Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_42

ICĂ. 11 FEBRUARIE 1990
Pag. 3

— Recepţioner, camera
mea de hotel este atît de
mică încît atunci cînd am
vîrît cheia în broască am
iwm........................- ii.......... «Hn» spart geamul de la fe­
reastră...

itru
Citate celebre
>r
itan
e a
ieri- REFLECŢIA ZILEI despre Biblie (III)
„Cultura este drumul cel mai scurt spre
LORD TENNYSON I „Lectura Bibliei este o educaţie în
libertate". I
SERGIU CELIBIDACHE JOHN QUINCY ADAMS: „Atît de mare e veneraţia mea *
•ar- I pentru Biblie, încît eu cît mai repede vor începe copiii I
tis- mei să o citească, cu atît mai încrezătoare va fi speranţa <
mea că ei se vor dovedi cetăţeni utili ai ţării lor şi membri .
respectabili ai societăţii. De mai mulţi ani încoace practic
I respectabili ai societăţii. De mai mulţi ani încoace practic I
„Nu există nici libertate, ' este adversarul libertăţii şl Obiceiul de a citi în fiecare an Biblia de la un capăt la
nici cultură, fără muncă şi al legilor”. altui".
cine crede că prin profesa­ DEMOSTENE I IMMANUEL KANT i „Existenţa Bibliei, ca o carte pen­ I
rea unei serii de fraze a în­ tru popor, este cei mai mare bine pe care l-a trăit rasa
:ate locuit munca, deci liberta­ hN u poate fi nenorocire umană. Fiecare încercare de a minimaliza este o crimă îm­
;lor potriva omenirii".
tea şi cultura, acela se pre­ mai mare , pentru oamenii CHARLES DICKENS : „Noul Testament este cea mai
numără, fără s-o ştie, în­ liberi decît pierderea liber- bună carte care s-a cunoscut or se va cunoaşte vreodată
tre parazifii societăţii ome­ îăjii cuvîntului". pe lume".
neşti, între aceia care tră­ DEMOSTENE SIR W ILLIAM HERSCHEL : „Toate descoperirile umane
c !•
ou- iesc pe pămînt spre bleste­ par să fi fost făcute doar pentru a confirma tot mat mult
*re- mul, ruina şi demoraliza­ „Libertatea co-nstă în a şi mai putemio adevărurile cuprinse în Sfintele Scripturi".
re» poporului lor". voi ca lucrurile să se întîm- SIR ISAAC NEWTON : „Există mai multe semne sigure
on, de autenticitate în Biblio decît In orice istorie profană".
re, M. EMINESCU ple nu cum vrei tu, ci cum
stin e drept să se întîmple". GOETHE : „Orielt ar continua cultura să progreseze,
Kc- „Trist e de fără cînd EPICTET orioit de departe ar ajunge progresul ştiinţelor naturii şi
oricit s-ar extinde capacitatea., minţii umane, acestea nu vor
lar sceptrul devine furcă sau putea depăşi niciodată elevaţia şi cultura morală a creşti­
bici" . „Orice război de libertate nismului, aşa cum străluceşte el pe paginile evangheliilor". Zîmbete pe meridiane
5. VASILE ALECSANORI e sfînt". HENRY VAN DYKE: „Născută în răsărit şi îmbrăcată
Cio­ în veşmîntul şi imagistica orientală, Bibiia străbate cărările
ara LACORDAIRE lumii cu paşi cunoscători şi intră în ţară după ţară, aflin- • In timp ce soţul îşi face siesta, soţia îi controlează buzu­
isk „Libertatea nu este ceva du-şi adepţii pretutindeni. A învăţat să vorbească în sute narele. Şi acest lucru ii face foarte des. Intr-o zi ea găseşte
care se poate da cuiva: „Un popor care nu are de limbi inimii omeneşti. Copiii îi ascultă povestirile eu un articol dintr-un ziar, pliat în portofel. 11 desface, îl citeşte
libertatea este ceva pe care libertate interioară, nu me­ uimire şi îneîntare, iar înţelepţii Ie iau ca pilde de viaţă şl deodată ...îngălbeneşte. Articolul, ee relatează un fapt di­
pentru că a surprins-o
vers, spune : „Un soţ îşi ucide soţia
Cel răi şl cei mîndri tremură in faţa avertismentelor ei, dar
omul şi-o ia singur şi oa­ rită pe cea din afară”. pentru cei cu duhul zdrobit şi căit ea are glas de mamă. controlîndu-i buzunarele".
menii sînt pe atît. de liberi TH. M AN N S-a întreţinut in visele noastre cele mai scumpe, aşa incit
• In Anglia, aproape de frontiera cu Scoţia, o tlnâră faee
pe cît vor să fie". dragostea, simpatia, devotamentul, memoria şi nădejdea greva foamei de trei sâptămini. Interesat dc acest caz, un me­
J. BALDWIN „Libertatea este sănăta­ îmbracă veşmîntul alesei sale vorbiri. Nimeni nu_ e sărac dic întreabă autorităţile l
tea sufletului". sau nenorocit cînd si-a însuşit această comoară. .Cînd cerul — N -a mîncat nimic 7
tba se întunecă şi pelerinul tremurînd se apropie de Valea Um­
„Mul}i cer libertatea nu­ VOLTAIRE brei Morţii, nu Ii * este frică să Intre — el ia toiagul şi — Nimic doctore.
