Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_41
P. 3
icfEMtMtte m » Pa* S
J E m AM %
*
%
şi a - t A P A R Â -N E . D O A M N E ! *
*
Deşi au trecut peste 4$ de zile de la Revoluţi»
la mine. Un alt caz ; pen amintîta, împreună cu fos Română din 22 Decembrie 1989, numele dictatorului I
O întrebare care frămîată azi creatorul în gene tru vizita programată de tul seeretar Faur Viorel ş* tiranului ceauşescu eontmuâ să stea înscris în V
ral. Sa IM*B**ta 4 « la • situaţie intolerabilă lăsată tiranul ceauşescu la Gră şi CU alţii, după indicaţii biserica „Bunavestire* de pe strada V.I. Lenin din I
■Mşteaire da dictatura coauşistă, In care artistul plas dişte, în 1980, care nu a le preţioase ce mi le-au Deva. %
tic na avea certitudinea c i lucrările sale de valoare, nu mal avut loc (n-avea al dat, au plecat la o masă Astfel, cum intri în această biserică, pe peretele I
cele ocazionale, vor n a t » s i fie cunoscute de public, chef de începuturile noas pregătită undeva. Eu am din stingă se poate citi o inscripţie din care tran
tn priviaţa acbiziţionirilor. care si asigure şi eondl- tre ca popor), mi s-a cerat sSmas să gîndesc cinci ore,. scriem: „In anul domnului fâ7ţ, luna mai. ziua 29, I
ţiRemaieriale necesare actului creaţiei şi, în ultimi să fac 0 lucrare care să flămînd şi anaărit. Calva cind la eirma Bisericii ortodoxe române se află * .
instanţă, a existenţei biologice a artistului, situaţia evidenţieze etape ale isto rul însă de-abia după a- preafericitul părinte patriarh lustinian, iar scumpa
« a $1 mai gravă. Menţionăm că în ultimii ani. în riei noastre, care se ter ceea a început, scenele noastră patrie Republica Socialistă România eră con I
bugetul Comitetului Judeţean de cultură au fost mina, bineînţeles, cu epoca columnei au fost pictate dusă de către domnul Nicolae Ceauşescu, preşedin- |
şterse fondurile pentru achiziţii de asticl de lucrări. de culoare galbenă. A fost (eu -care nu am pictat tete republicii, Intr-o atmosferă..,* *
Publicăm in legătură cu acest fapt mărturisirile creată şi executată de niciodată!) pe o tablă de Nu mai continuăm. Facem doar observaţia că î
plasticienilor Nicolae Adam şi Valentin Lădaru, din mine din răşini sintetice oţel care urma să fie mon numele dictatorului este scris cu roşu, culoar» !
Orăştie. şi fibră de sticlă, totul pe tată pe o armătură meta preferată. Ga să se vadă. Doar se ştie cit do mult >
cheltuiala proprie. Am lu lică. Lucrarea era depar a „iubit* el religia, biserica şi cît de „credincios* a |
crat 24 din 24 de ore. te amplasată şi „cei mai fost faţă de obiceiurile şi datinile străbune ale aces- »
Nu mi s-a plătit nimic Lubit’’ nu vedea la distan tui popor. Considerăm că înscrierea numelui res-1
pentru ea. In schimb, am ţă dacă era basorelief sau pectiv pe peretele bisericii s-a făcut, atunci, doar J
beneficiat de indicaţii pes desen, Pută la urmă, vi din ploconire faţă de apusul dictator şi trebuie ştear- ■
te indicaţii „preţioase". în zita s-a anulat. Cîte lu să urgent. Credincioşii, ca şi biserica, nu trebuie I
1989, în preajma unei alte cruri în zadar nu s-au să-şi mai încline spinarea deeît în faţa lui Dumrte- J
vizite, am fost luat de că făcut în ţara asta şi In zeu. Apără-ne. Doamne, de alţi „zei*! f
tre fosta secretară eu judeţ, generate de mintea . AUREL MATEI, . î
SCULPTOR: propaganda, Mitrofan Ma bolnavă a Unor foşti con : _ . pensionar, JDeva .1
ri a, la Riu Mare-Retezat, ducători dornici să iasă
să execut o reproducere a „în faţă"! Toate aceste
Columnei lui Traian. A- eforturi neomeneşti erau SA LUAM AMINTE
