Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_46
P. 2
Poa, Z CUVSNTUL LIBEI
M l
MILIOANE AMIDQRAIE, MILIOANE ÎNGROPATE (H)! " ■ O ■
Nu există, cred, român re. Ea au se poate astîm- şir una din cauzele care
pe care să nu-1 intereseze pâra ferit cu ziare. Pu fe e la întinderea ziare
astăzi ziarele din ţar® blicaţiile, la rindul lor, lor : pe întreg traseul
noastră. Cele mai formi au fost nevoite să-şi mă editor tipografie — di
dabile cozi şi adevărate rească tirajele. Dar, mai fuzare — cititor, aproape
„presiuni" se înregistrează mulţi cititori ne-au scris toate verigile, fep ă pum
la chioşcurile dă preş*. că Sînt nemulţumiţi. Cau s-a văzut, au sporit, nu
Nici la......... margarina" za ; întîrzlerea ziarelor f mai una singură a rămas
ceauşii tă (margarina re- Esţe • necesar să spunem neschimbată: difuzarea
prezentînd, aici, un sim că au dreptate. Informa presei din cadrul poştei,
bol alimentari nu se pute» ţia /trebuie, oferită ime lato doar un sumar tobei
vedea atîta înghesuială. diat, în stare proaspătă, comparativ, privind situa
Este firesc să fie aşa. Abia ca o „marfă" .plodită' de ţia abonamentelor fe la
acum am priceput şi no», cel mai înalt grad de peri Sectorul de - febşzare a
românii, ce înseamnă acea sabilitate ! presei din municipiul De
boală incurabilă numită In fine, am descoperit va.
„explozia informaţională",
sau „era informaticii" car» Număr abonamente
bîntoia lumea din vest. La Z i a r u l dec. 1989 lan. 1990
noi, aceste noţiuni aveau
un caracter pur teoretic» Adevărul" 1370 4 339
H* • V „ Mpsit de orice conţinut. „Tideretel liber" 389 ' 60S
Informaţiile erau păstrate 1 „România liberă" 3 » Î W
sub lacăte, iar cele a- „Gazeta sporturilor" 1500 2 090
j trase sub ochii cititorilor „Cavtetul liber* I 70® 3 100
fuseseră, urni latîi, prelu
Ghici ghicitoarea mea : unde eite reperul cu numărul de iB M U i crate de autorităţi şi stoar TOTAL 5549 M eri
se chiar de substanţa lor
(Urmare dio pag. 1) executate în combinat şl, ianuarie s.c, nu a exis vitală, devenind un fel de Se poate lesne observa presa' străină, unde doam
re ţ
totuşi, In depozit zac încă tat nki măcar o zi ia care zer! - că numărul abonamente na Mariana Opincaru se
va utilaje lăsate aici de zeci de tone de suban- să . fie pusă ia dispoziţie Acum, dragi cititori, lor, lă cele cîteva ziare străduieşte — vă rog să
izbelişte (dar cu acte... samble şi piese neutili- cel puţin o maşină de ţ® ştim ce înseamnă, în. mod amintite aproape' s-a tri mă credeţi, într-ua spa
în regulă) de mai mulţi •zate. Explicaţia rezidă din tone — n.r.j; • vagoa real, foamea de informa plat, In .schimb, perso ţiu ib er de circa un me
ani. In acest al .doilea desele amînări venite „de nele care stot aduse la nalul care prelucrează tru pătrat — 1 să împartă,
articol mă voi referi, pe sus" în legătură cu opri descărcat to depozit să - * -■ * " (termen specific) publica eu operativitate, publica
scurt,. Ia situaţia pieselor rea in reparaţie a unor conţină exclusiv piese, t ţiile a rămas acelaşi: două ţiile pe care te aşteaptă
pentru reparaţii capitale. capacităţi, cunoscută fiind subapsamble şi utilaje, nu PÎNĂ CÎN D ? femei harnice — Corne cu atîta nerăbdare citi
Deşi acestea ar trebui să vechea optică „producţie mizerii de tot felul; • să lia Slav şi Garofîţa Roba. torii. Şi atei, numărul
fie depozitate separat* în să iaşi, de utilaje ' ne se ia măsuri pentru repu Am primit la redacţie m In acelaşi sector al cărui titlurilor a sporit cu 26,
spaţii corespunzătoare, ocupăm ia anu’ şi Ia piuiţi nerea în funcţiune a moto- numeroase r e r lm a ţ». spaţiu este, astăzi, insufi faţă. de 15% Insă se aş
„R.K."-urile se Intîlnesc arii”. ■ stivuitorului, care, la a- privind n a r ii ia c a v cient — doamna Eugenia teaptă o creştere substan
pretutindeni în depozitul,- Prin intermediul ziaru ecastă dată, stă din lipsă Aurelia Deda, vmză- Bazau, singură, prelucrea ţială in viitor.
