Page 5 - Cuvintul_Liber_1990_47
P. 5

K 17 FEBRUARIE  1990                                                                                                                            pag.  5




                                                                                                              m ih a i  m r n e v —
                COSINZO/lNa                                                                                poet  al  tineretului  ( III)



                                                                                                             Caiificativui de  „emines•  cu  este  fapta  geniului  ra­
                                                                                                           don"  a  devenit  sinonim  mânase  in  aspiraţia  către
                                                                                                           cu  ceea  ce  se  cheamă  a-  universalitate.   Opera  lui
                                                                                                           titudine  creatoare.  A  fost  întrupează  expresia  in te-
                                                                                                           sortii  ca  Mihai  Eminescu  grotă  o  sufletului   romă-
                                                                                                           să  însemneze  in  evoluţia  nesc  fi,  prin  aceasta,  in-
                                                      aspecte administrative.  Ne­                         literaturii  române  expre-  tegrarea  in  creaţia   uni-
             ROSTUL  ŞCOLII                            cesare,  fără  îndoială.  So­                       sia  cea  mai  inaită  artişti-  versală  a  specificului  nos-
                                                       luţionarea  problemelor  de                         că,  triumful  rornarrtismu-  tru  naţional,
                                                      fond  se  lasă  încă  aştep­                         lui,  ultimul.  romantic  ge-   Prin  versul  său  ei  nu
         De  patruzeci  şi  cinci  de   ză  de  aceea  cu  salvarea
 e                                                    tată.  Iar  problemele   de                          nial  pe  plan  universal  fi  se  încadrează  intr-o  epo-
  t    ani,  şcoala   românească   unui  naufragiat  aflat _  la
  r    trece  din  reformă  în  re­  capătul  puterilor.  O  nouă   fond  ţin,  toate,  de  aşeza­         primul  mare  clasic  al  nos-  că,  devine  veşnic  crainl-
       formă.  Una  mai  neferici­  reformă,  deci,  care  „spe­  rea  şcolii  pe  baze  uma­              tru.  Eminescu  a  adus  o  cui unei  vremi  noi:  poezie
                                                       niste.  Ciţiva  paşi
                                                                                                           estetică  nouă;  celor  trei  Socială  sau  satiră
                                                                                                                                                   vehe-
                                                                       timizi
       tă  decît  alta.  Lovitura  de   răm  să  fie  şi  ultima.  De   s-au  făcut:  s-ou  introdus       jnari  terne  ale  lirismului s  mentă,  romanţă  sau  odă,
       graţie  a  primit-o   cînd   atunci  s-a  şi  trecut  la  fap­
                                                       noi  discipline,  latină,  psi­
       „indicaţiili"  cele  preţioase   te.  Din  păcate  însă,  lu­  hologie,  logică,  noţiuni  de       iubirea,  natura  fi  moartea  fond  melancolic  sau  pro-
                                                                                                           —  le-d  adăugat  fi  fiorul  fund  elegiac,  filozofic  sau
       i-au  fixat  ca  unic   scop   crurile  merg  încă  încet* şi                                       metafizic  fi  viziunea  cos-  meditativ,  versul  emines-
       pregătirea  „forţei  de  mun­  confuz,  creind  impresia  pe­  democraţie,  discipline  de          mlcă;  temele  vechi au  pri*  cian  fi-a  cucerit  tiparul de
                                                      educaţie  estetică.  Se  pre­
       că".  Cu  alte  cuvinte,  ros­  nibilă  că  în  Ministerul  fn-                                     mit  in  poezia  eminescia-  rezistenţă  devenind  popu-
       tul  şcolii  devenise   aceia   văţămîntulul  domneşte  de­  conizează  şi  introducerea            nă  noutatea,  incă  nici  a-  Iar.  Opera  lui  este  suges-
                                                      unor  ore
                                                                 de
                                                                     educaţie
       de  a  produce  in  serii  mari   gringolada,  timorarea   şi  sexuală.   Nu   e   râu.             cum  veştejită;  iar  ca  fond  tie,  cunoaştere,  înţelegere,
