Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_45
P. 2
ft*9. 2 CUVTNTUL LIBER
pUtîndu-se pune !n valoa
re adevărata putere a pă- Apartamentele, eit mai
mîatuhii, pe toate supra
feţele, repede în folosinţă
Ţăran din tatfir» fiu, Şte
fan Anfonie, de 8f ani, gw
in gospodăria sa oţ p ered » (Urmare din pag. 1) dori precum şi lucrători
• De ce a scăzut numărul de animale 7 . putul, ' pentru ameliorarea de boi, o vacă, trei ju de Ia Antrepriza specială
• Cu reproducători impotenţi nu se poate face zootehniei se' impune or ni nci, un cal. El era ne 3 liste cu priorităţile în de instalaţii-montaj se a-
zootehnie! ganizarea . temeinică a re mulţumit de faptul că pt- repartizarea apartamentelor flă Ia datorie. Domnul in
producţiei, Ce si te faci
• Mistreţii — duşmanul periculos al culturilor însă atunci cînd O ficiul. nâ acum s-a tras pielea care, fiecare, avea modi giner ne ruga să consenj-
agricole judeţean de reproducţie şi de pe ţăran prin preţurile ficări. De la întreprinderea năm nu mimai prezenţa
• Nu se mai trage pielea de pe ţărani. selecţie menţine aici 10 re de batjocură pentru pro „Marmura"’ s-a adus lista sută la sută a constructo
rilor la lucru şi hărnicia
producători la staţiile de dusele agricole. Ne spunea fără a fi afişată în prea
montă taraţi şi impotenţi ? că el şi alţi ţărani au ne lor, dar şi un fapt deose-
Ţăranii din comuna Bal- tate aproape 2 000 ha, pes S-a intenţionat ameliora voie do sămînţă de grlu, labil, timp de 15 zile, la - bit de elocvent pentru pre-
şa sint cunoscut», prin tra te 1300 bovine,6590 ovi rea situaţiei prin practica dar aceasta să nu fie dată sediul unităţii, pentru a ocuparea ce există din par-
diţie, ca oameni harnici, ne, mai mult de 1 400 por rea montei artificiale, dar hrană animalelor, cum au lua cunoştinţă toţi cei in tea Trustului de construc
buni gospodari şi vrednici cine, alte animale şi pă operatoarea Snsămînţătoa- mai prqeedat unii. Este teresaţi şi a putea efectua ţii pentru impulsionarea
crescători de animale. sări. Cu ani In urmă, aici re repartizată nu este şco bucuros că, prin creşterea eventualele contestaţii. lucrărilor şi recuperarea
Fiind vitregiţi însă de se creşteau în jur de 2 600 larizată şi nici nu are ma preţurilor la produşele a- Astfel se creează tot fe restanţelor: aprovizionarea
multe drepturi şi bîntuiţi bovine şi 8 000—9 000 ovi terial seminal şi ■ - instru gricole, altui va fi interesul lul de probleme pentru au-, fără cusur a şantierului
de necazuri provocate de ne, la o singură bază vo mentarul necesar (!). Iată ţăranilor faţă de agricul dienţe, cînd acestea ar pu din Sîmeria. „Nu îmi vine
fosta dictatură,, ei şi-au lantă organizată preluîn- o problemă a cărei soluţio tură. Acum porneşte cu tea fi prevenite, să cred, dsţpă atîţia ani,
pierdut încrederea şi dimi du-se, lunar,clte 60—70 a- nare nu mai îngăduie nici mai mult curaj la muncă. fete se întlmplă pe şan cînd ha eoiriruntam cu toi
nuat elanul, avînd de su nimale mari. Acum sint un fel de tergiversare. Are toată nădejdea că şi tier, acolo unde se hotă felul de lipsuri, că tot ce
ferit atit ei, d t şi agri în jur de 200 de gospodării In altă ordine de idei, cei doi fii care lucrează la răşte darea în folosinţă a am cerut la blocul 102 ni
cultura îh general, cu Con care nu mai cresc vite, ni s-a spus că misteeţii au î.M.Oi. 8 vor ajute,’ cum apartamentelor cît mai re s-a dat*.
