Page 5 - Cuvintul_Liber_1990_47
P. 5
K 17 FEBRUARIE 1990 pag. 5
m ih a i m r n e v —
COSINZO/lNa poet al tineretului ( III)
Caiificativui de „emines• cu este fapta geniului ra
don" a devenit sinonim mânase in aspiraţia către
cu ceea ce se cheamă a- universalitate. Opera lui
titudine creatoare. A fost întrupează expresia in te-
sortii ca Mihai Eminescu grotă o sufletului romă-
să însemneze in evoluţia nesc fi, prin aceasta, in-
aspecte administrative. Ne literaturii române expre- tegrarea in creaţia uni-
ROSTUL ŞCOLII cesare, fără îndoială. So sia cea mai inaită artişti- versală a specificului nos-
luţionarea problemelor de că, triumful rornarrtismu- tru naţional,
fond se lasă încă aştep lui, ultimul. romantic ge- Prin versul său ei nu
De patruzeci şi cinci de ză de aceea cu salvarea
e tată. Iar problemele de nial pe plan universal fi se încadrează intr-o epo-
t ani, şcoala românească unui naufragiat aflat _ la
r trece din reformă în re capătul puterilor. O nouă fond ţin, toate, de aşeza primul mare clasic al nos- că, devine veşnic crainl-
formă. Una mai neferici reformă, deci, care „spe rea şcolii pe baze uma tru. Eminescu a adus o cui unei vremi noi: poezie
niste. Ciţiva paşi
estetică nouă; celor trei Socială sau satiră
vehe-
timizi
tă decît alta. Lovitura de răm să fie şi ultima. De s-au făcut: s-ou introdus jnari terne ale lirismului s mentă, romanţă sau odă,
graţie a primit-o cînd atunci s-a şi trecut la fap
noi discipline, latină, psi
„indicaţiili" cele preţioase te. Din păcate însă, lu hologie, logică, noţiuni de iubirea, natura fi moartea fond melancolic sau pro-
— le-d adăugat fi fiorul fund elegiac, filozofic sau
i-au fixat ca unic scop crurile merg încă încet* şi metafizic fi viziunea cos- meditativ, versul emines-
pregătirea „forţei de mun confuz, creind impresia pe democraţie, discipline de mlcă; temele vechi au pri* cian fi-a cucerit tiparul de
educaţie estetică. Se pre
că". Cu alte cuvinte, ros nibilă că în Ministerul fn- mit in poezia eminescia- rezistenţă devenind popu-
tul şcolii devenise aceia văţămîntulul domneşte de conizează şi introducerea nă noutatea, incă nici a- Iar. Opera lui este suges-
unor ore
de
educaţie
de a produce in serii mari gringolada, timorarea şi sexuală. Nu e râu. cum veştejită; iar ca fond tie, cunoaştere, înţelegere,
ie roboţi care să muncească Dar n-am auzit vor- artistic ş! ca expresie ti- o goană fatidică după de-
şi să se înmulţească, hră
[- niţi cu ulei de rapiţă şi cu L e & t M / v X ' 1 bindu-se încă nicăieri de terară, Eminescu se caută săvirşire. El a dat poeziei
ideile epocale (cu adevă necesitatea educaţiei mo in izvorul bogat al litera- un stil concis, colorat şl
turti. populare, tinzînd con- sugestiv, simetric şi larg
i, rat epocale !) ale estro rale, de introducerea mo ştient spre ea ca spre un evocator. Nimic nu-t llp-
pi piatului din Scorniceşti. ralei ca disciplină în şcoa suilet colectiv din care seşte pentru a dura: artă,