 ie    roboţi  care  să  muncească                    Dar   n-am   auzit   vor-                            artistic  ş!  ca  expresie  ti-  o  goană  fatidică  după  de-
       şi  să  se  înmulţească,  hră­
 [-    niţi  cu  ulei  de  rapiţă  şi  cu   L e & t M / v X ' 1  bindu-se  încă  nicăieri  de              terară,  Eminescu  se  caută  săvirşire.  El  a  dat  poeziei
       ideile  epocale  (cu  adevă­                   necesitatea  educaţiei  mo­                          in  izvorul  bogat  al  litera-  un  stil  concis,  colorat  şl
                                                                                                           turti. populare,  tinzînd  con-  sugestiv,  simetric  şi  larg
 i,    rat  epocale  !)  ale  estro­                  rale,  de  introducerea  mo­                         ştient  spre  ea  ca  spre  un  evocator.  Nimic  nu-t  llp-
 pi    piatului  din   Scorniceşti.                   ralei  ca  disciplină  în  şcoa­                     suilet  colectiv  din   care  seşte  pentru  a  dura:  artă,
       Rezultatele  le  ştim   prea   lipsa  unei  viziuni  unitare   lă.  Or,  cultura  umanistă,         s-a  diferenţiat propriul  său  dar  şi  conştiinţă  a  e i;
       bine.  Absolvirea   liceului   asupra  rosturilor  şcolii  ro­  fie  ea  şi  generală,   nu         sufiet.                ideea  ce  înfruntă  timpul;
                                                      poate  fi  concepută  în  a-
                               mâneşti.  E  trist,  dar  —  cel
 7.    era  consfinţită  printr-o  pa­  puţin  deocamdată  —  Mi­  fara  moralei  care  îi  este             Creaţia  populară  a  is-  armonia  interioară  a  ver-
       rodie  de  bacalaureat  prin   nisterul  pare  excedat  de   intrinsecă.  înainte  de  for­         pMit  şi   inspiraţia   altor  sulul  care  e  înălţare   şl
       care  elevii  treceau  nevă­                   marea  şi  educarea  deprin­                         poeţi  dinainte  şi  contem-  cucerire,  inspiraţie,  dar  fi
       tămaţi,  fără  să  ştie  vreo   misiunea  cu  adevărat  di­  derilor,  rostul  şcolii  este         porcoi.  Nu  insă  cu  ace-  migală  artistică.  Prin  toa-
                              ficilă  în  faţa  căreia  se  a-
       meserie  şi,  foarte   mulţi,                  acela  de  a  forma  şi  e-                          hfi  înţeles  adine.   te  aceste   particularităţi
       fără  a  fi  capabili  să  aş­  flă.  S-au  făcut  chiar  şi   duca  oameni  cu  conştiin­            Cind  in  ziarul  „Timpul"  ale  operei  saie,  Eminescu
      tearnă  o  frază  gramatical   gafe  care  au  produs  con­  ţă.  Numai  astfel  de  oa­             (1880),  Eminescu  scria :  a  devenit  creator  de  şcoa-
                              fuzie,  rumoare  şl  gesturi
      corectă  şt  logic  coerentă.   de  protest  în  lumea,  deloc   meni  pot  avea  convingeri,        „...Dar  o  adevărată  litera-  tă  —  de  la  el  învaţă  iie*
       Fiind  votba  doar  de  „for­  mică  şf  citaşi  de  puţin  în­  credinţe,  idealuri.   John        tură  trainică,  ca  să  ne  care  generaţie  de  poeţi.
  U                                                                                                        placă  şi  nouă  şi  să  fie  o-   Citindu-l  pe   Vlohuţă:
 U    ţă  de  muncă",  nici  nu  se   chisă  a  şcolii.  Sintem  cu   Stuart  •  Miil  spunea   că
 Et    moi  punea  problema  unei   toţii  de  acord  că  nu  pu­  „Un -om  cu  o  credinţă  re­           riginală  pentru  alţii,  nu  se  „Tot  mai  citesc  măiastro-ţl
      concepţii  de  viaţă,  a  unor                  prezintă  o  putere  socială                         poate  întemeia  decît  pe  carteJ  Deşi  ţi-o  şfati  pe
 Pi'                          tem  pretinde  Ministerului                                                  graiul  viu  al   poporului  dinafară",  putem  condu*
 fi   credinţe  şi  idealuri  sau  a   să  dreagă  în  două   luni   egală  cu  nouăzeci fi  nouă
      culturii.               ceea  ce  s-a  stricat  în  pa­  de  oameni care  nu  au  de-                nostru  propriu,  pe  tradi-  dona  că,  precum  tinârui
        Restructurarea  ■  învâţă-   tru  decenK.  Putem  şi  tre­  cit  interese''.  Dar  un  am          ţiile,  obiceiurile  şi  Istoria  Vlohuţă  de  atunci,  tot  „ci­
                                                                                                                                                  carte",
                                                                                                           lul,  pe  geniul  Iul" —  ei  in-  tindu-i  măiastră
      mîntului  şi  aşezarea   sa   buie  să-l  cerem’  în'schimb   cu  o  credinţă  este  un  om          scria  un  adevăr   funda-  pentru  cei  de  azi  fi  cei
       pe  baze  umaniste  —  a-   calm,  luciditate  şi  în  pri­  moral,  este  un  caracter.