colo mă aştepta un mor făcute în numele acelei
J
man de tuburi din beton odioase autofinanţări a Nu este zi lăsată de la stimaţi cititori, asupra me
pe care trebuia să lucrez instituţiei în care lucram, Dumnezeu in care să nu moriei noastre, a tuturor, L
în basorelief scene de pe In numele asigurării unui fim întrebaţi despre nu nu planează nici o pme- |
columnă in interval de salariu iluzoriu de muzeo mărul exact al partidelor ninţare : la alegerile din'V
două săptămîni. Un lucru graf pentru mine şi cole Şi formaţiunilor politke de primăvară se vor pre- I
zenta un mare număr de *
tot Jefui. Interesul este jus
Achiziţiile, pină a nu fi imposibil. Am propus să gii mei de la Orăştie. Oare tificat, avind in vedere că partide. Pină acum, la ni- |
sistate fondurile in cauză, fie pictată această lucra ni le va recompensa valul întregii fân', sini in- J
au fost o susţinere a mun de artişti,, afişau aerul că, re. In acea primă zi sus- vreodată cineva ? acestea se constituie in scrise 33. (M D.)
Oricum,
tr-un ritm ale-t.
cii de atelier a membri I
lor Filialei Deva—Petro ne fac mereu, un hatlr. *
şani a U.A.P. In «trecut Cînd n-au mai existat fon A vorbi despre...
noastră
condiţia
duri,
au fost însă şi „cazuri* nu i-a mai preocupat. PENTRU FOLOSINŢA CETĂŢENILOR I
cînd artiştilor li se dădea A vorbi despre „epoca de aur", despre „£/" fi de In mai multe oraşe' din trului, unde zilnic cir- |
de lucru. Multe dintre — Ca artist, pentru a spre „Ba* ca părinţi nu numai ai noţiunii române ci judeţul nostru cetăţenii culă un mare număr de *
astfel de lucrări erau cu putea trăi, trebuia să lu chior ca... fenomene cosmice (meieorrtismul fiind voca îşi pun întrebarea : „De oameni. Aşa s-a intim- j
totul aberante, ne umileau. craţi ca muzeograf. Pe de ţia fa născută a fIfonieif era prima îndatorire a pro ce edilii, primăriile, cei plat şi la Orăştie. In a- I
Un fapt era clar pentru altă parte, eraţi obligat ca pagandei. A spune „Nu* „ ...penfru <â trebuie să înţe Ce răspţm 1 de bune gos- © yu semonea situaţii, bărbaţi, ' , n
o v u i y i w u
l u o p u t i
v*v
u .u i'v
ys»uyţ.»i|
« w
Vt-
toţi — artiştii nu trebuia munca dumneavoastră de legem, tovarăşi..." oricărei iniţiative de reai progres, era ppdărir; şi întreţinere a femei cu copii, vrîhd ne- |
să fie implicaţi de nişte creaţie să o folosiţi pentru cea de a daria. tuturor dolarilor publice vrînd, trebuie să intre J
neaveniţi, ci de oameni cu autofinanţarea instituţiei. In timp ce CULTURA nu eră decîţ... hirtie igienkă, ttu-şi fac datoria T Şi într-un restaurant să |
bun simţ' cunoscători ai Un lanţ care genera o si refuzmbo-i-se subvenţiile necesare, se găseau disponi mndţi se referă la ceea ce eaUte toaletă. E jenant, «
fenomenului artistic. Era tuaţie dementă şi degra bilităţile secrete pentru chiolhanurile in care propa ar trebui să fie grupurile nu este civilizat. Proble- I
•timpul cînd se acorda o dantă- ganda participa alături de conducerea instituţiilor cul- sociale — toaletele pu- ma na poate fl conside- -
mare atenţie creaţiei de — Am lucrat ca un rob, tural-Ortislke. « « * • i^ S" rată minoră şi credem că I
masă în cadrul falsului a trebuit să preiau şi să Aduc în faţă căzui ceiei care devenise emblema pro chis un WG pubuc, ine -n oraşele trebuie*
festival al „Cîntărîi Româ execut lucrări de artă pagandei de partid ia judeţul Hunedoara. Bumnpăei întreţinut, igienic, într-ua sţ? reanaîizeze utilita-
niei" — artei amatoare — plastică peste puterile me avea studii şi în euforia cehii mai infantil diletantism, loc aglomerat, lingă ma- , . I
