Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_38
P. 2
Paq. 2 CUVTNTUL LIBER NR. 3*
Î ntrebarea am adresa- trul I,* Eventualele modi- Din munţi TELEVI
ficări de oră vor fi discu-
t-o, în numele unor
cititon,- prof. Ioan tate la prima întâlnire de ROI
Sterea, care, împreună cu cerc. '
un grup de cadre dîdac- — Se vor înfiinţa şi cer-
Pentru a nu abuza de mâţiile de lucru, şi-au de calcar - * 4 »
. răbdarea ‘ dumneavoastră, menţinut, cu acordul ln- tice, răspund de destinele curi noi ?
stimaţi cititori, doresc să tregului colectiv al sec- instituţiei care înainte se -— Anunţăm înfiinţarea,
fac de la bun început o ţiei, locurile în schemă, numea Gasa pionierilor şi , începînd cu trimestrul al 10.00 Actual
10.15 Teleşc
precizare: acest articol în secţia Laminor 800 şoimilor patriei Deva. II-lea, a următoarelor cer- Curs <
nu conţine nici o infor- mm din G.S. Hunedoara * — în conformitate cu curi: de învăţare a limbii niolă
maţie spectaculoasă. Fă- s-a, produs totuşi o mu precizările Ministerului în- italiene (grupe de copii 11.20 Teatru
12.30 Opinii,
ră terorişti, fără burghezi taţie esenţială. Gonducă- văţămîntului, fosta casă a din clasele III—IV, V—VI, w • • pinii...
F comunişti, nici măcar o terii de formaţii şi, după 12,50 Muzici
' vorbă despre amărîţii de caz, muncitorii specialişti 13,05 Emisili
neret
r bişniţari. Doar cîteva re- care ţineau locul măiş- 13.25 O es«li
i feriri la cei 699 de anga- trilor au renunţat la C e se întîmplă 13.45 Actual
jaţi ai secţiei Laminor practicile birocratice, de- . Ori de ci te - ori mer- , • pe rînd muncitorii din 14.00 închid
mulul
800 mm, din Combinatul misionînd din „direcţia geam în documentare la schimbul II. Şeful de 15.30 Opinii,
siderurgic Hunedoara, mişcării hîrtiilor". Ga u- cu activitatea Cariera de calcar Crăciu- schimb, subinginerul Ni- nu....
oameni care participă la nul care am făcut parte neşti o făceam cu inima colae Tripon, face preci 16.00 S.O.S.
că (IU
consolidarea Revoluţiei' din acest colectiv pot a- fostelor CP.S.P. ? strlnsă. Ştiam că; muncito zări: 16^0 Noută|
prin muncă şi nicidecum firma că îi cunoşteam ' rii din carieră — mineri, — Prezenţa Ia lucru este du mm
prin manifestaţii de stra- bine, însă nu în postura artificieri, excavatorişti, de sută la sută. Nu nerno- 16.45 Muzici
17.15 Curs «
dă sau dezbateri politice actuală, cu geanta cu scu- lăcătuşi, electricieni, ope tivat, dar nici măcar un niolă
interminabile... în faţa le pe umăr, intervenind' ratori concasare etc. — nu întîrziat n-am avut luna 17.40 MerlîH
cuiul
paharului. prompt acolo unde o cer pionierilor şi şoimilor pa- V II—VIII), „Prietenii căr- ' au cum să-şi facă planul, trecută. Minerii Nicolae 18.20 U n M
Ca în toate celelalte nevoile producţiei. Cu triei din municipiul Deva ţii" (biografii, opere, crea- exagerat, nefundamentat. - fuga, Viorel Nistor, Remus 18.40 TrithM
secţii ale combinatului, atît mai lăudabilă aceas- îşi redeschide activitatea. ţii), „File din istoria cul- Prin urmare, nu îşi luau Resiga sînt doar cîţiva din-* • politia
colectivul din acest la- tă nouă atitudine cu cît Instjtuţia nu are încă o turii şi civilizaţiei", arheo- nici salariile întregi. Din tre cei mai destoinică 19.10 D cstn