 i                                                                                                         meritai  pentru  literatura  de  miine,  Eminescu  este
      firmotă  încă. dkt - seara  de   mul  rmd  competenţă.  Iar  România,  mal  mult  ca                 românească  valabil  fi  in-  unic  fi  trăiefte  alături  de
 1    22  Decembrie,  în  .  prima   Pe  de  altă  parte,  ceea   oricînd,  de  asemenea  oa­              drumător  in  orice  timp.   noi,  eternul  poet  al  tine-
      formă  de  Program  a  Con­  ce  s-a  întreprins  pînâ  a-   meni  are  nevoie  azi.
 5                                                                                                           Şi  nu  este  de  nesocotit  reţii,  luminos  precum  „Lu-
      siliului  F.S.N.  —  echivalea­  cum  vizează  cu  precădere  RADU  CIOBANU                          faptul  că  poezia  populară  cieaiărul"  fi  cristalin   ca
                                                                                                           fi  poezia  Iul  Eminescu  in-  diamantul  gindurilor ce  ne
                                                       fletului  uman,  fără  a  mişca,                    fruntă  judecata  atit  de  urnesc zborul către zenit,
            REFLECT»  ASUPRA  CULTURII
 5                                                     a  cutremura,  a  zgudui  stră­                     schimbătoare  in  vreme,  ră-
 fi                                                    fundurile  şi  a  le  orienta  spre                 minînd  veşn/c  tinără   fi   Prof.  dr.  IOAN  DAMŞA,
      O  cruntă  ironie  a  spiritua­  fost  Revoluţia  franceză  cit  de   idealul  de  „mai  bine**.  Cultu­
     lităţii  umane  o  Constituie  fap­  cît  umană ?**.  Aceasta  ne  des­                               proaspătă.  Mihai  Emines-   Liceul  Pedagogic  Deva
     tul  că  din  rîndurile  poporului   coperă  anomalia:  de  ce  isto­  ra  râmîne,  astfel,  un  simplu
                                                       capriciu,  un  joc  distractiv  al
     german,   Hegel  a  conceput   ricii  de  profesie,  chemaţi  şi   snobilor,  un  meci -  de  fotbal
     măreţul  imperativ:  „Arta  tre­  consacraţi  studiului   marilor
     buie  şi  poate  diminua  vio­  evenimente,   au   manifestat   al  unor  ambiţioşi  agitaţi  ce
 e   lenţa**,  pentru  ca  tot  poporul   atîta  sau  chiar  totală  indife­  fug  după  Adevăr,  pe   care,
     german,  glorios  creator   de   renţă  faţă  de. inumanltatea  ne­  de  eîte  ori  n  întîlnesc,  îl  lo­
     artă,  să  dovedească  o  violen­  fastă  a  Revoluţiei  franceze ?   vesc  cu  ambiţiile  şl  orgoliile   M i n g e
     ţă  înfiorătoare,  în   perioada    •             lor,  îndepărtlndu-1   de  ei  şi
     celui  de-al  doilea  război  mon­                lâsînd  omenirea  în   aceeaşi
                               De  la  epopeile  antice  şi  pî­
     dial.                    nâ  în  zilele  noastre,  literatu­  deplorabilă  falsitate.                   Ninge  ezoteric,  ninge  pentru
               *                                                                                             iniţiaţii  într-ale  himerei.
      „Declinul  Occidentului",  una  ra  istorică  s-a  afirmat;  însu-           „Troiţă  aflată  în  Muzeul   De cîteva nopţi cade această zăpadă
                              mind  valoroase  opere  literare
     din  ideile  cele  mai  agreate  şi   cu  subiect  istoric.  U nde  din­  Acumularea  de  idei  se  do-   4a  etnografie'  din.  Orăştie.
 B   mai  onorate  ale  secolului  XX,   tre   acestea  au,  prin  conţi­  blndeşte  de  la  intelectuali,  în   inaccesibilă contabililor.