secinţe negative asupra una din cauze eonstituin- ajuns o adevărată calami au făcut-o Id fiecare an, pede? Pe scurt, atit la im Se munceşte cu spor la
producţiei şi aprovizionării d-o introducerea contracte să crească producţia să aceste două noi blocuri,
populaţiei. lor obligatorii. Ga urmare,' tate pe capul sătenilor, dis vîndâ mai multe produse punătorul bloc 104 — cel care întregesc urbanistica
trugerile ce le fac limitla-
oraşului şi; maî ales, vor
Vorbindu-ne despre po unii ţărani Sr-au „reprofi la Stat sau pe piaţă. Ii do mai mare din oraş — cit da posibilitatea ca peste
tenţialul comunei, tehni lat" pe vînzarea finului, du-i şi obligîndu-i pe ţă rim, ca de altfel tuturor şi la nr. 102 — garsonie
cianul Ioan Frăţilă ne-a întrebarea actltă ce se pu rani să pună bruma de ţăranilor, să-şi împlineas re — se lucra cu forţe 100 de familii să primeas
că apartamente noi care
culturi doar prin grădini
prezentat citeva date pe ne este: ce trebuie făcut le satelor, unde terenul este că gîndurile, şă simte eti sporite, organizat. După să Ie (îsigure condiţii op
cum ne spunea ing. Ianoş
care le prezentăm succint. pentru redresarea agri îngrădit şi păzit Ceva se adevărat binefacerile revo Orban, din cadrul brigă time de locuit Primăria,
Cel* 730 gospodării din culturii comunei ? impune făcut pentru ie luţiei populare. ’ ' : * zii nr. 2 a T.A.G.G.M, De- constructorii să nu uite
comună deţin în proprie Trebuie început cu înce şirea din impas, numai aşa NICOLAf TfRCOB va, toate categoriile de însă câ în acest an sînt
constru
planificate să
constructori — zidari, dul iască încă trei ■ blocuri
gheri, fierari, betonjşti, su- mai mici. In parte, ampla
Milioane samentul este asigurat,, dar
• — - • - • - constructorii n-au demarat :
lucrările de săpare Ia fun
abandonate, daţii. Să nu se repete si
A N U N Ţ U R I tuaţia din anii trecuţi,
cînd întîrzierea atacării din
milioane • Florăria nr. 40 din timp a construcţiilor noi
bulevardul Leni», bloc L 2, lor blocuri, datorite lipsei
anunţă pe cei interesaţi forţei de muncă, a gene
îngropate că numărul de telefon la
care vă puteţi adresa pen rat prelungirea nejustifi
tru comenzi (flori, coroa cată a predării locuinţelor
(Urmare din pag. 1} ne, coşuri, buchete de mi celor în drept.
reasă, luminări pentru
Gheorghe Oroviceanu — nunţi şi botezuri) este
înaintea vizitei de lucru a 13092.
ceauşeştilor, cei din fosta
conducere a combinatului • Sîiabâtă, 17 februarie în atenţia
au venit aici şi... s-au luat 1990, ora 9, ia Palatul cul
cu mîinile de cap. „Indi turii din Deva, sînt invi corespondenţilor
caţia preţioasă" a fost să taţi să participe toţi şefii
nu mai primim în depozit de terme şi sectoare zoo sportivi ai ziarului
piese pentru R.K., dar imde tehnice, inclusiv directorii
să fie el* stocate au uitat de A.E.I., la o şedinţă pre „Cuvîntui liber"
să spună... gătitoare In vederea con
— Veniţi pînă la subde- stituirii Sindicatului liber
pozitul 935 —, mă îndem independent al lucrătorilor Rugăm pe toţi cores
na gestionarul Ioan Vă- din zootehnie. pondenţii sportivi din
căroiu. Să vă minunaţi de Comitetul de iniţiativă localităţile judeţului ca
utilajele din import aban Erată în fiecare duminică, în
donate aici de ani de zile, » Cetăţenii saţului tre orele 13—18, să
că le-au năpădit buruienile în ziarul nostru nr. 44 beşte pe aceşti oameni. Hărţăgani sînt rugaţi s&
nu alta.. 14 030 643 lei a din 14 februarie a.c., ţa Pe clowni şi exaltaţi ii Cactt-batt I peşi ndnsn- participe la adunarea ge transmită ştirile şi cro
costat numai coneasorul ftefUe, componente ale ■- nerală a sătenilor, orga nicile la telefonul 11275,
giratoriu pentru cariera articolul „Spectacol* în detestă. Iţi mulţumim aer «m şv ette w ceeuu nizată duminică, 18 fe ca taxă inversă.
mUtoene de tei «e Joaca
Crăciuneşti. (Din procesul parlament!, prin inver Eugen Dumitru pentru de-a v-ati accansetea. ca bruarie 1999, orei# 13,30, Deci, Incepînd de: du-
verbal de recepţie-predare sarea a două rîndurl ti „Lambada politică* ofe pilarii,.. la sediul căminului cul
nr. 171, din mai 1989, pografice s-a strecurat rite la televiziune dumi tural, spre a elucida pro minieă, 18 februarie,
utilajul figurează a $e afla blema ajutoarelor primite aşteptăm relatările dum
în respectiva carieră, în o eroare. Prin urmare, nică, care ne îndeamnă din străinătate. neavoastră.
realitate late cete 70 de ultimele rlnduri ale ma să privim, în viitor, mai
coteţe cu piesele compo- : terialului se vor citi ast atent în noi şi în al
nente continuă te ocupe fel: .Opinia publică li iu ţii 1*.
spaţiul din depozitul de la
Hunedoara — a.r.j.
