Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_47
P. 3
CUVÎNTUL LIBER NR. 47 • SÎMBĂTĂ, 17 FEBRUARIE 1990
pag. 3
Nevoia de a comunica! In ziua de 12 februa- ( Chiar şi în activităţile
rie a.o„ ora 14.30, ans i
Există speranţe», punct de desfacere aici, am învăţăm să ne ascultăm cumpărat o pungă cu J rentabile există probleme!
„Pînâ la începutul lunii intervenit ia Primăria mu unii pe alţii Poate cu carne de pasăre de ia 7
decembrie 1989 a funcţio nicipiului Deva pentru a asta trebuie să înceapă de alimentara de Ungă res- V
Vorbitjdu-ne despre sec
nat in Micro' 15. In apro ne repartiza un spaţiu La mocraţia. ţaţă şl primele taoranfuj „Î2vortd ve- *\ ţiile de producţie şi pre nară de 25 Je piopume pen
pierea/ staţiei de autobuz, parterul unui bloc, spaţiu' note în catalog.; cinci, şase seHeFtiîh Deva, precum stări servicii pentru popu tru o lucrătoare. Şi pentru
care acum aparţine coo
un chioşc, sau nu ştiu mai rac .cîte un nouă sau şl 6 pungă cil ficat laţie, demnul Ioachim Roşea, că nu au fast contracte
meşteşugăreşti
peraţiei
cum să-i zic, căruia i se fiind un loc de primire a zece. De ce oare? Se pare nici pentru ie.-d.tc.-rea oro-
spunea „librărie*. E drept că unii dintre elevi au preşedintele C.P.A.D.M I- .duselor, trebuiau să meat eâ
câ ntr prea era încăpător aparatelor de radi o-tele prins gustul hoinărelii în liş. aprecia că acestea sînt cu -.sâru’mina* ps ta ma
vizoare care apoi sînt re
şi corespunzător, dar de timpul orelor de curs. Să rentabile, cei peste 60 de gazine, iar va-a, efod a-
bine, de rău mai găseai partizate la ateliere de nu fi înţeles aceşti 'elevi Doi pui cu... lucrători realizind anul tre ceste' articole rr-au ■-’âirt.ve.
reparaţii specializate. Cre
rechizite. şcolare, ba chiar Că au scăpat de atitea ac cut tm ilioanelei: Dşr pre să lucreze leht-rie ;t şorturi
şi cîte o carte de bele dem că într-un interval tivităţi inutile şi singurul 10 picioare ciza câ ^materialul' din Alături se află bru.ăria.
tristică, atît cit se-ndurau scurt de timp, cererea în lucru, cel mai important stocuri s-a cam epuizat, li Probleme şi; arin tritonuri
Cei «te Ia Centrul de dreptăţită a oamenilor va pentru ei, este să, înveţe, nele secţii mai au cîte ceva,' am întîlnit şi teci: J-nica
librării să trimită. Ne fi rezolvată". dar nu de frică şl nici şi 6 capete altele nu“. Considera, de Savu, brutar, şi munci
cazul e că această li Pnrnete note... pentru, nbtă, ci din plă asemenea, că dacă ar avea toarea Sînssiana Marian «pu
brărie s-a desfiinţat, nu libere 1 cere pentru calea ce li asigurate. materiile prime neau că norma zilnică de
ştim de ce, iar în s-a deschis spre viitor 7 neceşare, V ar putea eSfinde 280 kg de pline pentru u»
jw il ei este o mizerie „fată că trimestrul al Sau, poate că şi elevii vor ‘numărul secţiilor (acum lucrător este imposibil de
care face ruşine cartieru doilea a început şi elevii o schimbare în modul de pentru care am achitat există 20), răşjHinzind ast realizat în Condittile în care
lui nostru şi chiar oraşu noştri sînt încă cuprinşi desfăşurare a orelor, vor 101 lei. Ajuns acasă, fel solicitării populaţiei de două femei într un schimb.