investiţii, expuse intempe lui, lucrătorii din depozit de an velope ; • este- nece toare la' ebieşent d e 1 ză ziarele pentru vînzare Fără a trage anumite
S riilor ' şi degradării. Aşa au ţinut să. reformuleae sară înălţarea Butoi de rim e de ffingă Lieeat *. pe chioşcurile din Deva concluzii — direcţia jude
cum se poate dovedi prin cîteva propuneri menite cale ferată şi betonată JDecebal", işi face d a -( .. (23 de onităţî de desfa ţeană de poştă este in mă
acte, valoare® utilajelor şi şă ducă la îmbunătăţi toată incinta depeettuluîi tăria. .Am- tocat p a h fe* cere) sură să a facă —, noi sa-,
pieselor pentru lucrările. rea situaţiei existente, cu • trebuie extinse, consi în ziar aceste aspecte t ; Ce mai , putem adăuga ? gerăm doar creşterea nu
de reparaţii capitale — încrederea că, în sfîrşit, derabil spaţiile acoperite critk-ind fapta! că ris-a Munca s-a triplat, înce- mărului de : personal pînă
fără mişcare din ‘ 1984 ele vor fi luate în seamă: de depozitare, actualmen tematic mc respectă pro- » pînd chiar de Ia ghişeul la nivelul necesar şi. pîrtă
încoace — a ajuns să • zilnic să fie repartizat te rugina făcîndu-şi de grsmai fe fmtcţiaoarc. # de abonamente şi pină atunci, poate se găseşte
depăşească 10 milioane un ttaiter pentru trans cap in aprpape trei sfer fescMrinri c « I~ 2 «re, la cei 25 de poştaşi/' Cal posibilitatea acordării' de
tei. Se ştie, însă, că ast portarea utitejelpr \ filo turi din suprsd'aţa de saa chiar mat mult, îo- ‘ căror număr a rămas, de cîştiguri , băneşti pe mă
fel de lucrări au fost depozit în secţii (în luna pozitului. ferim ». In . acest timp aşemenea. neschimbat) cai» sura v t ă a r iiă de acti
. ziarele rămin de ^ tobe-' . fee. fu spate, zilnic, spre vitate depusă. Doar s-a
liste (deseori Ia dîscre- • casele oamenilor, pachete muncit de trei ori mâi
ţia ploii şi zăpezii )„ iar i cu ziare în greutate, une mult, nu ?
cetăţenii aşteaptă să. ie * ori, de 25‘—30 kg ! S-siţ,
cumpere şi n-an de la , mai putea vorbi şi despre MAMN NEGOITA
cine. Am arătat, în- a
tr-« altă notă, că a fost (
prinsă de cetăţeni t # i
ziare dosite, pe care Familii care au cunoscut efectul \
urma să le vindă pre-1
ferenţiaL La toate a, •
ceste luări de poziţie a
ale noastre, nu am pri distrugător al tRilBozerefcr (l)i
mit nici un răspuns fe
la LC.SJVLI. Deva, re- *
Icritor la măsurii» luate. 1 (Urmare dm pag. 1} Printre' altele, se stisţi- .
