Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_49
P. 2

pag.  2                                                                                                                       CUVÎNTUl  UB1R  NR.  41


       Cu privire  la  unele  situaţii  create                 Calitatea cărbunelui -                       Tribuna  „CUVINTULUf  LIBER'

                                                            o  problema  fundamentala
          in  timpul  adunărilor  generale                   (Urmare  «fin  pag.  !)  doar  două  procente   de   ZIARELE  DE  MARTI  IE   PRIMIM  ODATĂ
                                                                           ———    soluţionarea   unei   mări          CU   CELE  DE  MIERCURI I
                                                           trofiltrele   sînt   subdi-  probleme.   N i  se   pare   întrebat  de  această  a-   îneît  abonaţii   să  nu  su­
            ale  cooperativelor  agricole                  «tensionate  şi  uzate  mo   destul  de  puţin !  nomalie,  factorul  poştal  de   fere  In  zilele   libere  ale
                                                           ral  şi  fiz ic ;  a  doua  pro­
                                                                                    — Aparent aşa este. Da
                                                           blemă,  deosebit  de   im-  simplu  calcul  ne   arată  cartier   "a  răspuns   că   factorilor  poştali 7  Am   în
           (Urmare  din  pa»,  I)  Amintim  că,  potrivit  De­  portantă,  pe  care  trebuie  însă  că  aceste  două  pro  marţi  are  liber,  deci  nu-şi   vedere  faptul  că  nici  du­
                                cretului  nr.  42/1990, terenu­  să  o  rezolvăm,  este  mo-  cente,  la   cantitatea-  de   asumă  răspunderea   difu­  minică  nu  se  lucrează.  Or,
       De  asemenea,  să  se  pre­  rile  In  folosinţă  îndelun­  eternizarea   instalaţiilor  cărbune  folosit  în  24  de  zării  ziarelor.  la  abonament  se  percepe
       zinte  raportul  comisiei  de   gată  nu  pot   fi  acordate   de  desprăfuire  electrică,   ore,  înseamnă   ISO  tone  întrebarea  mea  cred  că   o  suprataxă  pentru  distri­
       revizie  şi  să  se  procedeze   de  către  cooperativele  din   —  Să  revenim  la  pri-  de  cenuşă   scăpate   în  este  clară :   de  ce  nu  se   buirea   presei   cotidiene.
       la  alegerea  sau  completa­  celelalte   zone  ale  ţării,   ma.   Ce  se  face  concret  atmosferă.  Dacă  ar  ii  50   organizează   de  aşa  ma­  (Elisabcta  Ilea,  Deva,  b-dul
       rea,  acolo   unde  este  ca­  cum  greşit   s-a  procedat  .   pentru   menţinerea   In  de  tone  în  24  de   ore  nieră   difuzarea   presei,  Decebal,  bloc  15,  ap.  70).
       zul,  a  consiliului  de  con­  în  unele  judeţe  şi  locali­  funcţiune   a  electrofil-  ne-am  încadra   te  nor­
       ducere  al  cooperativei.  tăţi,  fapt  pentru  care   se   trelor ?   ’   mele  admise,  dar  aşa...     TOT  DESPRE  DIFUZAREA  PRESEI...
         Adunările  generale  vor   impune  intrarea  în  legali­  —  Nu  cu  mult  timp  în  Se depăşeşte d i două
       confirma   şefii  subunită­  tate.                  urmă   a  fost  constituită  ori  limita  admisă.   Care   Domnul  Circo  Cantemir,   de  marţea  trecută  eu  nu
                                                                                                                                     am  m ai  primit  nici  unul
       ţilor  de  producţie,   aleşi   Adunările  generale   ale   o  formaţie  complexă  care  sînt  cauzele  reale 7  domiciliat  în  Deva,  Aleea
       în  adunările  acestora,  iar   cooperativelor,   în   baza   se  ocupă  de  soluţionarea   —  A r  fi  mai  multe.  In   Jiului,  nr.  4,  bloc  B,  ap.   din  cele  două  ziare  men­
       Unde   aceştia  nu  vor.  fi   art.  4,  alin.  3   din  Decre­  şi  repararea  lor,  Jar  cînd  principal,  însă,  este  vor-  51,  ne  sesizează  difuzarea   ţionate.  6a  să  nu   mai