lui*. de euforia generală, ne să ne simtă mai aproape mare mi-a fost mirarea a se înfiinţa noi locuri de- fac şf pîine asigura >ţ ar
Domnule Stmion Fili- scrie prof. Sorina Căarnâu, dg ei, va trebui $1 noi. pro muncă.
raon, învăţător pensionar, de la Liceul Industrial din fesorii sâ leşini dia tipa- ' etnd la pungă am' găsit derea cuptorului! cu un căr
Am trecut
prin cîteva bune de slabă calitate ca
din Deva, la sesizarea Soneria. Iată şi prima rele VbchL Deci,-dregi « k doi pul mici cît pum secţii La laboratorul de co
dumneavoastră ne-ara a- oră de dirigenţie liberă, legi de la catedră, si fa nul. iO picioare şl O ca fetărie, am stat de vorbă o continuă pendulare, de
dresat directorului Cen tind elevii mei şi-au ex cem etg frumoase, să pu pete. Pe etichetă scrie cu responsabila Vergimca loc igienică între sala bru
trului judeţean de librării, primat dorinţa de a dis nem suflet şi să avem în tărie» şi cea exterioară
prof. Sena Mihăiţan, care cuta o serie de probleme credere în elevii noştri, ei Abatorul-de păsări Şol- • Revnic. De la dinsa şt de* unde se află gura sobei)
a făcut următoarele pre ce-i preocupă. Au multe ga mai mult ca oricînd muş. Mă întreb cum la colegele sale Ileana Chiş Caloriferele .decoraţi ve4*
cizări : Jht bina decem propuneri, multe între nevote de noi*. este posibil aşa ceva ? şi Aurelia Crăciun am re lipsa lemnelor pentru sobe
brie a anului trecut, li bări, clopoţelul a sunat şl Stat gînduri sincere care ţinut dorinţa de k nu mai nu asigură căldura nece
brăria în cauză a fost nu ne-a ajun* ora, deşi a fac cinste unul cadra di- MIRON FLOXEA. prins» făină, UBW zahăr de sară dospirii aluatului pen
spartă de către răuvoitori lipsit, spre bucuria tutu dactte ce găseşte absolut ..foltir slaba calitate sau chiar în tru (dine.
de trei ori, fiind nevoiţi ror, „informarea politică*. aeceiar dialogul între pro lo Energocomtrucjia locuitori; cum este mierea
să o desfiinţăm. Pentru a Am tras o concluzie după fesori şi elevi. Mintia artificială din care OU se Din greutăţile «a care se
nu rămlne Insă fără un această oră; va trebui să MINEI BOBEA pot face prăjituri gustoase. confruntă o parte din lu
Ilia
Şi. de asemenea necesita crătorii C.P ADM. cete
le-am selecţionat pe
tea de a se norma astfel mai presante. Mai sînt şi
munca tocit să-şi poată
Reînvie iluminatul public realiza măcar salariile de alte probleme Unele odt
încadrare.
fi rezolvate pe plan local.
La reparaţii radio-tv.. Altele Insă cum ar fi asi
IPe Ungă atitea şi atîtea sînt meritorii: In peste 7# responsabilul secţiei, loan
necazuri dictatura ceauşistă de localităţi din mediul ru Golăşie, abia mai avea loe gurarea cu materii prime si
a adus te satele şi oraşele ral iluminatul public a test de aparate defecte. Lucru desfacerea produselor nor
noastre bezna. Unul după restabilit. De asemenea, s-a explicabil acum cind avem marea şi salarizarea, trebuie
altul au dispărut becurile îmbunătăţit mult te car ce vedea ia televizor. Dar să stea In atenţia U.J F.Coop
iluminatului public de pe tiere, pe străzile oraşelor „vechea problemă/ lipsa Deva, pentru ca in con
străzi, de la ceţurile ca şi municipiilor, acţiunea a- pieselor de schimb (tuburile textul reconsiderării In pian
selor, din cartiere. Totul electronice, transformatoa naţional a activităţii de
sub mincinoasa perdea a flîndu-se te plină desfăşu rele de linii ş.a.)“, face industrie mică, să vină cu
economisirii, de parcă de rare. Singurul impediment posibilă repararea doar în propuneri şi măsuri con
te vederea finalizării «It proporţie de 90 la sută a
aici se golea visteria ţării. televizoarelor defecte. crete pentru îmbunătăţirea
pe bună dreptate oa mai grabnice a acestei ac Despre secţia de plapume, acesteia.