pentru că nu cerea chel le, contravaloarea lor enunţind mereu emfaticul „eu cred că...*, „Orăştie vine gazinul „Ulpia". Dar, de tea acestor locuri, care,
tuieli. Artistul amator era ■ intrind ■ în contul muzeu de la era-ştie adkă era cineva care ştia acolo cit e ' I mai mult timp este în- dau o nota de civilizaţie j
dispuş să dea el bani din lui orăştian pentru a pu ceasul", sau „cum se poate măi tovarăşi,..*, „Nu-1 chjs unul mai vechi, a- urbanistică ^ şt de civili- t
buzunar : profesionistul era tea să ne asigurăm sala aşa că noi avem Columna tui Traian ia Bucureşti"? ! flat lingă restaurantul zaţie a străzii, asigurînd |
însă Intr-o altă Situaţie. riile lunare. Un exemplu „ba, i se răspundea, dar avem copia ei in ciment, ori-- „Baclius* deşi este am- un serviciu necesar ce- „
Pentru noi, profesioniştii, îl constituie basoreliefurile ginakrl este la Roma" / „Cum, leRoma, tovarăşe, că eu plasat în apropierea cen- tăţenilor. (S. C.j... |
comitetul de cultură a de mari dimensiuni de pe am fost la Roma şi n-am văzut-o l"
fost o piedică în creaţie. Ce poate fi mai profanator faţă de memoria unui
Cu mulţi ani în urmă, clădirea spitalului orăşe Badea Crrţan sau chiar a cărturarilor hunedoreni din • I DE CE SINT VECHI COVRIGII ?
achiziţiile de lucrări ale nesc. Mi-am ruinat sănă trecut şi din prezent I ■ La soikitarea numeroşilor cetăţeni, această întreba
acestuia erau manipulate tatea ca, pe lingă actul de Dobindise o calitate de necontestat in ierarhia de re ani pus-a doamnei Nastasia Joc, şefa unităţii Co-
şi în scopuri personale, |n creaţie propriu-ziş, să şi partid... pentru că ştia şă spună, foarte răspicat „nu, vrigărie nr. 1 (str. Dr. Petru G rozaj, eparţ’mind I.C.S.A.P.
schimb participările repre execut lucrarea atîrnat zi- nu şi nu !“ Deva.
zentanţilor săi la vernisa lumină pe schele, să-mi O audienţă la sus-numita... era egală cu, „a vorbi - Colectivul nostru lucrează în două schimburi in
jul expoziţiilor erau cu prepar singur mortarul, kt pereţi..." tre orele 6 şi 22. Unitatea este dechisă, in această
totul sporadice. Aveau o să-l duc sus, în timp ce NICOLAE ADAM perioadă, de la 2—19. In cele trei ore, de ia 19—22,
atitudine umilitoare faţă alţii stăteau şi se uitau sintem obligate să facem covrigi care, fireşte, pină di
mineaţa, la ora deschiderii, îşi pierd din calitate, făcm-
dv-şe. şi 'mtărindu-se. Iar oamenii, pe bună dreptate,
velul tuturor oraşelor ju labil lucrări cu o tema ii refuză. Am arătat acest lucru conducerii întreprin
deţului şi implicit Să cre tică adecvata care. s'â dem, Solie iţind ca programul nostru zilnk de lucru să
eze cadrul unui contact; aducă în prim-plan eveni corespundă cu cel in care unitatea este deschisă pen
direct între artistul plas mentul, chiar . o lozincă, tru public. In acest fel, avem posibilitatea să oferim
tic şi public, pâmenli au; un peisaj industrial ş.a. cumpărătorilor numai covrigi . calzi, proaspeţi. Din pă
dreptul să ştie Unde pot Artistul era nevoit să lu cate, nu hi $-a aprobat,
găsi o lucrare de artă. In creze pe mai multe pla Daeis-. cotttiar evidenţei şi nemulţumirii populaţiei,
ca2ul Orăştiei, ca să dau nuri : unui care1 să îl ex la covtrgoria amintită se menţine un sistem de lucru
PICTOR: no exemplu nefericii, ni se prime eu adevărat dacă păgubos. In numele cetăţenilor, cerem c<a problema fu
crea posibilitatea de a ex ţ in » la personalitatea lui, litigiu să se reglementeze rapid. In folosul tuturor,
pune la parterul unor blo altul prin care să arate dar, mai ales, al cumpărătorilor.