19.30 Actăal
minor şi-a stabilit. în ea nu a fost impusă, ci denumire nouă, dar ea va logie, heraldică, numisma- colo, la coloana auto, răul — Sura merg. transpor 20.15 Să i V,
mod democratic, structu- adoptată în mod con- funcţiona ca instituţie cu ti'că,/ cenaclu, gramatica era şi mai mare: lipsa de turile ? — l-am întrebat llberta
ra funcţională. De la un ştient, ca supremă dova- activitate extraşcolară a limbii române, teatru de motorină, anvelope, bate pe «domnul Marin Groza, 20.45 Pantor
21.25 Teldct
capăt al fluxului de pro- dă a schimbărilor pro elevilor din clasele I—XII. păpuşi, jurnalistică, tu- rii, piese de schimb etc. revizor tehnic la coloana Ciclhl
ducţie (cuptoarele adînci) funde pe care libertatea -— Ge se întîmplă cu rism, mecanică auto. In- făcea ca şoferii şi mecani de transport aparţinlnd «Vă» p
la celălalt (ajustaj —■ ex- şi demnitatea cîştigate copiii care au frecventat scrierile se fac zilnic, pă cii de întreţinere să ducă Autobazei din Brad. Produ
rilos i
pediţie), criteriul compe- prin revoluţie le-au pro- unele cercuri deosebit de nă la data de 10 februa- acasă salarii înjumătăţite. r— Incomparabil cu ceea Cu:,
tenţei a operat în consti- dus în forul interior al apreciate ? rîe a.c.,; la sediul fostei Dar ce vină aveau oame ce era acum : cîteva luni. mart,
tui rea nomenclatorului fiecărui om de bună cre — Copiii care au frec- case a pionierilor (Piaţa nii ? Problema motorinei ' este Antho
Jesale
de funcţiuni. Liber — dinţă. ventat cercurile de mode- Unirii nr. 3, între orele Zilele trecute am fost rezolvate. Am primit şi 30 v ” *eire
schimbismul caragialeso Am ilustrat o situaţie lism (aero, navo, auto şi 10—16). Ne-am bucura să din nou în mijlocul mun de anvelope. Nu sînt des O M ,
— adus „la zi" prin nu- care, repet, nu conţine rachetomodele), informa- primim şi din partea co- citorilor din „cariera albă". M lch «
meroasele situaţii de elemente spectaculoase, tică, foto-cîneclub, pictu- piilor, educatorilor şi pâ Deşi au trecut puţine zile tule,: dar. ni s-a spus că Taege)
Regla
schimbări de dragul mai ales că nu transpa- ră, sculptură, ceramică, rinţilor sugestii în legătu- de la sfînta npastră-Revo- vom mai primi. Avem ne 23.10 Actda)
schimbărilor — nu a gă- re evident nici o legătu- - chitară, grup vocal, or- ră cu activitatea noastră luţie din 22 Decembrie voie în continuare de se
■ sit condiţii propice de ră între noua atitudine ehestră de muzică uşoară, pentru a veni cît mai util 1989, şi aici lucrurile se turi motor, injectoare, de R A
exprimare în cel mai a acestor oameni faţă de dans modern, popular şj în întâmpinarea preferin- află pe un făgaş nbu. Oa unele piese de schimb. O-
; vechi laminor din con»- muncă şi faptul că planul de societate, electrptehni- ţelor de instruire şi petre- menii muncesc în alt chip, dată ce ne vor sosi vom «ELECtn
i binat. Şeful secţiei, ingi- pe luna ianuarie a fost că, tir sportiv, şah, arta cere plăcută a timpului li- cu tragere de inimă şi dă reaetiviza întregul nostru 4‘ VMUIi
i nerii şi maiştrii, adică a- îndenlinit şi chiar depă- lemnului sî'nţ invitaţi să-şi ber al tinerilor: ruire pentru ca acest com parc, vom face un trans ■i M ; * 8