       confirmaţi  se  vor   alege   tul  nr.  42/1990,  dacă   au   este  nevoie  apelăm  $1  la  ba  de  înrăutăţirea   «în ­  defectuoasă   a   ziarelor   existe  motivaţia  că  presa
       persoane  competente.     terenuri  disponibile,   pot   alţi  oameni  din  unitate,  tinuă  a   calităţii  cărbu-  .Adevărul"   şl  „România   centrală  soseşte  după   ce
         Adunările  generale  vor   atribui  la  cerere  şi  contra   mai  ales  cu  ocazia  opri-  nelui  energetic,  la    care   liberă",  ,-Faptul  că  tatr-o   poştaşii   pleacă  în  difu­
       hotărî  atribuirea  de  loturi   unei  taxe,  pe  termen  de   rilor  de  lungă  durată.   se  adaugă  uzura  morală  zl  se  aduce  un   ziar,   a   zare  (te  acest  caz  ziarele
                                                                                                            doua  zi  altul,  deşi  abona­
                                                                                                                                     centrale  ar  putea  fi  aduse
       în  folosinţă,  conform  art.   un  an,  ţerenuri  arabile  d e .   — Ce  înseamnă  o func­  şi  fizică  a  electrof litre­  mente  am  pentru  ambele,   a  doua  zi,  ceea  ce  nu  se
       4  din  Decretul  nr.  42/1990,   pînă  la  2 500  mp   de  fa­  ţionare  normală  a  aces­  lor.                             întîmpiă  —   n.n.),   propu­
                                                                                                                       ia  cunoştinţa
       persoanelor  care  se  anga­  milie,  necooperatorilor care   tora 7        —   De  unde  vine  căr-  l-am  adus   presei.  în    loc   nem  decalarea  programu­
                                                                                                            Difuzării
       jează  să  efectueze  volumul   locuiesc  în  localitatea  res­  —   O  creştere  cu  6—7  bunele ?   să se  reglementeze situaţia,  lui  de  lucru  al  poştaşilor".
       de  muncă  stabilit.  Pentru   pectivă,   în  satele   sau   la  sută  a  randamentului   _   jjjn    bazinul  Văii
       cooperatorii  pensionari  vo­  oraşele  învecinate.  lor.                  Jiului.  Prin   proiectare,
       lumul   de  muncă   va  fi   Se  impune   ca  in  pe­  —  Acum  cu  ce  randa­  electroflitrele  funcţionea­        POFTA  BUNA  I
       stabilit  corespunzător  ca­  rioada  adunărilor  generale   ment  funcţionează 7  ză  normai,  te  condiţiile   Sîntem  un  grup  de  oţe-   tîmpiat  în  ziua   de  5  fe­
       pacităţii  de  muncă  a  aces­  să  se  desfăşoare   o  acti­  —  Cu  97  la  sută.  utilizării   unui  cărbune   .  Jart  de  la  secţia  O. E. 1  a   bruarie  1996.  Oare  ce  cred
        tora.                    vitate  intensă  de  cunoaş­   Care  este  cel  pro­  cu  o  putere  calorică  de   1  eombinatului   siderurgic   oamenii  puşi  să  suprave­
         Din  comunicările  făcute   tere  a  prevederilor  legale   iectat 7     3 700  keal'kg  şl  cu   un   : Hunedoara,  din  schimbul C.   gheze   activitatea  acestor
       de  unele   judeţe  rezultă   şi  statutare  şi  de  comba­  —  Iniţial  electrofiltre-  conţinut   de  cenuşă  de  Venim  cu  rugămintea   de   cantine,   că  cei  care   In
       că  atribuirea  loturilor  în   tere  a  oricăror  tendinţe  de   le  au  fost  proiectate  să  35 6  la  sută-   a  trece  înttvo  zi  pe   la   timpul  Revoluţiei  au  lup­
       folosinţă   s-a  făcut   în   stînjenire,  destabilizare  şi   reţină  99   ia  sută   din   Acum  ce  cărbune  se  cantina  oţelâriilor  să  ve­
       mod  mecanie,  mergi ndu-se   dezorganizare  a  activităţii   cenuşa,  conţinută  în  ga   foloseşte 7  deţi  cu   ce  „rîvnă”   pe   tat  şi  muncit  la  tempera­
       la  limita  maximă  de  5 000   de  producţie  din  unităţile   zele  arse.  —  Ni  te  livrează  mix-  servesc  doamnele  de  la  a-   turi  de  peste  1 099  grade,
       mp  teren   arabil  sau   în   agricole  cooperatiste,  care   —  Un  asemenea  rgn-  te  de  huilă   cu  o  pu-   ceastă  cantină  cu  mîncare   aşa  merită  să  fie  trataţi?