                                                       timp  ee  trăirea  de  principii
 I   devine  desuet  la  sfîrşit  de  se­  nutul  lor,  un  caracter  atît  de   se  învaţă  de  la  oamenii  de   Foto  Ninge discriminant.
 i   col,  cînd  Occidentul  şi  Orien­  dens  şi  intens  istorie,  îneît   rînd.                           Creşte contradicţia dintre
 ►   tul  sînt  absorbite  de  Mondia­  ele  sînt  mal  puţin  opere  li­           N.  GHEORGHIU            suflet şi carne,
 i  lul  ce  preia  singur  reprezen­  terare  cu  conţinut  istorie  şl
 î  tanţa  întregii  planete,   sub   mal  mult  opere  primordial  is­  VICTOR  1SAC                        discordia dintre cazino şi
     deviza:  Vieţuim   sau  pierim                                                                          cantina de ajutor social.
     împreună.                torice  în  stil  literar.  Un  e-
                              xemplu  deplin  convingător  U                                                 Ninge cu cecuri în alb
               *              constituie  romanul   „Ademe-                     mentului  nostru  cultural   în buzunarele inocenţei.
 1                            nirea**,  al  lui  Romulus  Zaha­  P R E C I Z A R E
      Comunitatea  culturală  a  po­                                            „Cosînz'eana",  din  14  ia­  Zornăie monezile friguroase
    poarelor,  în  germene,  consti­  ria,  care,  în  redarea  adevă­          nuarie  a.c.  Ca  urmare,    la bîlciul negustorilor de brii.
    tu ie  avanpremiera   model  a   rului  Istorie  al  epocii  de  re­  Stimate  „Cititor  debu-
    comunităţii  politice  în   per­  ferinţă,  depăşeşte  toate  lucră­  nă-credin}ă",  tn  primul   vom  încerca,  pe  vii­  Cap-pajură, pa jură-cap!
                              rile  istoriografice  cu  acelaşi
    spectivă  a  statelor,  competen­                    rînd  Jinem  să  vă  mulfu-   tor,  să  evităm  asemenea   Ce-a fost, s-a licitat demult
 l  ta   a   iniţia  Pacea  eternă  vi­  subiect,  editate  pînâ  la  dată   mim  pentru  promptitudi­  grave  erori  In  ceea  ce   Scoate-ţi inima pe tarabă,
                              apariţiei  lui.  ,
 [  sată  de  filosofi.                 •                                       priveşte  cenzurarea  mi­    cîntăreţule ocult!
 i                                                       nea  şi  competenfa   cu
                               Tbate  creaţiile  şi  manifestă­  care  ne-aji   sancţionat   relui  povestitor,  nici  nu
      Multe  şi  grave  anomalii  se   rile  culturale  reuşesc  să  rea­                                                                   IOAN  EVU
    manifestă  în  sfera  culturii.  lizeze  fream ătul   inefabil  al   greşelile  de  transcriere  a   poate  fi  vorba.  Singurul
    Un  prilej  de  atestare  îl  avem,   codrului  bătut  de  vînturî.  Tot   scrisorii  lui  Ion  Creangă   motiv pentru  care am  dat
    la  aniversarea  bicentenarului   astfel;  miile  şi  milioanele  de   către  Mihai  Eminescu,  pe   pasaje  este  cel  impus  de   Publicarea poemului  a fost interzisă
 I  Revoluţiei  franceze,  amintind   idei  vibrează  în   atmosfera   cere  am  publicat-o  în  e-   spaţiul  tipografic  de  ca­  de cenzura volumului în care a fost inclus.
