul, Bildea Gheorghă, case confortabile, situate de o afacere necurată.
căldură („vămultă*, după Măieraş Lâzăr şi Revnfc central, care puteau fi Protestul scris a fost de
afirm aţiile domnului Albu, Ioan, am fost excluşi din cumpărate lâ preţuri ac pus, în septembrie 1989,
do lucrătorii autogării de rlndul membrilor casei. cesibile, nu la Cel amin la Direcţia muncii Deva,
care este legat sistemul de Motivul ? Pentru că ai* tit, cam ar aduce grave care, câ for tutelar, are
încălzire). Dar « a i âles protestat Ta adunarea ge prejudicii financiare €a- obligaţii de. control asu
incomoda stiva de amba nerală extraordinară din sel şi,m em brilor ei. , pra utilizării fondului ca
laje care Ocupă o parte & septembrie 1989 împo Insistenţa preşedintelui
din spaţiul, ţi aşa nu prea triva cumpărării din fon 8.Â.R., Mihăilescu RuSl- sei, Răspunsul forului tu
mare, al localului. „Nu le durile acesteia a unul CS, de a Se cumpăra ntt- telar a fost subiectiv, nu
plAem lăsa afară că se imobil care să servească mai această casă, presiu
fură sticlele ţi sa ard lă- drept sediu, costul fiind nile făcute de el asupfra (Continuare în pag. a 3-a}
IN INTERIORUL ZIARULUI t • L * alegerile libere de ia iM d n o ru i 900 mm «t S.S.H. a fost... aleasă competenja
• Ce fac U 0 pfm leti? * Ojrăwna tOn pieţe Devei.
viu grai si prin telefoane,
dar să folosim şi aceste mij
Dirt dosarele dictaturii (I) loace de popularizare.
Aşa Cum a indicat tova
răşul secretar general, acolo
tăzî, 20 decembrie 1989, oro răşul secretar general. Ge ru- unde se lucrează să orga
16,55. găminte^ «m. nizăm chiar în seara asta
•w Tovarăşul secretar general tn primul rînd, urgent de acţiuni de protest şt de con
sr nicolâe ceauşescu r tot să dăm telefoane la fa damnare a actelor ostile ca
; .. „Dorescfoarte pe Scurt brici {H să le spunem că la re s-au făcut împotriva ţării
să mă refer ki evenimente cluburile care le au să vizio noastre; acesta nu-i un lu
le cere au fost la Timişoa neze pe cît posibil cuvînta- cru Uşor de făcut, dar nici
ra şî care, de fapt, nu au rea tovarăşului Nicolae să spunem că tn judeţul nos
încetat. Ceauşescu s tru nu se lucrează, nu pu
V;fii In seara aceasta mă voi In al doilea rînd, dacă sînt tem face treaba asta;
r adresa prin posturile de te cumva activităţi la casele Deci o să facem cîteva în
■■ • leviziune şi radio întregii de cultură şi sînt programe seara aceasta şi unde e po
naţiuni, în legătură cu aces de televiziune,, să-i lăsăm să sibil. La Hunedoara, la oţe
tea...". vizioneze; larii, la marile secţii -
Urmează © serie întreagă In al treilea rînd,- e posi O.S.M., laminoare, Blurriing
După cum se ştie, TELE- In ultimele zile ale existen de aprecieri asupra situaţiei, bil să facem cunoscut ca Iar mîine să soună primii se
G O N FEK lN fA era una din tei ceeuşismului, teleconfe-
tre modalităţile cele mai u- rinfele s-au tnmulfît. Se dă după care sînt indicate mo oamenii să urmărească tele cretari unde fin asemenea a-
iar alţii -
dunări în unităţi şi ar fi bi
jurnalul acasă,
tilizate prin care dictatorul deau noi şi noi ordine, po dalităţi de acţiune pentru
ţinea o StrînSâ legătură cu runci de tot felul! Tura era perioada imediat următoare. unde sînt - stafii de radio- ne ca secţia noastră de oro-
pagandă, în seara asta, să
judeţele, prin care realiza în fierbere, iar dictatorul se / După încheierea telecon- ficare, prin intermediul că
un control Sistematic. a tot temea. In judeţe se luau mă ferintei: (reproducem din sfe- rora să se anunje că va facă rapid un material, spi
cuind idei şi din cuvînfarea
ceea ta se întîmpla, exerci* suri care să stăvilească Q- nogram ă)! „Tov. prim-secre- vorbi tovarăşul secretar ge
tîn du-şl astfel nemăsurata Vtntul revoluţionar. Rici Ju tar Ion Poptti Lucrurile sînt neral, va rosti o importantă
dorinţă de putere. deţul Hunedoara nu a fost dare. ceea ce a spus tova cuvîntare Dacă nu. si prin (Continuare în pag a 3-a)