mai pentru ei, întemeindu-şi I nuiaua Scripturii în Mină, apoi spune tovarăşilor de drum — Şi nu i s-a intimplat nimic 7
ru fericirea pe nenorocirea al­ „In fiecare dintre mormin­ şl prietenilor săi: „Rămas bun. Iarăşi ne vom vedea" şi, — Ba da doctore, peste douăzeci de scoţieni au traversat
Iar mîngăiat de acest sprijin, el porneşte prin singuratica tre­
tora; şi de fapt acesta e tele celor căzufi pentru li­ I cătoare ca unul care merge prin întuneric, dar spre lu­ frontiera pentru a o cere în căsătorie.
►ri­ despotismul". bertate, sămînja. libertăţii mină !“ (Din COMPANIONABLE BOOKS. de Henry Dylce,
ma P. CONSTANTINESCU încolţeşte, gafa să dea se­ prin bunăvoinţa editurii Charles Scribner and Sons). • Un beţiv se opreşte în faţa unui mare afiş: „Păziţi-vâ I
aj Alcoolul ucide lent". El ridică din umeri.
ita minţe la rîndu-i". N o t ă : Citatele sînt extrase din cartea „MANUALUL
uri „Cine ştie să moară nu ' BIBLIC" dc HENRY H. r HALLEY, tradusă din limba en­ — Ce-mi pasă 1 Nu sînt grăbit.
este îngenuncheat". W. WHITMAN I gleză de Doru Motz (pagina 18) şi predate redacţiei noastre
tă. CORNEILLE Culese şi traduse din presa marocană de
to- J de domnul Bucur Bcmus, din Deva. VLADIMIR VESCAN,
Selecfie de ILIE LEAHU f ' - . ________________
ÎC- „Orice rege şi orice tiran Deva profesor. Deva
de
âl-
i
UMOR L a un m t i n g
K5
Reporterul : - Pentru ce Un funcţionar : — Sint bacşişului care reprezen­
La un spital de boli ner­ participaţi la acest miting? reprezentantul funcţiona­ ta munca noastră cinsti­
voase, medicul dă expli­ Un ţăran: — Ap ăi, dra­ rilor, noi o să aderăm la tă, ciştigată cu sudoarea
caţii studenţilor veniţi la gul meu, jo sint reprizin- partidul care ne va ■ pro­ palmelor. Sintem şi noi
practică :
tontul oamenilor din satu' mite că nu va desfiinţa contra F.S.N. ce ne-air dis­
, — Omul acesta a iubit meu şi noi om ţine cu ăi birocraţia şi, mai ales, truge veniturile cinstite.
o fată şi şi-a pierdut min­ ce ne-or da pâmintu' îna­ „direcţia de mişcare a hîr- Trăiască bacşişul i
ţile fiindcă ea s-a măritat poi. Trăiască ţărănimea tirlor". Un cetăţean turmentat :
cu altul, în rezerva ală­ liberă / Trăiască satul I Vînzâtorul : — Toţi vîn- ,- Noi vrem să... hîc... ne
turată o să-l vedeţi pe cel Un muncitor: - Îmi de­ zătorii luptăm pentru a constituim intr-un... hîc...
care a luat-o... clar . adeziunea deplină putea şi in continuare să partid pe care îi vom
iaţă de partidele politice vindem mărfurile prin dos, numi... hîc... „Adepţii Iul
cit şi faţă de F.S.N. Am pe sprinceană şi... de sub Bachus". Trăiască podgo­
— Dragă doamnă, spune venit ’ aici să ne cerem tefgheo. Sintem împotriva riile I... hîc... hic...
ginecologul, am o veste bu­ drepturile, să ni se reducă F.S.N. care pedepseşte a- O muncitoare de la fa­
nă să vă dau... orele de muncă şi să ni ceste vechi drepturi ale brica de mătase : - Noi
sintem hotărite să luptăm
— Nu-mi spuneţi doam­ se mărească salariile, du­ noastre. Vrem dreptate ! pină la capăt să construim
Un elev de liceu: — Noi
nă ! Eu sint domnişoară... pă aceea vom... mai ve­ am luptat în revoluţie, tuturor partidelor steaguri
— Ei, atunci am o veste dea. am dori acum să nu mai şi vom adera la partidul
mai puţin bună de anun­ Studentul : - - Vrem să purtăm uniforme, să nu se ce are cei mai mulţi mem­
ţat... învăţăm cu profesorii aleşi mai facă prezenţa ia oret bri şi in care va fi dom­
şi acum , dacX sindicatul vostru esteţi* de noi, să nu frecventăm să nu mai dăm nici un nul Petre Roman !
