Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_49
P. 1
l i b e r t a t e , \ O R A Ţ I E . A D E V Ă R !
CUVINTUL LIBER
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul II, nr. 49 MARŢI, 20 FEBRUARIE 1990 4 pagini - 50 bani
Declaraţia radiotelevizată
BOTEZ INTRU CRISTOS
i
a domnului Ion lliescu
Duminică, Biserica ortodoxă din Baia Ar tenie (Ţebea), Gheorghe Stan (Baia de •
de Criş, păstorită ide preotul Ghearghe Criş). Intre familUie-naşi, putem menţiona i După cum s-a anunţat, de _Uniune Naţională. Se dicări la adresa condu
Stan, a fost neîncăpătoare. Se oficia (spaţiul nu ne permite să-i amintim pe o Biroul Executiv al Con face o analiză a eveni cerii ţării, un grup de
Taina Simţului Botez unor elevi de la toţi — n.n.): Liviu Pop eseu (Deva), Dumi-1
i siliului Provizoriu de mentelor care s-au des elemente turbulente. înar
Casa de copii şcolari din localitate, h tru Stoica, loan Barba: (Baia de Criş), Mir- # Uniune Naţională s-a în făşurat ieri dimineaţă în mate cu mijloace de agre
care au flaut să participe numeroşi cre cea Matei şi Marfa, Livia Mogoşan, Cor- ( trunit, luni dimineaţă, pen Piaţa Victoriei. siune — răngi şi alte a-
dincioşi, oameni de suflet," unii dintre el neiia şi loan lorza (Brad), Remus Coroiu ,
i tru a analiza evenimentele Aşa cum s-a putut ve semenea mijloace —, au
in calitate de naşi, din oraşele Deva, şi Otilia (Crişcior), Arsenie llieş şi Dorica,9 care au avut loc în ziua’ dea în emisiunile televi pătruns in sediul guver
Brad, comunele şi satele Baia de Criş, Mircea Tisa şi Letiţia (Ţebea), loan Cioată . nului, au efectuat apte de
i precedentă în Piaţa- Victo ziunii de ieri seară, in
Rişca, Baidovin, Ţebea, Lunca, Crişcior, şi Ileana (Rişca) ş.a. Bucurie botezului' riei. In legătură cu a- Piaţa Victoriei, asociat cu violenţă neobişnuită îm
Ţărăţel, Mesteacăn. Naşii, de profesii intru Cristos au trăit-o, intre alţii, copiii :* ceasta, domnul Ion lliescu manifestaţia unui grup de potriva unei clădiri gu
diferite — miderl, şoferi, funcţionari, Gheorghe Moroşan, Necukri Ghioancă, A- 1 a făcut o declaraţie Radio- cetăţeni din Capitală care vernamentale, au forţat
electroarşti, miiitalţ, medici, preoţi, profe lin Bota, Franc isc Balacs, Auretian Nagy,* televiziunii române. Redăm exprimau o suită de reven uşile, au spart geamurile,
i sori, învăţători, educatori - care şi-au Gheorghe Lăcătuş ş.a. 1 integral textul acestei de dicări de natură politică au molestat au rănit un
deschis larg sufletul spre aceşti copii vi După slujbă, naşii şi-au condus copiii* claraţii : * şi de nemulţumire în le număr de militari şi po
i tregiţi de soartă, lipsiţi de căldura părin la internatul şcolii unde le-au oferit da-1 Ne aflăm în sala de şe gătură cu unele situaţii liţişti din organele de
tească, le-au devenit, astfel, părinţi spiri ruriie aduse. Mulţi dintre ei l-au cerute dinţe a Biroului Executiv existente în societatea
i tuali. in familie pină luni dimineaţa, formindu- \ al Consiliului Provizoriu noastră, inclusiv cu reven (Continuare în pag. a 4-a)
Au fost botezaţi 45 de copil din cla se astfel un început de afinitate suNe-9
sele l—VIH, care vor trece io riadul creşti teascâ atit de necesară copiilor de aici. (
nilor botezaţi in numele k*i Cristos. Oficie
rea slujbei religioase a fost tăcută de Pro». LIVIU LUCACIU* POLUAREA - O GRAVA Şl NEDORITA MOŞTENIRE (II)
protopopul loan Jorza (Brad), preoţii llieş MINEL BODEA 1
CALITATEA CĂRBUNELUI-Q PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ
Cu privire la inele situaţii create
După cum am văzut şi problemele poluării şi Următoarele chestiuni.