Rezultatele le ştim prea lipsa unei viziuni unitare lă. Or, cultura umanistă, s-a diferenţiat propriul său dar şi conştiinţă a e i;
bine. Absolvirea liceului asupra rosturilor şcolii ro fie ea şi generală, nu sufiet. ideea ce înfruntă timpul;
poate fi concepută în a-
mâneşti. E trist, dar — cel
7. era consfinţită printr-o pa puţin deocamdată — Mi fara moralei care îi este Creaţia populară a is- armonia interioară a ver-
rodie de bacalaureat prin nisterul pare excedat de intrinsecă. înainte de for pMit şi inspiraţia altor sulul care e înălţare şl
care elevii treceau nevă marea şi educarea deprin poeţi dinainte şi contem- cucerire, inspiraţie, dar fi
tămaţi, fără să ştie vreo misiunea cu adevărat di derilor, rostul şcolii este porcoi. Nu insă cu ace- migală artistică. Prin toa-
ficilă în faţa căreia se a-
meserie şi, foarte mulţi, acela de a forma şi e- hfi înţeles adine. te aceste particularităţi
fără a fi capabili să aş flă. S-au făcut chiar şi duca oameni cu conştiin Cind in ziarul „Timpul" ale operei saie, Eminescu
tearnă o frază gramatical gafe care au produs con ţă. Numai astfel de oa (1880), Eminescu scria : a devenit creator de şcoa-
fuzie, rumoare şl gesturi
corectă şt logic coerentă. de protest în lumea, deloc meni pot avea convingeri, „...Dar o adevărată litera- tă — de la el învaţă iie*
Fiind votba doar de „for mică şf citaşi de puţin în credinţe, idealuri. John tură trainică, ca să ne care generaţie de poeţi.
U placă şi nouă şi să fie o- Citindu-l pe Vlohuţă:
U ţă de muncă", nici nu se chisă a şcolii. Sintem cu Stuart • Miil spunea că
Et moi punea problema unei toţii de acord că nu pu „Un -om cu o credinţă re riginală pentru alţii, nu se „Tot mai citesc măiastro-ţl
concepţii de viaţă, a unor prezintă o putere socială poate întemeia decît pe carteJ Deşi ţi-o şfati pe
Pi' tem pretinde Ministerului graiul viu al poporului dinafară", putem condu*
fi credinţe şi idealuri sau a să dreagă în două luni egală cu nouăzeci fi nouă
culturii. ceea ce s-a stricat în pa de oameni care nu au de- nostru propriu, pe tradi- dona că, precum tinârui
Restructurarea ■ învâţă- tru decenK. Putem şi tre cit interese''. Dar un am ţiile, obiceiurile şi Istoria Vlohuţă de atunci, tot „ci
carte",
lul, pe geniul Iul" — ei in- tindu-i măiastră
mîntului şi aşezarea sa buie să-l cerem’ în'schimb cu o credinţă este un om scria un adevăr funda- pentru cei de azi fi cei
pe baze umaniste — a- calm, luciditate şi în pri moral, este un caracter.
i meritai pentru literatura de miine, Eminescu este
firmotă încă. dkt - seara de mul rmd competenţă. Iar România, mal mult ca românească valabil fi in- unic fi trăiefte alături de
1 22 Decembrie, în . prima Pe de altă parte, ceea oricînd, de asemenea oa drumător in orice timp. noi, eternul poet al tine-
formă de Program a Con ce s-a întreprins pînâ a- meni are nevoie azi.
