Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_44
P. 3
14 FEBRUARIE 1990 _________________ pqq. 3
PRIMII PAŞI
(Urmare dm pag. 1) domenii va consta colabo tru a reflecta veridic via
rarea Între cele două ju ţa, realităţile, adevărul din
deţului Hunedoara, a rele deţe?" Ne-a răspuns dom ţările noastre. Noi spriji
vaţi „întotdeauna, momen nul Pusztai Gyula. „înce nim presa, li voi ruga pe
tele frumoase, petrecute pem cu turismul. Repre ziariştii de la cotidianul
cu prietenii, trec repede. zentanţi ai judeţului nos judeţean „Vas Nepe" să
Asemenea $i aceste ziie; cu tru vor întreprinde- cît- mai iniţieze un Schimb cu zia
vecinii noştri maghiari. curînd demersurile nece rul „Cuvînful liber” din
Dialogul sincer, deschis, sare la faţa locului, în ju Deva. Pe curînd, la Szom-
purtat împreună, ne-a con deţul Hunedoara. De ase bathely I"
vins că majoritatea puncte menea, vom coopera pe încă două precizări. S-a
lor noastre de vedere ne linie industrială. Cunoaş hotărît, deocamdată, ca, în
apropie, conduc la o prie tem deja cîteva fabrici din afara înfrăţirii dintre jude
tenie trainică, la Înffâjîrea localităţi, hunedorene care ţul Vas şi Hunedoara, să
cu adevărat a judeţelor au făcut oferte de schimb de se statornicească relaţii de
marfă cu firme din judeţul schimb şi cooperare şi în
Vas şi Hunedoara. Dum
neavoastră şi noi avem da- npştru. Le voi transmite ne- tre oraşele Hunedoara, De
toria sfîntă de a consolida întîrziat celor interesaţi din va, Haţeg, Petrila, Orăştie
relaţiile de cotpborare şi judeţu^ Vas. Totodată, în şi Lupeni, comunele Geoa-
bună înţelegere ce se înfi scurt timp, vom organiza giu şi Rorops, satele Cinciş
ripă, de a împlini rit mai la Şzombathely o expozi şi Streisîngiorgiu cu locali
repede şi rit mai bine o- ţie cu produse din jude tăţile similare din judeţul
ţul Hunedoara. La succe
Vas.
biectivele ambiţioase pe In a doua decadă a
care ni le-am propus, în sele ' schimburilor, relaţii acestei luni, o delegaţie a
spiritul deplin al avanta lor şi cooperării dintre ju
deţele' noăstre, la o mai judeţului Hunedoara se va In .ecest bazin pot fi văzut®, în aceste zile, zambile de Nil... moarte !
jului reciproc avantajos. bună informare şi cunoaş deplasa la Şzombathely
Sîntem convinşi că aşa tere reciprocă dorim să pentru semnarea documen
va fi". participe nemijlocif şi pre tului oficial de înfrăţire în t
Am adresat oaspeţilor o sa - ca o mare putere în tre cele două judeţe. Să
singură întrebare : „In ce stetele democratice -, pen fie într-uri oeas bun I
Totul ar putea începe chiar aşa: restaurantul Călan-băi şi îmi aminteso
Pîinea neagra şi alte necazuri „A fost odată ca niciodată..." Apoi, ar foarte bine totul. După vreo 3 luni de
trebui să scriem că atunci, demult, s-a foraj au dat de o „vină" de apă rece, J
înfiripat un vis frumos despre posibili potabilă. Putea să alimenteze tot ora
Baia de Criş, La sediul tăria . din Baia de Criş tâte, de cei ai Şcolii gene tatea naşterii unei staţiuni balneoclima-. şul... Pe urmă, mai în adînc, au dat de
primăriei purtăm discuţii este neagră, se întăreşte rale. tetice la Călan,. Se ştie exact şi anul o apă termală. Nu era prea fierbinte.
cu Liviu Lucaciu, pre repede şi nu poate.fi con • Pămîntul care a apar cînd au început lucrările de foraj, dar Au forat şi mai în jos şi au ajuns la o
şedintele Consiliului co sumată. I-a mai ajutat ţinut cultelor şi şcolilor nu asta contează. pînză de apă termală fierbinte. Presiu
munal al F.S.N., Emil Stăn- U.J.C.G. în procurarea u- să le fie restituit. Imaginaţi-Vă numai cît de frumos era nea era atît de puternică . îneît 'apa' 3
culescu, vicepreşedinte, . cu . nor cantităţi de făină mai • Terenurile trecute de-a visul, dacă eu aş fi avut posibilitatea să ţîşnit pînă la înălţimea de 50 de metri
loan Tudoroni, preşedintele bună, dar problema n-a lungul anîlot în folosinţa scriu astăzi doar această fraza : „Cînd şi jetul avea grosimea cam cît un copil.