ia timpul adunărilor generale In primul episod al ru siu, cel care se ocupă Pentru reţinerea cenuşii
subinginerul Traian Va-
rezultate în urma arderii
raza
bricii noastre. In
municipiului Deva. efec la Mintia numai de a- cărbunilor, grupurile e-
ale cooperativelor agrieola tele poluării d a t deo ceste aspecte. Trebuie nergetice au fost dota
să spunem de la început
sebite, âttt pe plan eco
te . cu instalaţii de cap
nomic. cit şt socteb Prin că dialogul nostru a fost tare a cenuşii, mai pe
cipala sursă de poluare sincer, flearhis, fără nici scurt electrofiltre. - In
Set» seqanâtttra mittistril- ee constituie o Încălcare a ă r iW este Centrala teamoetee. o reţinere, celevîmi bu legătură cu acestea, deci
Jui ««r ic u lfe îp ^ fodastrfei - » prevederile* tri^ă Mintia* Cb> ee fo t l» - ne intenţii şi eforturi de implicit cu poluarea, e-
alimentare, Obmnul Nicoiae statutare, a normelor de- a scăpa de această pa xistă două mari proble
Ştehuv fl * pWfwtiBWj Hi ,4ţ«§ dM » coste care s-a abăfot a- me care ne frămîntă In
uniunii Cooperativelor A- • AfotUM it» iM n iik U i .-jâ jfeţJ ttfâ L 'jţşS-’.eaţsta- momentul de faţă. Pri
gr&ole. «M lm ri A a M ai consiliilor locale, peU statei ' tat t* u d - o bae«irte c ă ' ma : menţinerea. acestor
- şerbii, R egiw es a prim it mari, ingineri şi alte per li ifcn»foite' .m nerd» J fţ* de lucruri t acum. fn sflrşit; putem , instalaţii tn stară de
»* * * • soane case au eu nimic Lagyt iSOOd^tyiţţţ afţriu^ m ş& m atafc teneesţe dţscuta cinstit deschis funcţionare., deşi nu re
mintea «te # ft transmisă comun cn, cooperativele In- -teniMto-'-. întrezări tă te M t a această importantă pro zolvă integrai problema
, tocmesc liste pentru fat- pwwsnfl cel fd ţta îm d k inginerul Aurei Nieules- blemă. poluării, pentru că elee-
Informările primite . părţtrea terenului, a plan c'u. şeful Dar să dăm «rvtntuî
din tem » Judeţele eezultâ taţiilor d e vii şi pomi, foto din numărul «te M * T * 2 £ pro- inginerului Nlriiiescu: VALENTIN NEAGU
« « la adanărae jaaerale a semănătorilor de grîu mfariter rni ir proCEaCpwL m — tn esenţă, legat de
ale cooperativelor agricole şi orz, care «fo t contractate ju* • * # » * ***** poluare, este vorba de (Continuare în pag a 2-«)
ipu parte persoane care cu organizaţiile de stat, i l f i t f K
nu au calitatea de apţŞA precum şi a animalelor
t>ri cooperatori, salariaţi din cooperative, cu toate M i timp posibil ţi «te*»
din întreprinderi şi insti că acestea au valori mari nerea adunărilor H f o f w UMBRE PE FATA
tuţii, pensionari de stat, de || au fost rea afo ntf
diverşi reprezentanţi de lizate priit credite care şl iftrtfthţcţr fpnitlutg^
partide şi formaţii poli trebuie să fie rambursate conducere ale asociaţiilor
tice. care nu au dreptul, unităţilor bancare la ter economice intercooperatis- UNEI INSTITUT»
conform prevederilor sta menele scadente. te, care să dezbată dările 9 M o ssaoaal fot
tutare şi legilor ţării, să Faţă de această situaţie de seamă şi bilanţul pen balistic
participe şi nici să Îm cu implicaţii greve ln acti tru anul 1989, să aprobe Da, au rămas destule de la serviciul plan, nu
piedice desfăşurarea lu vitatea economică Şi finan planul de producţie şi ■ Programul returului umbre pe faţa actualului erau nicidecum In fa
crărilor acestui for de ciară a unităţilor şl In bugetul de venituri şi Inspectorat şcolar jude voarea cadrelor didactice.