5 Şi nu este de nesocotit reţii, luminos precum „Lu-
siliului F.S.N. — echivalea cum vizează cu precădere RADU CIOBANU faptul că poezia populară cieaiărul" fi cristalin ca
fi poezia Iul Eminescu in- diamantul gindurilor ce ne
fletului uman, fără a mişca, fruntă judecata atit de urnesc zborul către zenit,
REFLECT» ASUPRA CULTURII
5 a cutremura, a zgudui stră schimbătoare in vreme, ră-
fi fundurile şi a le orienta spre minînd veşn/c tinără fi Prof. dr. IOAN DAMŞA,
O cruntă ironie a spiritua fost Revoluţia franceză cit de idealul de „mai bine**. Cultu
lităţii umane o Constituie fap cît umană ?**. Aceasta ne des proaspătă. Mihai Emines- Liceul Pedagogic Deva
tul că din rîndurile poporului coperă anomalia: de ce isto ra râmîne, astfel, un simplu
capriciu, un joc distractiv al
german, Hegel a conceput ricii de profesie, chemaţi şi snobilor, un meci - de fotbal
măreţul imperativ: „Arta tre consacraţi studiului marilor
buie şi poate diminua vio evenimente, au manifestat al unor ambiţioşi agitaţi ce
e lenţa**, pentru ca tot poporul atîta sau chiar totală indife fug după Adevăr, pe care,
german, glorios creator de renţă faţă de. inumanltatea ne de eîte ori n întîlnesc, îl lo
artă, să dovedească o violen fastă a Revoluţiei franceze ? vesc cu ambiţiile şl orgoliile M i n g e
ţă înfiorătoare, în perioada • lor, îndepărtlndu-1 de ei şi
celui de-al doilea război mon lâsînd omenirea în aceeaşi
De la epopeile antice şi pî
dial. nâ în zilele noastre, literatu deplorabilă falsitate. Ninge ezoteric, ninge pentru
* iniţiaţii într-ale himerei.
„Declinul Occidentului", una ra istorică s-a afirmat; însu- „Troiţă aflată în Muzeul De cîteva nopţi cade această zăpadă
mind valoroase opere literare
din ideile cele mai agreate şi cu subiect istoric. U nde din Acumularea de idei se do- 4a etnografie' din. Orăştie.
B mai onorate ale secolului XX, tre acestea au, prin conţi blndeşte de la intelectuali, în inaccesibilă contabililor.
timp ee trăirea de principii
I devine desuet la sfîrşit de se nutul lor, un caracter atît de se învaţă de la oamenii de Foto Ninge discriminant.
i col, cînd Occidentul şi Orien dens şi intens istorie, îneît rînd. Creşte contradicţia dintre
► tul sînt absorbite de Mondia ele sînt mal puţin opere li N. GHEORGHIU suflet şi carne,
i lul ce preia singur reprezen terare cu conţinut istorie şl
î tanţa întregii planete, sub mal mult opere primordial is VICTOR 1SAC discordia dintre cazino şi
deviza: Vieţuim sau pierim cantina de ajutor social.
împreună. torice în stil literar. Un e-
xemplu deplin convingător U Ninge cu cecuri în alb
* constituie romanul „Ademe- mentului nostru cultural în buzunarele inocenţei.
1 nirea**, al lui Romulus Zaha P R E C I Z A R E
Comunitatea culturală a po „Cosînz'eana", din 14 ia Zornăie monezile friguroase
poarelor, în germene, consti ria, care, în redarea adevă nuarie a.c. Ca urmare, la bîlciul negustorilor de brii.
tu ie avanpremiera model a rului Istorie al epocii de re Stimate „Cititor debu-
comunităţii politice în per ferinţă, depăşeşte toate lucră nă-credin}ă", tn primul vom încerca, pe vii Cap-pajură, pa jură-cap!
rile istoriografice cu acelaşi
spectivă a statelor, competen rînd Jinem să vă mulfu- tor, să evităm asemenea Ce-a fost, s-a licitat demult
l ta a iniţia Pacea eternă vi subiect, editate pînâ la dată mim pentru promptitudi grave erori In ceea ce Scoate-ţi inima pe tarabă,
apariţiei lui. ,
[ sată de filosofi. • priveşte cenzurarea mi cîntăreţule ocult!
i nea şi competenfa cu
Tbate creaţiile şi manifestă care ne-aji sancţionat relui povestitor, nici nu
Multe şi grave anomalii se rile culturale reuşesc să rea IOAN EVU
manifestă în sfera culturii. lizeze fream ătul inefabil al greşelile de transcriere a poate fi vorba. Singurul
Un prilej de atestare îl avem, codrului bătut de vînturî. Tot scrisorii lui Ion Creangă motiv pentru care am dat
la aniversarea bicentenarului astfel; miile şi milioanele de către Mihai Eminescu, pe pasaje este cel impus de Publicarea poemului a fost interzisă
I Revoluţiei franceze, amintind idei vibrează în atmosfera cere am publicat-o în e- spaţiul tipografic de ca de cenzura volumului în care a fost inclus.