       echivalent  agricol,  de  fie*   sînt.  chemate   să  asigure   dament  ar  rezolva  pro-  tere  calorică  cuprinsă  îz  stricată,  pe   care  credem   Pînă  cînd?  (în  numele  co­
       care  cooperator,   ceea  ce   hrana  pentru  întregul  po­  blema  poluării ?  tre  2 200—2 800  kcaldig  şi   că  nici  porcii   nu  ar  pu­  legilor,  Ioan  Groza,  C.S.
       a  condus   la   reducerea   por •  şi  materiile   prime   —  Evident.  Ne-am  în­  cu  un  conţinut  de cenuşă   tea-o  ingurgita.  Aşa  s-a în-  Hunedoara).
        drastică  sau  chiar  la  epui­  pentru  industria  uşoară  şi   cadra   în  limitele  admi­  de  50—55  la  sută,  uneori
       zarea  suprafeţelor   de  te­  alimentară.          se.                    chiar  peste  60  la  sută !  t  ESTE  DREPTATE  Şl  DEMOCRAŢIE  ?
        ren'  necesare  pentru  buna                         —  Deci  ne  mai  despart   (Va  ţgmgţ  •
       desfăşurare   a  activităţii                                                                       |   In  urma  Deeretului-i;  şi  trăiesc   pe  banii   pă­
        productive  în  cooperativă.                                                                      *  nr.  33  m-am  dus  la  primă-   rinţilor,   care  sînt   bol­
         In  asemenea  situaţii  se                                                                       I  ria  oraşului  Călan  pentru  navi  şt  în  vîrstă.  Speram
        impune   ca  suprafaţa  ce                                                                        *  a  primi  «n   loc  de  muncă   ca   acum  să   mă  anga­
       se  atribuie   ca  lot  să  fie                                                                    I  După  trei  zile   de  aştep-   jez  şi  eu,  ca  să  le  fiu  de
        dimensionată  corespunză­                                                                         J  tare  am  fost  repartizată  la   folos,   să-mi  pot   cîştiga
       tor  condiţiilor   concrete,                                                                       î   E.Ci.C.L,  Călan,   ea  mătu-   punea  cea  de  toate  zilele.
       astfel   ca  membrii  coope­                                                                       l  rătoare  pe  stradă,    Vă  rog  sâ-mi  daţi  o  mînă
       ratori  să-şi  poata  desfăşu­                                                                     J   Menţionez  că  la  comisie   de  ajutor,  nu  mă  lăsaţi  să
        ra  activitatea   şi  în   coo­                                                                   |  am  asistat  la  nişte  lucruri   alunec  pe  căi  greşite.  Vă
       perativă,                                                                                          »  foarte  murdare,  Unele per-   rog  să   mă  ajutaţi  şă-mi
       ’■   Adunările  generale  din                                                                      I  soane,  fără  nici  un  fel  de  clşţig   şi  eu  o  bucată  de
       cooperativele  agricole  din                                                                       *  pregătire  şl  în  vîrstă,  pîine,  in  mod  cinstit
       zonele  de  deal-munte   şi                                                                        |  fost  repartizate   la  com­  Asemenea  cuvinte ie-am
       preorăşeneşti   pot   hotărî                                                                        binatul  siderurgic  sau   la  adresat  şi  domnului  secre­
       atribuirea  de  terenuri   a-                                                                       diferite  instituţii,  dar  cu   tar  al  primăriei,  care  mi-a
       rabile  şi  fineţe,  în  folosin­                                                                  { ţigări  şi  cafele  etate  dom-   răspuns   că  „dacă  nu-mi
       ţă  agricolă   îndelungată,                                                                        '  nuîui   secretar.   Aceasta   convine,  să  scriu  mai  de­
       membrilor  cooperatori   a                                                                         ţ  se   numeşte   democraţie,   parte".  Ceea  ee  şi  fac,  în
       căror   activitate  de  bază                                                                       *  dreptate ?  De  ce  şi  în  con-   speranţa  că   se  va  face
       este  agricultura  şi  care  le                                                                    I  tinuare  cei  săraci  să  su-  lumină.   (Silvia  Nedeîeu,
       pot  lucra  cu  forţe  proprii
       şi  cu  garanţia  că  vor  obţi­                                                                   I  Eu  sînt   o  fată  săracă  Călan).