ceiaşi oameni care au co- şit... continue activitatea con ponent de bază în plămă port operativ, în deplină zilei; 8,1
pentru K t
| ordonat şi pîhâ acum for- MIRCEA DIACONU form orarului din trimes- MINEI BODEA direa oţelului ţării — cal siguranţă. 9,05 In da
carul — să îndestuleze ve „.Oamenii de la „izvorul" neavoastrSi
frumoasă^ ,
trele cu foc nestins, ale calcarului dovedesc prin scris; 10,3(
La dispoziţia Asociaţia inginerilor cuptoarelor. faptele lor de muncă înţe muzicii aşi
zică uţoOri
legerea corectă a situaţiei
— Planul este stabilit
gospodinelor Să se fa c i dreptate! consti uctori pe baze reale, pe -măsura prin care trece ţara. O si Radlojurna
văr, demoe
• din România posibilităţilor şi dotărilor tuaţie grea, moştenită de 15,10 Emisi
« Unitatea de legume şi din carieră — preciza dom la ticăloşii criminali ceau- neret; lM
Rea
16,30
fructe di» Piaţa oraşului Mai mulţi muncitori de Comitetul de iniţiativă nul inginer Mircea Bor- şişti. înţeleg că numai dezvoltare’
17,35 Mustit
Brad este mult căutate de la C.S.P.L. Bîrcea Mică, conducerile amintite au anunţă pe toţi cei care vor dean, şeful unităţii. Zilnic muncind uniţi, umăr la adresa dt
gospodine. Cei trei lucră din cadrul Sectorului fo comis abateri şi abuzuri să adere Ia Asociaţia in trimitem siderurgiştilor umăr. România lifeeră 1 va 18,00AddVi
tori — Miron Ivănuţ, Ani- în funcţiile pe care le ginerilor constructori' din calcar de bună calitate, în f i . puternică, demnă, netn- libertate;
?a Ivănuţ şi Arsenie Bă- restier .Hunedoara, ae-au deţin. . ' ( România că adunarea de cantităţi necesare. Am în frîntă. Pentru aceasta are nai; 20,15
'răşteaîi dovedesc grijă trimis o scrisoare în care constituire a Filialei jude cheiat lună ianuarie cu o trebuinţă şi de calcarul lor. tru tineret
tul serii;
şi atenţie pentru servirea îşi exprimă nemulţumi Am descifrat printre ţene a asociaţiei amin tiţe depăşire frumoasă, ceea ce Pentru oţelul ei, pentru <>■ nai; 22,15 S
fiecăreia. Dovadă este şi rea şi protestul pentru semnatari: Kassai Iosif, va avea loc în 'ziua de 8 înseamnă că vom lua sala ţelul nostru. Album de
Orff; 24,06
faptul că, în luna ianua modul în care conducerile lacob Burza, Sorin Topîr- februarie a,c., ora 18, la rii bune. 6,00 Noii
rie a.c., ei au vîndut popu ceanu, Ioan Dămoc, Marin sediul I.P.H. Deva, din Ora 14,00. Sosesc rînd GH. I. NEGREA nocturn.
laţiei legume, zarzavaturi, sectorului şi a I.F.E.T. Predoi. Celelalte semnă Piaţa Victoriei, nr. 2.
Deva înţeleg să rezolve
fructe, verdeţuri, murături, turi, nu le-am putut des e n
salată verde, compoturi, problemele lor de muncă cifra. Oamenii aşteaptă
dulceţuri etc., în valoare şi viaţă. In .continuare ne Cind 9 DEVA 4
ie aproape 255 000 lei. scriu că unii membri din rezolvarea problemelor. (Patria);
Koiembite,
^vrn’ -
„Bravo, meşterer Succes,
„air sg
ra ): PETR
’ Sudului i
mele se «
Ana Răzvan, pe care o (7 Noiem î
vedeţi în fotografia ală- . ca^ f nu se
turată — privind nedu nirea); L i
tarea lui
Fără îndoială, .satul ro iarnă. La nivelul judeţu şi cultură socialistă, mer- merite la Orarul afişat ral); VUI.