” ACORD, VEŢI DA LUCRARE DE CONTROL.. cursurile şi toate exame­ iei de. . examene in timpul Un dezorientat: - Eu cu
nele să le putem da pină liceului şi să nu mai tre­ cine votez ?
Regizorul de film îi spu­ la terminarea facultăţii, buiască să învăţăm I
ne artistei de cinema :
Desen de ALEXANDRU RUGESC1J bineînţeles, toate promo­ Chelnerii : — Sintem cu INA DELEANU,
— Dacă o să mă asculţi vate. totul împotriva desfiinţării Deva
in toate, amîndoi o să a-
vem un Oscar I
— Şi dacă va fi fată,
ce nume îi vom da ? CÎNTEC DE DOR se intitulează o lucrare corală a acestui compozitor
(A. L. 1878—1927); 4) Compozitor
român de origine
italiană, creatorul piesei. vocale „Cîntic di dor* (Um- TT T 7 [5 19 K n
ORIZONTAL : 1) Compozitor român <1843—1925), berto, 1889—1943) — Litere de lege ! : 5) Expresie
autorul unei hore pentru pian, intitulată „Dorul*; 2) perimată a mărginirii — Literă Chirilică — Cîntărea-
Un tinăr i se deştăinuîe Din creaţia acestui compozitor contemporan (Ludo­ ţă în vacanţă ! ; 6) Cu viteză de reacţie — „De-ar fi
unui prieten: „M-am des­ vic), menţionăm piesa corală „Dorul, dor* — Rîu în dorul* este; unul din corurile acestui compozitor (Va- i r
sile); 7) Semnatarul partiturii corale „Nu m-ar arde
K.F. Germania; 3) Pe versurile acestui poet (Mircea),
părţit de Minai. S-o facă Dan Stoian a compus melodia „E dorul aprins în Cu­ dorul* (Gheorghe) — In poezia „E chipul tău“, acest
altul nefericită !".. vinte* — Vis şfîrşit ! ; 4) Cuta din faţă ! — „Dorul poet contemporan (Tiberiu) spune: „îndatorat pâ-
de brazi** se intitulează piesa pentru voce şi pian a mîntul ţi-a adus/ atîta grlu cît dor în el ai pus" ;
acestui compozitor (Mauriciu Cohen); 5) Primul pe­ 8) Din creaţia acestui dirijor şi compozitor (Emanuel)
riodic cu specific istoric — „Dorurile,..*, poezie de menţionăm piesa vocală „Dorul* — Simbol luminos : ' W
Octavian Goga; 6) Crud ia miez I — Om de cempa- 9) Scoase din sobă i — început de alean 1 — Ridi­
Un vapor se scufundă. nie — Spaţiu cosmic t ; 7) Ape mişcătoare cu ghe­ cată în slavă ; 10) . Din creaţia acestui prolific com­
Operativ, un marinar îi ia ţari plutind în derivă — A compus lucrarea corală pozitor (Ioan • D.) menţionăm cunoscuta prelucrare
„Cîntee de dor* (Gheorghe); 8) Eliminate din teren
pe naufragiaţi de păr şi-i în urma unei izbucniri la; o fază fierbinte — Dans corală „Doruleţ, doruleţule* — Date în pîrg f ; 11)
Compozitor bănăţean (1905—1969), semnatarul parti­
depune în barca de salva­ din ritualul înrnorrruntării la vechii egipteni — Cap turii corale „Cîte doruri sînt pe lume* (Nicolae) — - ţ -— ..
re. în faţa lui apare un de serie; 9) Rîu în Anglia — Făcut piftie în Dealul Liric contemporan, autorul poeziei „Dor* (Adrian). -UI
chel. Copouîtir; î0) Pe'versurile acestui clasic a l' poeziei D IC Ţ IO N A R : LOH R, M UU, URE. ECI, CSI.
noastre (Vasile) ioan Cr. Danielescu a scris piesa co­ \ VASILE MOLODEŢ
— Hei,, tu, se supără rală „Vine dorultt5 1IŢ Semnatarul poeziei „porul,
marinarul, acum ţi-ai gă? dor* (Lucian) — A scris piesa corală „Dorul meu D EZLE G AR EA C A R E U LU I AI* A R U T ÎN Z IA R U L
te cheamă1* (Mircea).
sit de glumă ?! NU. 30 (4 februarie 1990) : 11
VERTICAL : 1) Compozitor contemporan, autorul 1) ST O R IN — G O N G : 2) Ţ A Ţ O M lR — .GER; 3)
corului „Vine dorul prin grădină* (Vasile) ţ 2) Din A R A T — R O T A R U ; 4) N — RO S — M IR U J; o) UT -
Cules dc creaţia; acestui compozitor amintim piesa vocală „Cîn- P O P A — ID A ; G) U IT A — A N I — A ; 7) M A N IU -
tcc de dor* (Cornel) — Mare în răsărit; 3) Numele EC — B ; 8) NOU — G N A — A P A : 9) A C S AN - CO- -
ILIE LEAHU
rusesG al fluviului Adige (Italia) — „Dorul maichii", L IN ; 10) U — A B A I — M IC U ; 11) M Â N U - D OINAŞ.