menii satelor şi oraşelor ţiuni este lipsa unor ma preşedintele . cooperativei, VIORICA ROMAN
teriale, cum sînt: corpuri
judeţului solicită să fie re de iluminat, becuri con domnul Roşea, imi spu
pus In funcţiune iluminatul nea că este rentabilă.
public, să se alunge bezna ductori etc. Facem eforturi Activitatea a fost într-ade
apăsătoare. Ce se între stăruitoare pentru procu- văr rentabilă pentru coo
rarea-jtieestor materiale. Pe
perativă. nu şi pentru cele
prinde In acest sens aflăm tnâsfcă ce le primim exe Desen de MIRCEA BATCA şapte lucratoare ale secţiei
de la domnul Cornel Mîrza, cutăm Imediat noile insta — Susana Riba, Zoiţa Pop Cine a (mai)
inginer şef la I.R.H. Deva: laţii de iluminat pretutin ; Ecâterina Hărăguş, Ileana pierdut
— Colectivul nostru şi-a deni în judeţ, pentru a în Primim de la vama staţiei Simena-Triaj" Dolhan, Floare Lupşa, Vio
propus ca obiectiv imediat, deplini cerinţele îndreptă rica Zare şi Mihaela Goţi un portmoneu ?
Vrem să facem cunoscut tuturor cetăţenilor care
prioritar repunerea în func ţite ale cetăţenilor. Este primesc pachete din străinătate, că acestea NU intră în — care nu cîştigau decît o
ţiune a iluminatului pu dorinţa noastră, .stimaţi vama Staţiei Simeria-Triaj. Sînt două puncte de distri parte din salariu: De ce ? Sintem anunţaţi că la u-
Neavînd contracte cu furni
blic la sate şi îmbunătă concetăţeni, să vedem ia buire, a acestora: Gara ft-F.R. Simeria, telefon 60030, şi zorii, materiile prime le nitatea nr. 41 panificaţie,
ţirea acestuia în municipii răşi te satele şi oraşele Oficiul poştal nr. 3 Deva, Cartierul Gojdu, telefon 10278 procurau cu rugăminţi,, cu din Deva (lingă restauran
şl oraşe. Lucrătorii noştri noastre lumină electrică Am făcut aceste precizări pentru a evita purtarea oa : insistenţe şi plocoane. Iar tul Transilvania), s-a găsit
de specialitate sînt organi aşa cum era acum mai menilor pe drumuri, pe la Simeria-Triaj, precum şi tri cind aveau materialele ne un portmoneu cu bani, Pă
miterea de scrisori pe adresa noastră, telefoanele.
zaţi pe localităţi şi acţio bine de două decenii. cesare (să nu mai vorbim gubaşul îl poate recupera
nează cu forţe sporite la SILVIU FUimUI, de calitatea tor t) nu reu de Ia personalul magazi
această direcţie. Rezultatele GH. L NEGREA şeful vămii din stafia Steteria-Triaj şeau să-şi fică norma lu nului (M.L.).