mânesc, locul spre ■ care lui, ca de altfel al între gîndu-se pînă la anularea „după gratii" —, a venit călăreţule
l o n e a ; '
ne-am îndreptat permanent gii ţări, s-a încercat însă ceremonialului străvechi la -Deva tocmai din ju de ce am :
bătăile inimii, l-am simţit mai mult — golirea de al desfăşurării lor. In lo deţul A ra d — satul Toc, PETRILA:
aproape, nu doar că ne-am conţinut a momentelor im cui nedeilor tradiţionale de lingă Săvîrşin. Sco ale Sehsri
I-n (M*n
născut acolo, ci pentru portante din viaţa omului, au fost create’nedei în ghi pul ? Să repare, la Deva, N O A S A r1
că satul rămîne depozita îndoctrinarea, subordona limele care să-i îndepăr televizorul tip „Sport* Ilenei (Mi
rul de suflet al unor va rea lor unor -scopuri edu teze pe oameni unul de pe care îl are în naînă. RICANI» 1
(Retezat);
lori inestimabile,! în pri cative meschine, închista celălalt, In timpul desfă Era în ziua de 31 ianua Cassidy îşi
mul rînd al datinilor şi rea lor în aceeaşi „unifor şurării lor, oamenii au fost rie 1990, ora 11, însă (Steaua t r
tradiţiilor care ne-au le mă" pentru toţi indivizii. împiedicaţi să-şi poată fa magazinul, de reparaţii b a r z a ; t
gănat şi înfrumuseţat co- Acest adevărat „pat al lui ce vizite reciproce, gîndin- televizoare de pe strada uşii (Mine
Puştiul !(l
.pilăria. Un univers de pu Procust" a făcut mult rău. du-se ca totul să se des V. I. Lemn — unde s-a reginei pi
ritate şi înţelegere care Momente importante din făşoare In curtea C.A.P. şi realizat acest instantaneu ra); GEDi
ver Twifcf!
ne-a crescut în cultul cin viaţa omului — naşterea, la căminul cultural In ca fotografic — avea lacă ră); HAŢ
stei şi omeniei, al, buhului căsătoria, înmormîntarea re să se vorbească despre tul pe uşă. Deşi, după peş (Da
simţ. Sceleraţi fără sea — S-a încercat să fie ofi dezvoltarea localităţii în orar, trebuia să fie des Colosul ttfi
măn au încercat să distru ciate fără ceremonia reli „epoca de aur” de triste chis.. La justificata între- riile I-II;
in
negri
gă acest univers, anihilîn- gioasă, în lipsa preoţilor, amintire, care am văzut ce - bare a cititorilor: „De I-II (COSI
du-i în primul rînd baza fără a se trăi acele unice necazuri greu de depăşit ce?", aşteptăm un răs SIMEHIA:
materială, dărîmîndu-i ca momente de reculegere a lăsat în urma sa. îndoc puns urgent din partea mă (Muie
îs)
durea
sele, smulgîndu-i produ sfinte, în care fiecare să-şi trinarea era evidentă şi în forurilor competente ale seriile I-T
sele, sistematizîndu-1 pînă poată fâce un proces 'de acest caz. Scopul, ei — dis colectivului în cauză
(presiipunînd că sînt mai
la a-şi pierde personalita conştiinţă purificator, ca trugerea tradiţiei. mulţi meseriaşi acolo).
tea, chiar a-1 şterge com re să conducă la o regene Revoluţia înfăptuită în In orice caz, serviciile V R
plet din documentele exis rare a sufletului, înlătu- ţara noastră cu atîtea jert Pcntgit
tenţei sale. rînd nimicnicia unor gîn- fe a făcut ca astfel de stu prestate, pentru populaţie 11 frumda
trebuie să cunoască, * poa
N-au putut să-i distru dUri şi fapte de care or pidităţi să fie înlăturate rul degtt)
gă tradiţiile şi datinile, ganismul uman trebuia să pentru totdeauna. Datoria te — cele dinţii —, o îm ncral slal
deşi s-a încercat să li se se lepede. noastră de suflet este acum bunătăţire radicală, o co le minim,
se între i
schimbe complet sensul şi O încercare de-a drep titură de 180 grade faţă 1 grad, ii
semnificaţiile, să le dete tul, stupidă a regimului aceea de a ne ocroti tra de ce au fost I Să putem între 10 >
rioreze. - „Laicizarea" lor ceauşist a constituit-o evi-, diţiile şi datinile, să le a- spune din toată inima : m& >aţaţ
La nan
forţată a însemnat, de denţa strictă a nedeilor jutem să se desfăşoare aşa „Bravo, meştere 1". moaşă Şi
fapt, o intervenţie brutală găzduite de satul hunedo- cum ne-au fost lăsate din MARIN NEGOIJA, nln. vîiM
în conţinutul unor obice rean care au fost „contro moşi-strămoşi. Foto N. GHEORGHIU modera*
iuri din ciclul calendaris late" de fostele consilii lo-' MINEI BODEA 4 cal coate
tic, mai ales al celor de cale de educaţie politică