— Lasă mărunţişurile Anvelopele ? O problemă în rezolvare
dom’Ie — a intervenit ges
tionarul depozitului 937,
Titţes Boaită. Utilajele fă I (Urmare din pag, I) Rîu Mâre-Retezat, secţia lor noi de numărul celor
ră mişcare, unele cu o „ve i din Deva a T.6.M.M. Bu predate ia reşapat se aş-
chime" de peste cinci ani, pentru completarea fon- ţ le noastre, domnul inginer cureşti, ca Să-i numesc pe teaptă reglementări noi.
pe care le am In grijă sînt Printre alte daune pro Ioan Deac, directorul cei mai importanţi bene — Vedem îh multe uni
de suţe de milioane, nu vocate patrimoniului cul dului prestigioasei insti- ţ B.J.A.T.M. Deva, face pre ficiari. Credem că se în tăţi munţi de anvelope. Cu
de 14—15, acolo. Inventa tural naţional în timpul tuţii de cultură, văzînd ţ cizările cuvenite: ţelege : această grea pova astea ca se poate face ?
rul .abandonatelor" cu R e v o l u ţ i e i popu în aceasta un act de înalt ţ - » Situaţia asigurării cil ră nu poate fi rezolvată —- Numai retopite. Dar
prinde, între altele, insta lare din 22 Decem patriotism'. Colectarea ţ anvelope s-a îmbunătăţit dintr-o dată, mai cu seamă fiică na avem o tehnologie
pusă la punct în
laţia de desprâfuire pen brie 1989 de către adep şi continuă să meargă spre că este generală In toate sens. acest
tru aglomeratorul nr. 2 (e- ţii regimului dictatorial, respectivelor valori, în bine. Am primit patru ţara. Ne zbatem însă pen
lecteofiltrul este decontat se numără şi distrugerea vederea expedierii lor tranşe de cîte 1700, 920, tru a-i da de capăt, — Să revenim la ce ne
de mai bine de un an, dar fondului d e carte al Bi .Bibliotecii- universitare 1553 şi 613 bucăţi. Toate — Predarea la reşapare doare : vom avea anvelo
se află tot aici — n,r.), bliotecii universitare din din Bucureşti, se face în luna ianuarie. * / rămîne în vigoare ? pe T i
alte două asemenea insta — 6tii au fost reparti — Bineînţeles. Este o — Repet: situaţia s-a
laţii pentru furnalul nr. 4 Bucureşti. Subscriind Ia prin Librăria „Ion Crean zate ? tehnologie care se aplică îmbunătăţit mult. Perse
iniţiativa colegilor noştri
sînt decontate integral şi gă" din municipiul Pe — In golul mare care îh toată lumea. Diferenţa verăm la furnizori pentru
ridicate din depozit... jumă de la Centrul de librării troşani, „Casa cărţii" din ţ s-a creat de-a lungul ani este c i la noi se făcea a respecta livrările. Dar
tate. încă un exemplu: în Piatra Neamţ, facem un municipiul Deva şi Libră- l lor a trebuit să ţinem sea prost, materialele folosite serviciile de aprovizionare
anul 1981 au fost aduse în apel călduros către oa ma de prioritatea priorită drept lianţi erau de slabă din unităţi să nu arate cu
depozit două electrofiltre menii de bine din judeţul ria nr. 20 (centrUl vechi) J ţilor. A stfel,. în prima lu calitate. Avem certitudinea d e g e t u l numai spre
pentru, secţia a îl-a furna nostru, care deţin cărţi, din municipiul Hune-, nă din an au fost ridica că şi aici treburile se vor B.J.A.T.M. Să Intervină,
le. Unul'este montat, din publicaţii, documente de doara. te anvelope de către 6.S, îndrepta, mai ales că fan să insiste pentru a-şi primi
celălalt au fost ridicate 10 l o certă valoare pentru Hunedoara şl I.A.€.RJS. tasticul cauciuc izoprenic cotele. Chiar în avans.
la sută din piese, restul se ţ patrimoniul cultural na- CENTRUL DE LIBRARII i -Hunedoara, 0. M . Valea va dispare odată cu,... schi
află aici şi ruginesc în ţ ţional să facă donaţii DEVA ţ Jiului, @.M. Deva, I.V.A. zofrenica lui iniţiatoare, NJI. Intr-unui din nu
pace. Deva, I.M. Hunedoara, I.M. în ceea ce priveşte condi merele viitoare, despre a-
_ .
cumuîatori.
j__ (Va urma) Barza, I.J.Ţ.L, Deva, A.0JŞ. ţionarea primirii anvelope