Modalităţi de curi unde eram nevoiţi Ceea ce se impunea a fi MIRCEA LEPADATU
să curăţăm molozul lăsat
condiţia pentru
reflectat,
de constructori. După ce a fi acceptat de factorii
totul era curat, aici se responsabili. Această stare
a deschidea o expoziţie şi, genera nesinceritate. Or, O PRACTICĂ VECHE, URITĂ
după o sâptămînă, eram In plastică, ca de altfel Şl MULT CRITICATĂ
pur şi simplu daţi afară în orice domeniu al crea
pentru a se instala unităţi ţiei, nu e bine să minţi pe Continuă o practică veche, urîtă şi mult criticată:
de tipul „Gospodina* ş.a. alţii sau să te minţi pe seara, la orele 22,00, se opreşte apa în cartierul
— An» înţeles că, în ge tine. Or faci o lucrare ca Micro ÎS din Deva, pină dimineaţa, la orele 6,00.
„Sper ca acum, după şi de punerea cit mai re neral, expoziţiile organi lumea, or o laşi... Clica Este adevărat că-i noapte, dar cum bine se ştie mulţi
Revoluţie, să se creeze po pede pe picioare a econo zate lăsau, nu o dată, un ceauşistă nu dorea însă muncim şi în schimburi de după-amiază, venim aca
sibilităţi care să genereze miei naţionale grav afec gust amar artiştilor. acest lucru cu nici un să după orele 22,00, chiar după orele 23,00. Deci,
o nouă condiţie pentru tate în timpul tiraniei — Erau foarte multe chip, ea rămînînd tributară avem nevoie de apă. Tot adevărat este că mulţi
artist, să avem mai mult neaoşiste. Cred că Filiala expoziţii ocazionale dedi sloganului promovat de ne sculăm la orele 5,00, plecăm cu autobuzele, cu
ţin®» pentru creaţia noas Deva—Petroşani a U.A.P. cate zilelor de 7 şi 26 ia dictator care mărturisea trenul la locurile de muncă.- Adică este nevoie de
tră, niciodată timpul să nu trebuie să urmărească şi că: „...nu are nevoie de apă. Noi am întrebat la G.I.G.C.L. <’ dar n-am pri
nuarie, 1 mai, 23 august
ne mai fie răpit prin alte alte modalităţi de stimu • greieri care să cin te, ci de mit răspuns. Credem că întrebînd prin ..Cuvîntul
activităţi înjositoare. Spe lare a activităţii de crea etc. Trebuiau pregătite, furnici care să muncească liber" se va rezolva problema.
răm că se vor găsi, de a- ţie, cun» ar fi găsirea'de selectate, vizionate în prea şi să cînte". Constantin Teodorescu,
semenea, posibilităţi demne formule pentru organiza Micro 15, blocul D,
de achiziţionare a lucrări rea taberelor de creaţie, scara B, ăp. 31
lor noastre. Aceasta, Imi a unor săli care să ofere
dau seama, depinde mult spaţii de expunere la ni