• — a - a - a - a - » - • - a - • -
Inspectoratul judeţean al 68 din infractori sînt cer- însuşindu-şi de Ia aceste LadMau, fiind te stare de părăsească localurile la ora vel. Ciobănel Cătălin, Ji-
poliţiei informează pe toţi cetăţi în stare de arest, pe- 200 Iei ţ Gabor Romeo, de ebrietate, a înjunghiat un închiderii, înjurînd şi lo ţaru Cristian şl Furnică
Cetăţenii judeţului nostru deapsa urmînd a fi aspră, numai 16 ani, a acostat o cetăţean paşnic ce se alia vind personalul şi cetăţenii Teodor Ia restaurantul
că te perioada ce a trecut pe măsura celor săvîrşite. persoană pe o stradă din în staţia de autobuz fără din jur, în acest mod con- „Transilvania* din Deva,
de la victoria Revoluţiei Intr-una dîn nopţi, Varga Petroşani pe care a lovit-o să-l cunoască, pentru sim turbtod grav ordinea şi li Ridvaid Ion, Aleea Ion şi
din 22 Decembrie 1989, e- Alexandru, Varga Nicolae, şi a dezbrăcat-o iâr Ia plul motiv că a îndrăznit niştea publică. Poliţia a Munteanu Valeriu din Ha
fectivele poliţiei au acţio ţeg, ca să amintim doar
nat, atît pentru prevenirea trei grupuri ai căror „mem
onor infracţiuni, cit şl I- bri* aşteaptă acum jude
dentificarea şi prinderea a Poliţia pe urmele infractorilor cata dreaptă a legii pentru
137 mfractori, care au ră- fapteie tor nesăbuite. Au
vîrşit 123 fapte penale, a- fost şi situaţii cind ia in
Cestea constînd tn două o- Muntean Elvira şi Hora En- intervenţia unei femei să-I întrebe pe huligan la intervenit prompt în tervenţia organelor de po
morari, 3 tentative de o- drei au pătruns ta locuinţa a lovit-o şi pe aceasta ; ce oră trece autobuzul spre toate situaţiile, apla- liţie, în urma solicitării ce
mor, 43 tîlhării, 6 violuri, 4 lui Ciucureseu loan, de 83 Morar Viorel, Mitroi Victor, Petroşani. Exemplele ar nînd Ia această peri tăţenilor. şi mai ales a per
Vătămări corporale grave, ani, din oraşul Vulcan pe Cearbă Gheorghe şi Diniş putea continua. oadă peste 250 Scanda sonalului unităţilor comer
16 ultraje contra bunelor care l-au legat şi amenin Gheorghe toţi din Deva, a- Situaţii mai deosebite se luri, manifestînd fermitate ciale pentru aplanarea
moravuri şi tulburarea or ţat cu moartea apoi l-au mal vind Intre 15. şi 20 ani, au înregistrează în ceea ce pri în aplicarea , dispoziţiilor scandalurilor şi restabilirea
dinii publice şl 19 furturi tratat pentru a spune unde fost prinşi în flagrant, veşte respectarea ordinii pu legale faţă de cei care au ordinii publice, unele ele
te dauna avutului obştesc sînt banii, însuşindu-şi în noaptea, te timp ce spăr blice,. unele elemente hu continuat" să se manifeste mente s-au manifestat vio
şi particular, majoritatea final din locuinţă un ceas geau farmacia nr. 55, sta- liganice, în stare de ebrie violent Asemenea acte lent împotriva lucrătorilor
fiind spargeri de unităţi co de mină şi 15 litri de ţuică bilindu-se In urma cerce tate şi constituite în grup, grave de conturbare a or de poliţie, faţă de aceştia
merciale şi locuinţe, în 13 (greu tribut plătit de bie tării că sînt autorii şi ai dedîndu-se frecvent la acte dinii şi liniştii publice au aplicîndu-se dispoziţiile le
din cazuri autorii fiind tul bătrîn pentru o aseme altor spargeri de unităţi de violenţă, de distrugere comis Corcodel Cristinel, gale. Printre aceştia se nu
prtoşi te flagrant Avlnd te nea pradă); Kelemen Beia comerciale prin care s-a a unor bunuri materiale din Stegaru Lucian, Gorcea Şte mără Marian Alin din Pe
vedere gravitatea faptelor şî Panaite Costică, l-au a- creat un prejudiciu de pes unităţi comerciale, fiind fan, Boroş Remus şi Ban Va troşani, Mureşan Constan
comise precum şi prejudi- costat în gara din Hune te 20 000 lei ; în comuna cazuri în care. refuză să ier la restaurantul „Rusca" tin din Vulcan, Socaciu Io-
■ ciile cauzate prin acestea, doara pe Bratina, Traian Sfotămărie Uri ea, Luchioi plătească consumaţia şi să din Hnnedoara, Lupaş Pa- sif din Sarmizegetusa ş.a.