       ne  producţii  bune.  Mem­
       brilor   cooperatori   care                                                                              DE  TREI  LUNI  FĂRĂ  APĂ  IN  CASA
       lucrează   în  alte  domenii
                                                                                                                              baza
                                                                                                             în  anul  1988»  în
       de  activitate,  dar  locuiesc                                                                     J  unor  hetaiiri   şi  decrete,   foarte  multe  ori,  astfel  că
                                                                                                                                               an,  2— 3  iun:
                                                                                                                                    In  fiecare
       în  localitatea   respecţi văi                                                                     |  noi,  specialiştii agricoli din   nu  am  avut  apă.  In  toam­
       li  se  pot  atribui  pînă   la                                                                    -  comuna  Sălaşu  de  Sus,  am   na  anului  li® 7  pompa  s-a
       2 500  mp  teren  arabil   de   Un  eleţtrofilfru  arc  îiţâi fimea de 40 de m. flrămegile  d ş-cenuşă  de  sub  o  ase­     defectat  din  bou  şt,   cu
       familii,  în  folosinţă  înde­  menea  thstaidfie  doar  cîfîva!                                   | fost  obligaţi  să  ne  mtteăm
       lungată.                                                                                           ‘ ia    bloc ui   din  comună.  ţoate  demersurile  noastre
                                                                                                            Vreau  să  V i  apun  eă  toţi   pe  lîngă   I.U.C.L.  Haţeg
                                                                                                          f ne-am  mutat  mei  eu  fami-   (proprietarul  blocului),  nu
                                                                                                          i  tiite  şl  copţii,  iar  spaţiul   s-a  luat  nici  o  măsură.
       UMBRE  PE  FATA  UNEI  INSTITUTE                                                                   J fiindu-ne  repartizate  gar-   ajută,  In  luna  decembrie
                                                                                                          I  repartizat  este  insuficient,
                                                                                                                                      Văzîad  c i  nimeni  ftu  ne
                                                                                                          | son tere   compuse  dinte-o   m t   nai,   locatorii,   am
          (Urmare  din  pag.  l)  alte  localităţi  eu  «proba­  că,  v w    aduc»  elevi   din  posibile  aspecte  neplăcute,  -  cameră,  bucătărie  ?i  baie  făcut  rest  de  9  attâ  pom­
                                nte  inspectoratului  şcolar,   altă  parte  (? t).  D r   unde ?   noua  conducere  a   acestei  I  (vă  imaginaţi  cupa  se  des-   pă  şi  tot   noi  am  insta-
                                                                                                           curca
                                                                                                                          cu
       se  socotea  că,  decît  să  se   pentru   ea,  ulterior,  pos­  G»re  aceste  fewun   no  instituţii  a  hiat,  între  al­ * Mirofl   o   fam ilia  eu   tini  kt-o,   aceasta  ftmcţlonîud
       dea  cadrelor  suplinitoare,   turile  reduse   să  reapară   erau  cunoscute,  nu  se  pu­  tele,  măsura   desfiinţării  |  copii   intr-o  astfel  de  pînă  la  26  noiembrie  1989,
       mai  bine   erau  tacărcaţi   şi  să  fie  ocupat»  de  alţii.   teau  corela  printr-US -dia­  zonelor  de  responsabilitate  J J,ocuAată").  dnd  s-a  defectat  din  nou.
       tot  titularii  pentru  că  a-   Exodul  ora,  în  bună  parte,   lo g   sinea-  fe ţi*   tasjfieste-   pentru  inspectori  evltfnd  ,   Necazul   cel  mai  mare   Cte  atunci   nt)  mai  avem
       eeste  are   nu  se  plăteau,   spre  capitala  judeţului,  în   ratui  şcolar ,  şi  părinţii  ft*   imp&caraa  acestora  în  a-  | este  lasă   cel  legat   cte  apă.  Secatorii  stat  nevoiţi
       iar  economiile   la  fondul   timp   ee  Valea  Jiului  a-   cauză?!   Un  lucru  este   pariţia  unor  lucruri  dis­ *  alimentarea  cu  apă  şi  eva­  s-o  aducă   de  la  diferiţi