C.P.A.D.M. şi Corina Niţă, fost încă soluţionată. I.A..S. Mintia să - fie res scapi de strînsura BatizUlui, sat care a Au fost nevoiţi să aducă’ urgent de Ia
contabila şefă a coope • Se propune, de ase tituite locuitorilor satelor, moştenit o curbă aproape in vîrf de ac, Vidra" Orăştie maşini încărcate cu bu
rativei. menea, o mai bună apro proprietarii lor de drept. în faţa ochilor răsar brusc din pămint, căţi de pici. Au mai adus boabe de fa
Problemele sînt multe, vizionare cu conserve din In discuţie s-au ridicat ca nişte crini miraeulosi, vilele lăptoa sole... Abia au înfundat vîna aceea, pu
unele greu de rezolvat. carne şi cu slănină a fo şi o scamă de probleme se ale staţiunii Călan-băi". ternică".
Interlocutorii ne vorbesc restierilor şi cu bere a privind atribuirea tere N-a fost să fie aşft. In locul vilelor - Erau tămăduitoare apele termale din
despre demersurile făcute unităţilor de desfacere din nurilor membrilor coo pentru odihnă şi tratament, , au apărut Călan ? Doamna Fia Matei ne-a spus;
de ei, despre unele opo localitate. peratori şi altor cetăţeni nişte mastodonţi care devorează munţi „în 1981 am fost la „Felix". După băile
ziţii la anumite condu • Meşteşugarii, pe bună care doresc -să lucreze pă de cărbune, de minereuri şi de alte făcute m-am simţit, foarte rău. Docto
ceri de unităţi în rezolva dreptate, cer autonomia mîntul, pensiile pentru coo materii aduse de la distanţe, uneori, as- rul Vlaicu, medicul şef al staţiunii, a-
rea cerinţelor cetăţenilor faţă de cooperativa „Mo peratori, salariile îngrijito treriomice. Dacă din punct de ve<fere al^ f linei de unde sînt, mi-a recomandat
din localitate, despre cum ţul" din Brad. Această rilor de animale din eficienţei, aceşti giganţi; jmăTgţi&i ş? auto-!* " băile-Sin Călan. Acestea, spunea docto-
văd ei soluţionarea altora. unitate a luat fiinţă în G.A.P. etc. probleme care, . d’evoră continuu. —, ajungmd cu colţii rul, îi ajută pe cei reumatici care au şi
• încă de la începutul 1949 la Baia de Criş, iar "între timp, ăia primit 0 pină în buzunarul statului —, pentru oa probleme cu sistemul nervos sau cu
anului* brutăria din Baia cîţiva dintre membrii fon rezolvare prin decretele meni ei constituie o şuisă permanentă inima",
iniţiate de Consiliul F.S.N.
de Criş nu mal primeşte datori se mai află în ac de otravă. ■ Aflînd că ne interesăm de apa’ ter
făină de la Arad (de unde tivitate. Autorităţile locale în . Intr-o mică scrisoare intitulată „Afu mală de la Călan, domnul Filimon O-
primea de ani de zile), • Autonomie faţă de cearcă să soluţioneze tot maţii din Călan", elevul Andrei Ciuică, prea, şofer la I.C.S.M. Călan, ne-a tri
ci de la Braşov, şi a- Spitalul din Brad cere şi ce le cade în competenţă, de la Liceul matematică-fizică din Hune mis în 1 februarie 1990 (data poştei din
ceasta, după intervenţii. colectivul Spitalului din Şi cetăţenii simt acest lu doara, notează,: „In autogară e lame Călan) o scrisoare din care spicuim:
Dar făina de Braşov este Baia de Criş, care fiin cru. Totuşi, au nevoie şi multă cpre aşteaptă autobuzul pentru Ora- „In anul 1982, ani avut dureri reumatice la
de ajutor
integrală şi fabricată din ţează de peste 130 de ani, ganismelor din partea or şu-Hou Câta». Nu am nici a şansa să uri, piciorul sting, atit de mari, incit trebuia
de lâ judeţ.
grîu furajer, fără calităţi • Se cere, de asemenea, ofa că o Iau pe /os,,, fotă, mă apropii de să fiu Ofutat pentru a urca in maşină, la
de panificaţie. De aceea, despărţirea elevilor de la Să li-1 acordăm ! liniă. Constat cu amărăciune că puloverul vara aceluiaşi an am făcut 8 băl la apa
pîinea pe care o face bru- Casa de copii din locali- • GHEORGHE PAVEt de finită albă de pe mine a devenit gri. termală din Călan şi după aceste şedinţa
Ei, cd să-l foci; p dată pe săptămină trec n-am mal avut dureri nici pină in ziua da
_ • - • _ - » _ • —
prin Călan. Dar, cei ce sînt, zi de zi, astăzi. Fac apel fa dumneavoastră să in
• Oamenii muncii de dincioşi penticostali din hjeî ortodoxe Glopoti- * aici ? Dar, pămintul din jur care trebuie terveniţi la ■forurile competente pentru O-
I la Fabrica de încălţă satul Vărmaga, comu va au depus în contul * cultivat ?" menajarea acestei baze de tratament, la-
minte Hunedoara au na Certej, au depus Libertatea 1989 stima • Ge argumente în plus mai pot adu irucit in dictatura ceduşfstă a fost cfogl
I depus în Contul „1989 de 23800 lei, > ce eu? Nu esţe clar ca lumina zilei, că uitării*-..