Urmarea ? Vinzătoarea • nea" că terenurile din |
amintită continuă să-şi '■ Invocindu-se mereu ne- preajmă- feţnnurilor na- '
facă de cap. Ieri, de • cesitatea aplicării nor- ţionale trebure să se în-
pildă, la ora 7,30, zia- , melor de dimensionare cadreze în - „politica şo- l
rele aşteptau în ploaie, s judicioasă a localităţilor seielor" în cadrul căreia J
şi reducerea
perimetre- se prevedea , şi executa- |
deoarece dlnsa nu veni- , I
se la serviciu 1® ora t lor construi bile. în ve- rea „ea la carte" a Iu- *
stabilită. Întrebăm, deci, I derea eliberării a noi erărilor agricole. - de se- |
terenuri: pentru a fi tre- zbiri. şi demolarea caselor.,
pin* cind conducerea■ cute in circuitul agricol sau a grupurilor răzleţe I
IX.S.IMJ. Deva mai * { — una dintre fatalele de case pentru a „lua J
tolerează asemenea a- 1 faţete ale politicii ceau- faţa" străinilor, lovind;■
Subaraamkie şi utilaje noi, devenite suporturi pea tru plante agăţătoare.. bateri ? • L şiste de ştergere de pe astfel în soarta a nenu- I
I
[ suprafaţa ţării a unui mărate familii. Pe bună [
| număr considerabil de dreptate se poate pune |
* gospodării şi aşezări e- întrebarea ; cîte case n-au *
nu mai călătorim umiliţi I meneşti, de ruinare ma- dispărut în ţară în urma |
DIFUZOARELE tertelâ,.' şi jignire a spi- politicii ceauşiste pro- ,
DIN NOU (Urmare din pag. 1) Greutatea cea mare se I.J.T.L. Deva cîteva mă I ritului şi a sufletului raavate de p.tfj. de dis- I
omenesc —, 3-a obţinut pariţie
a, satului tradi-’
ÎN PRIZĂ... cheamă acumulatorii. suri ce se cer soluţio ceea ce se hotărîse: de- ţional românesc? (Va
Locuitorii satului — Astăzi clte autobuze nate de urgenţă pentru raolarea celor 11 case. urmai.
Tîmpa doresc ca difu ne umilesc cei care se sînt Ia dispoziţia publi ca oamenii să circule ci i n ju ^ , - i . . ,
zoarele al căror glas ocupă cu transporturile! în cului călător? vilizat; • Respectarea şi ! ii) «viîî? epf “ t
a... tăcut în august Sr comun în Deva ?“ 1— Cu greu am scos 26 controlul regularităţii curse
nul trecut, să-i pună
din nou In contact cu Căutăm răspuns ia faţa d intr-un necesar de 34 — lor pe toate traseele *
ceea ce se întimplă locului, la Autobaza răspunde Dumitru Ivan, îmbunătăţirea . activito^i
acum în ţară. Motiva I.J.T.L. Deva. In curte, şef de colaană la călători. dispeceratului din gară •
rea că cei 20 de lei (cos plin de autobuze, în hală, Am prinşi t două autobuze întărirea ordinii şi disci
tul unui abonament) noi, dar au venit cu par
sînt insuficienţi, pentru asemenea. în jurul lor plinei personalului de
repunerea în func trebăluiese şoferi, meca brizele sparte.,. bord, a solicitudinii faţă
ţiune a difuzoarelor nici. — Şă nu se înţeleagă de fiecare călător • Asi
nu-i mulţumeşte. Pen — In cei zece ani de că nu sîntem receptivi ţa gurarea une! întreţineri
tru că, aşa cum spu existenţă, starea parcului doleanţele îndreptăţite ale corespunzătoare 'a fiecărui
nea Livia Munteanu,
care ne-a sunat la re nostru a devenit precară publicului călător — inter autobuz.
dacţie, pentru sătenii — aflăm de la siog, Ti- vine inginerul Alexandru In Deva se poate călă
din Tîmpa difuzorul beriu Olah, adjunctul şe Gruian, fe |a I.J.T.L, Deva. tori omeneşte, fără înghe
este mijlocul de infor fului d e, autobază. Facem, Ne confruntăm cu greu suieli, - îmbrînceli, nervi,
maţie cel mai Ia în-
demînă. D.J.P.Tc. De eforturi să activizăm cit tăţi, luptăm să le în vorbe jignitoare. S-o do
va nu este de aceeaşi mai multe. Problema mo vingem. vedim, stimaţi domni de Aşa arăta locuinţa cetâţeamiitif Grigoiavîci Zdfrorfe, '
părere? torinei s-a rezolvat. Am Supunem atenţiei con la coordonarea transpor din Soneria Veche, ftr. 146. |
primit şi cîteva anvelope. ducerilor ' autobazei ţi tului local devean !