    întrebarea   semnificativă   a   Spiritualului,  asemenea  frun­            re  am  dispus. •’
    scriitorului  Romulus  Zaharia,   zelor  codrului,  mîngîind  ele­  difia  specială  a  supli­
    în  romanul  „Ademenirea**!  „A  mentele  de  suprafaţa  ale  su­
      Treceau  zilele,  săptămî-   dinafara  acestei  idei  ar  fi   noastră...  de  îndobitocire   tră,  despre  libertatea  spi­  —  ferească  Dumnezeu!  —   mai  depline împliniri. Aşa­
 i                                                                                                       anumite  persoane  şi  func­  dar,  să  ne  bucurăm I  Să
    nile,  lunile,  anii  şi  In  su­  părut  de-a  dreptul   abe­  deplină.  Aceasta  se  şi  ur­  ritului...  Emoţionant,  nu-i
    fletul  meu  îşi  făcea   loo   rant:  Intrase  totul  pe  o   mărea:  să  nu  gîndeaşcă   aşa?   Dar  atunci   cînd   ţii...  Pentru   că   aceasta   înălţăm  spre  cerul  pur  al
    tot  mai  mult  teama  că  nu   albie  roz-strălucitoare  a   nimeni  peste  nivelul  celui   m-am  prezentat  la  o  edi­  era...  toată  filosof ia:  să  fie   fiinţei  noastre   naţionale
    voi  ajunge  să  trăiesc  acest   „împlinirilor"   d e p 1 i n e.   „mai  iubit  fiu  al  poporu­  tură  cu  un  manuscris  mi   totul  pe  linie,  în  spus  şi   gîndurile  de  stimă,  adîncă
    moment  de   emoţionantă   Nouă  nu  ne  mai  rămînea   lui",  celui  care...  Am văzut  s-a  spus :  „E  bun,  ne  pla-  In  scris,  pentru  a  cores­  pioşenie  şi  respect,  in  me­
 I                                                                                                       punde  unei  ideologii  rigid   moria  celor  care,  cu  pre­
    libertate  spirituală.  Acea   altceva  decît  să  fim  feri­                                        conformată  cultului  mur­
     „epocă  de  aur"  neagră  pă­  ciţi,  să  ridicăm.  cuminţi                                                                   ţul  vieţii,  ne-au  adus  a-
    rea  atît  de  perfect  şi  de   mîna  în  semn  de  aproba­      G   I   N   D                      dar  al  personalităţii,   al   ceste  momente  fără  egal
    adînc  înfiptă  în  pămîntul   re  că  sîntem,  adică,  de  a-                                       degradării  morale  tot  mai   în  sufletul  nostru.  Să  fim
    şi  istoria  noastră,  îneît  nu   cord  cu...                                                       accentuate  în  numele  u-   noi  înşine t  Să  fim  cinstiţi
 i  mai  cutezam  să  cred,  să   Ba:  la noi  totul era  „ma­  şi  am  trăit  de-a  lungul   cc,  dar  ştiţi,  nu  corespun­  nei  politici  împotriva  po­  şi  drepţi  şi  să  reprezen­
                                                                                                         porului,  împotriva
                                                                                                                            dem­
 i  visez  că  vreo  forţă  ar  fi   gistral",  totul  era   de-o   acestui  sfert  de  veac  umi­  de  ideologic...".  Era  vorba   nităţii  umane.  tăm  cu  toată  puterea  ini­
    fost  în  stare  s-o  disloce.   „extraordinară   importan­  lirea  fiinţei  noastre  naţio­  despre  proza  scurtă  denu­     mii  şi  cugetului  nostru  as­
     O,  atît  de  superb  ne  era   ţă  teoretică  şi  practică",   nale  şi  umane,  îneît  fru-  mită  —  nu  de  către  sub-  Dar,  iată-ne  acum,   un   piraţiile  spre  bine  şi  fru­
     prezentată  realitatea  şi  is­  tot  ce  debita  un  analfa­  mosului  nu  i-am  putut  o-   semnatul  —,  sâtirico-umo-   popor  întreg  ţinut  atîţia   mos  ale  oamenilor  minu­
                                                                                                                 întunericul  igno­
                                                                                                          ani  în
     toria  de  la  tot  felul   de   bet  posesor  al  unui  voca­             ristică.   Satirico-umoristi-                      naţi  trăind  pe  acest  pă-
     tribune  şi  balcoane,  cu  a-   bular  compus  din  cîteva   pune  dezgustul,  pentru  că,   că ?   Foarte   bine,  dar...   ranţei,  venind  spre  lume   mînt  numit  acum, aşa- cum.
                                                       simţeam,  aş  fi  întinat  lu­
                                                                                                          cu  inima  plină  de  soare,
     tîta  siguranţă  ni  se  vor­  zeci  de  cuvinte  pe  care  le                                                                îi  stă  bine:  ROM ANI A.
     bea  despre  „voinţa  unani­  constituia  în  fraze-şablon   mina  cu întunericul  mocir­  despre  păsări,  iarbă,  ani­  de  încredere  într-un  vii­
                                                                                                          tor  care,  acum  ştim  bine,
     mă  â  întregului   popor",   de-o  idioţenie,  într-adfevăr,   lei.  Ni  se  vorbea  tot  tim­  male,  stele,  despre   orice     DUMITRU  HURUBA
     îneît  orice  ar  fi  venit  de  magistrală,  devenise  şansa  pul  despre libertatea  noas-  altceva  care  să  nu  lezeze  va  fi  al  nostru,  al  celor
                                                            e
   1   2   3   4   5   6   7   8