întrebarea semnificativă a Spiritualului, asemenea frun re am dispus. •’
scriitorului Romulus Zaharia, zelor codrului, mîngîind ele difia specială a supli
în romanul „Ademenirea**! „A mentele de suprafaţa ale su
Treceau zilele, săptămî- dinafara acestei idei ar fi noastră... de îndobitocire tră, despre libertatea spi — ferească Dumnezeu! — mai depline împliniri. Aşa
i anumite persoane şi func dar, să ne bucurăm I Să
nile, lunile, anii şi In su părut de-a dreptul abe deplină. Aceasta se şi ur ritului... Emoţionant, nu-i
fletul meu îşi făcea loo rant: Intrase totul pe o mărea: să nu gîndeaşcă aşa? Dar atunci cînd ţii... Pentru că aceasta înălţăm spre cerul pur al
tot mai mult teama că nu albie roz-strălucitoare a nimeni peste nivelul celui m-am prezentat la o edi era... toată filosof ia: să fie fiinţei noastre naţionale
voi ajunge să trăiesc acest „împlinirilor" d e p 1 i n e. „mai iubit fiu al poporu tură cu un manuscris mi totul pe linie, în spus şi gîndurile de stimă, adîncă
moment de emoţionantă Nouă nu ne mai rămînea lui", celui care... Am văzut s-a spus : „E bun, ne pla- In scris, pentru a cores pioşenie şi respect, in me
I punde unei ideologii rigid moria celor care, cu pre
libertate spirituală. Acea altceva decît să fim feri conformată cultului mur
„epocă de aur" neagră pă ciţi, să ridicăm. cuminţi ţul vieţii, ne-au adus a-
rea atît de perfect şi de mîna în semn de aproba G I N D dar al personalităţii, al ceste momente fără egal
adînc înfiptă în pămîntul re că sîntem, adică, de a- degradării morale tot mai în sufletul nostru. Să fim
şi istoria noastră, îneît nu cord cu... accentuate în numele u- noi înşine t Să fim cinstiţi
i mai cutezam să cred, să Ba: la noi totul era „ma şi am trăit de-a lungul cc, dar ştiţi, nu corespun nei politici împotriva po şi drepţi şi să reprezen
porului, împotriva
dem
i visez că vreo forţă ar fi gistral", totul era de-o acestui sfert de veac umi de ideologic...". Era vorba nităţii umane. tăm cu toată puterea ini
fost în stare s-o disloce. „extraordinară importan lirea fiinţei noastre naţio despre proza scurtă denu mii şi cugetului nostru as
O, atît de superb ne era ţă teoretică şi practică", nale şi umane, îneît fru- mită — nu de către sub- Dar, iată-ne acum, un piraţiile spre bine şi fru
prezentată realitatea şi is tot ce debita un analfa mosului nu i-am putut o- semnatul —, sâtirico-umo- popor întreg ţinut atîţia mos ale oamenilor minu
întunericul igno
ani în
toria de la tot felul de bet posesor al unui voca ristică. Satirico-umoristi- naţi trăind pe acest pă-
tribune şi balcoane, cu a- bular compus din cîteva pune dezgustul, pentru că, că ? Foarte bine, dar... ranţei, venind spre lume mînt numit acum, aşa- cum.
simţeam, aş fi întinat lu
cu inima plină de soare,
tîta siguranţă ni se vor zeci de cuvinte pe care le îi stă bine: ROM ANI A.
bea despre „voinţa unani constituia în fraze-şablon mina cu întunericul mocir despre păsări, iarbă, ani de încredere într-un vii
tor care, acum ştim bine,
mă â întregului popor", de-o idioţenie, într-adfevăr, lei. Ni se vorbea tot tim male, stele, despre orice DUMITRU HURUBA
îneît orice ar fi venit de magistrală, devenise şansa pul despre libertatea noas- altceva care să nu lezeze va fi al nostru, al celor
e