      de  salarii  erau  evidente.  vea  deficit   de  cadre  di­  cert  acum :  aceste  mişcări   cutabile. -De  asemenea» nici   ( cuarea celei  reziduale» Toa-   cetăţeni   dia  ret»  Grupu­
        Mai  apăreau  şi  alte  as­  dactice,  fiind  nevoie  a  se   de  cadre   didactice   s-au   ua   c a d r u    didactic  ou  -  tă  apa  de  la   bucătării  şi   rile   sanitare   eu  re  pot
      pecte :  cadre  didactice  ve­  încadra   chiar  absolvenţi   făcut  şl  „mişcate"  au  ră­  va  mai  putea  f i   angajat  I grupurile  sanitare  şg  scur-   teferi»  iar-  le   curtea  blo­
      nite  din  alte  judeţe,   la   de  liceu.  Au   fost  sufi­  mas,   oraşul  reşedinţă  de   fără  ştirea  conducerii  ia-  ; g e   »  l «   subsolul  blocului,   cului  nu  «vere  altete,  Ih
       început  detaşate- :  se  fă­  ciente   cazuri  de  desfiin­  judeţ supraagtsmerîadu-se.  spectafatotloh  In   ş tu ţ  lu­ I  eu   toate  necazurile   ce   «crete  eeadirii  au  se  mai
      ceau  detaşări  de  la  o  loca­  ţare   a  unor  şcoli  (exem­  Asemenea probleme, pre­  cru  extrem  de  important,  I   decurg   dis   acest  fapt.   Priite  keta.  Gri   reţinut
      litate  la  alta   a  judeţului,   plu  Hărţăgani,   Vărptaga   cum  şi  altele,  latre   care   Ia cerere* Ministerului În ­ î  Există  un  real  s e rie #  faptul   că  dia   teaten*
      o  dată  pe  an,   la  propu­  etc.)  care  ulterior   s-au   intervenţia directă a  repre­  văţă n-untului,   m   intenţio­ |  îmbolnăviri»   te   s«& »ţu i   *uului.  198?  i.G .gjt,  Hn-
      nerea  unei   comisii  alcă­  reînfiinţat   Un  caz  tipic   zentanţilor  fastului  comi­  nează   constituire*   gogi   blocatei  fiind  un  «devă   tec  * *   * t-a  g»ai  interesat
                                                                                                                   de
      tuite,  la   municipii,   din   îl  constituie  Şcoala  gene­  tet  judeţean  de  partid  în   comisii   judeţene  de  in­ | ret focar  de  infecţi  de  «rest  feiog.
      inspectorul   de  zonă   al   rală  de  Ia  Hărţâgani,  des­  rezolvarea  unor  probleme   ventariere  % posturilor  va­       Peim toi*  « w p* » » »    cur
      inspectoratului   şcolar  şi   fiinţată  la  sfîrşitul  anului   care  priveau  exclusiv  In­  cante  şi  de  reasteare  *   I  îngrozitor  dia  tecumfe,  neaşte  această situaţi#- şi  *
      reprezentantul   factorilor   şcolar  1988/89,  pe  motivul   spectoratul   şcolar   jude­  problemelor   cu  care  sg  *   fiu  toate  că garsonierele  reritet  1.0,0-*.  H a b ă   ce-
      locali  (de  obicei,  un  vice­  lipsei  de  elevi  şl  reînfiin­  ţean  au  produs  nemulţu­  confruntă  cauţşnţi  de   la   b &   ||estea  m   pot fi  rţgduri   &   i e z i t e   ritear
      preşedinte   al  consiliului   ţată  toamna,  la  cîteva  zile   miri.  Du  aceea,  la  poarta   catedră   inefuşiv   modul   i a u , »  tk »   dşg   riW W Pf  trei
      popular).   Dar,  In  restul   după   deschiderea  noului   inspectoratului   s-au  aflat   In   care   S-au   efectuat  J tiv  că  an  avem  apă,  l«n i ,pu  a v e »   rite»  m
      judeţului,  cum  s-a  proce­  an  şcolar,   .părinţii  qbţi-   zilnic  numeroase  cadre  di­  titularizările   În   ulti­ I   A l teteăţareg  re  făcg*  cu   tivreşă  c%  su   «li&ta
      dat ?  De-a   lungul  anilor   nîiid  aprobarea  Ministeru­  dactice,  cerind   soluţiona­  mii   sece   ani,   ceratele î  ?  pompă   M i   g t   b o m s l
      au  mai   apărut-  reduceri   lui  Învăţămîntului",  după   rea  unor  probleme  ce  de­  care,  pfnă   ia   15  martie  |  tţ-un  puţ   pompă,  dar  $ n   1987  J»n|
                                                                                                                                                       ‘
                                                                                                                                                      (lngi
      de   activitate   în  unele   cum  ne  comunică  domnul   veneau  pe  zi  ce  trecea  tot   a.c-,  va  trebui  să  ofere  *  pierea  unui   •Aure  r ie l  dai  «n i i   Ungi
      şcoli  care  făceau   ca,  cei   Turcu  Lazăr,  de  la  servi­  mai  stringente.  o  situaţie  clară,  la  nivelul  1  prin   comună   Această   Floare s   Bardott   şi  alţi
      fn  cauză,  să  „migreze"  spîe  ciul  personal,  pe  motivul  Pentru  depăşirea   unor  întregului  judeţ.   ..  . v pompă  s-a   defectat   de  patru  locatari).
   1   2   3   4