mocratic al ţărănimii coo relaţiile acestora cu or cheltuieli pentru amil Diviziei A ţean, lăsate, mai ales, de Aplicaţi din 1987, aceşti
peratiste. ganele bancare creditoare, 1990, precum şi măsurile ultimii trei-patru ani doi „indicatori" dădeau o
In unele localităţi, adu se impun de urgenţă, mă tehiiieo-organizatorice In ■ Handbal dinaintea Revoluţiei popu medie de 37,5 sâptâmini de
nările generale ale . coo suri pentru combaterea vederea realizării acestora. (pagina a lll-a) lare Înfăptuite In ţara lucru pie an de învăţă-
perativelor au fost trans unor astfel de fenomene noastră, tn care măsuri mint, iar norma didactică
formate In mitinguri, ceea şi pentru sprijinirea adu- (ConHnwM» In pag. a 2-a) inumane de organizare a crescut de la 680 ore
aduseseră la disperare nu pe an, la 823 ore. fără a
DREPTUL LA OPINIE meroase cadre didactice. se mai ţine seama că oa
Efectul lor era amplificat menii de ia catedră aveau
de unele intervenţii şi de în plus de corectat mii de
CINE ESTE PREŞEDINTELE ROMILOR cizii luate pe pian local. pagini de lucrări de con
„Multe dintre urmările lor
trol, teze, caiete de teme,
vor fi anulate prin apli efectuau alte şi alta
In data de 11 februarie şedinte nu-! cunoaşte a- acestea ? Să vă spunem jung* şi pe maca de lucru carea hotărfrilor Minis munci stabilite ad-boc,
1990 s-a constituit aşa. proape nimeni, dar vă tot noi: le Cindea tot ro a „domnului" Bologa Ni terului de azi al tnvăţă- trebuiau să organizeze m e
zisa adunare a romilor la spunem noi o mică parte milor. Noi, toţi ne între colae, care, după ce le mintului, ne-a relatat prof. ditaţii, consultaţii etc. Să
Casa de «rfturâ din ora din biografia sa. tn tmipul băm : OceSt „preşedinte" va prelua-a cu atenţie, îşi Rodica Lazăr, inspector nu mai vorbim de prac
şul Deva. Această mani dictaturii _ ceauşiste nu se vrea să ajungă de la v?n- va lua singur, fără ajuto general al Inspectoratului tica In agricultură pentru
festare nu a fost publicată arăta- a fi rom şi sfida pe zarea televizoarelor şi a rul nimănui, decizia de a-şi şcolar judeţean. Greul În strlngerea recoltei, de
II* «Mesă, ci a fast secretă, toată lumea, se credea un . casetofoanelor la vlnza- da demisia. cepe Insă cu rezolvarea practica productivă In
da aa ştiind doar cîfiva domn. Actualmente lu rea apartamentelor la problemelor concrete, pe ateliere şi întreprinderi,
Dacă chiar doreşte să a-
membri. In fifiatul aces crează ca merceolog în suprapreţ ? jungă preşedinte, noi nu baze legale. Nu este uşor, diferită de la un liceu la
tei adunări s-a ajuns, prin oraşul nostru, dar poate de aceea facem apel la dar lie vom strădui, in altul, care dereglau şi ele
aşa-zise voturi secrete, ca dopţi ’ să ’ aflaţi cu ce tre bunâvomţa tuturor romi avem nimic împotrivă, dar timp, să găsim soluţii care alcătuirea indicelui real
să
fie acolo de
unde
preşedinte să fie ales buri. „curafe* se ocupa lor din oraşul Deva şi din a venit, adică tn Sebeş, să mulţumească pe toată de ore săptămlnal. Pentru
„domnul" Bologâ Nicolae. înainte de Revoluţie ? Era împrejurimi pentru a se în căci. noi avem destui romi lumea". unele cadre titulare se
Unele dintre aceste um
Dar noi, ceilalţi romi care ceva normal pentru el, truni' în alegeri libere, competenţi care să ne re bre. relevate nu o dată de ajungea la norma de 25
am participai la această dragi cititori, să se fi ocu democratice, căci există şi prezinte. (Urmează 16 sem oameni ai catedrei, ti ore săptămlnal şi chiar
disputată adunare şi am pat cu vtnzarea televizoa printre^ noi, ceilalţi romi, nături, între care Cârpaci tulari şi suplinitori, vizau mai mult, iar dacă ră-
avut de spus o părere, nu relor şi a casetofoanelor oameni cu pregătirea ne Florian, Ion Varga, Vero- indicele săptămlnal mare mlnea un sfert de catedră,
am fost luaţi tn considera la suprapreţ. Dar ne pu cesară şi, bineînţeles, şi nica Tulea, Luereţia Mîn- de ore şi normarea cadre sau catedră incompletă
re. nem următoarea întreba de bună credinţă. Sperăm druţ. Verqimca Tulea, Ni lor didactice, care. aşa
Pe acest „domn* pre re : oare cui vindea toate că aceste rîhţniri vor a colae şi Maria Moldo van). după cum recunoaşte MINEI BODEA
doamna Maria Bşşchiu, (Continuare in pag. a 2-a)