— Libertatea" suma de CONTUL 1989 - ■â Domnul Constantin ' • acel vis frumos,.de demult, a muţit ? Dragă domnule, ■Filimon Oprea. Mica
I 95 486 lei. Mateş, secretarul primă- I Şii totuşi eît de bine începuse iotul,-. staţiune Călan-băi, nu numai că a fost
• Locuitorii satului LIBERTATEA riel dm fMşcior, ne-a • „Au'venit sondorii — povesteşte Dumi dată uitării. Dar, ceauşiştii — de la
Hărţăgani au depus în , anunţat că cetăţenii ce- I tra Borea. Eu eram, pe atunci şef la toate verigile ierarhice — au făcut,1 păr- ’
I că, totul pentru a o distruge.
Contul 1989 — Liberta în Contul Libertatea su manei au depus în Con- a
tea sunaa de 21 200 lei. ma de 4 500 lei. 1 tal Libertatea 1989 su- | Ce dezastre am văzut, recent, pe a-
I • Un grup de cre- A» Credincioşii paro- ma de <33 500 lei, a colo I — însoţit fiind de un om de su
* flet. Doinei Bistrian. Te podideşte pilo
— • m — sul, riu aRa : • -Lingura romană" — căl
darea săpată în stânca .naturală ce da
tează din antichitate şi în care, acum
vrea 20 de ani, se mai putea face baie
— este secată şi năpădită de buruieni
• Un parc natural de 12 ha a fost ras,
(Urmare din pag- I) — Şă-i clasificăm după — Priorităţile acestei pur şi simplu, de micii ceauşişti, iar te
valoarea... locaţiilor plătite perioade sînt : Portul Con renul s-a cultivat cu porumb. Oameni
— Este capacitatea- tria în luna ianuarie a.c., in stanţa, cărbunele de Va buni, intraţi în curtea băilor, ceva mai
jului ? tervine domnul inginer lea Jiului şi Ţebea, com In spate şi veţi vedea, chiar în aceste
— Nu. Am putea rula loan Buligan, ajutor şef binatele -siderurgice de la zile, cocenii încă netăiaţi. (N-a mai fost
4 800—5 000 .vagoane. Dar la D eva: „I.M.0, Hunedoara şi Călan, mate tâmp pentru asta, abia s-a prididit <m
nu avem vagoane goale. ■Deva — .1,5 milioane lei, rialul lemnos, transportul strfngerea recoltei nemaipomenite carp
Staţionează încărcate la G.S. „Victoria* Călan —■ de mărfuri diverse — ni abia avea loc în... statistici!) • Un ba
unii-beneficiari; fiind; cum peste un milion lei; S.S. se spune. !n part trimitem zin acoperit şi amenajat pentru băi {chiar
se zice, transformate în Hunedoara — aproape în condiţiile ploilor de funingine), de
magazii şi depozite pe 500 000 lei, apoi Termocen două trenuri zilnic. Se astă dată dintr-o iniţiativa... „ingineristi-
roţi. Mai adăugaţi că a- trala Mintia, I.M. Orăş întorc încărcate cu mine co-tehnologică", este populat. în pre
vem îft triaj peste 1000 tie şi altele. Aş mal men reu, cărbune, cocs, diverse zent, cu zambile de Nil... moarte ! •
de vagoane defecte. Zil ţiona două cifre : La G.S. produse. Pentru ca rula Tot moarte, la propriu, sînt şi cele două
nic predăm la secţia a „Victoria" Călan depăşesc jul vagoanelor să fie bazine (unul, olimpic, altul, pentru
Ii-a -a I.M.M.R. Simeria timpul de staţionare, în optim, produsele să ajun copii) din zona de est a staţiunii.
89—55 vagoane la reparat medie, 400 de vagoane, iar gă operatlv_ la destinaţie, Şi, vai, pe lingă toate aceste decern
şi scoatem 35— 40 repa la G.S. Hunedoara în jur ealea ferată cere cu insis sinistre, trebuie trecută în fruntea tu
rate. Deci, balanţa nu se . de 200, tenţă tuturor beneficiarilor turor tristeţilor moartea unui vis
echilibrează. Revenim în staţia Sime să descarce cît mai grab nios !
— Sare unităţi benefi ria Triaj, în dialog cu dom nic toate vagoanele, ca « MARIN NEGOiŢA
ciare nu-şi descarcă în nul inginer Jabotînschi, sus, noi să le putem repune Fotografii de
timpul stabilit vagoanele la cocoaşa de compunere în circuit pentru a-i servi dită de buruieni. fovt napu- NICOLAE GHEORGHIU
„L-itigiit'a rom ană* a secat şl
cu produse ce le sînt des şi descompunere a trenu Cît mal bine tot pe ei, be
tinate ? rilor de marfă. neficiarii noştri...,
