Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_51

pag- 2 CUVÎNTUL UBfR N ţ J I

Duminică furtunoasă DIN NOU DESPRE care pot contribui la a- Astfel s-ar şterge cum­ cum puteţi privi cu ne­
COPIII DIN CASELE meliorarea situaţiei aces­ plita ruşine a tuturor păsare faptul *că după- TEKVI
DE-. COPII tor copil: primăriile ju­ celor responsabili care au amiază doar 2 cadre di­
la Hărţăgani Ivan, ne scrie că, în deţeană şi locală, Inspec­ desfiinţat nu numai li-' dactice nu pot asigura ROI
Impiegatul Doru Ioan
supravegherea
brăria, ci au şters şi de­
judeţean,
somnului
toratul şcolar
data de I I februarie a.c., unităţile economice care numirea ei. copiilor la 5 grupe ? Gîn- LII
fiind de serviciu în gara şi pînă acum le-au mai diţi-vă că este în detri­
(Urmare din pag., 1) lăsaţi-l să vorbească" - stri­ Călan, „pe peron au a- oferit ajutoare. MAI MULTA GRIJA... mentul copiilor şi credem io»oo Actua
gau ceilalţi. „Propaganda" părut cîţiva copii îmbră­ Un grup de educatoa­ că nimic nu-i prea mult 10,15 TOleşc
* Cur
onomatopeică a durat cam caţi sumar, înfriguraţi RUGĂMINTE re de la Grădiniţa nr. 1 atunci cînd este vorba eng
frarea oamenilor în sală, ne-a un sfert de oră, culminînd şi cu mîinile înfundate Ina Deleanu, apreciată cu program prelungit a de copii şi mai ales eşti * Lim
conr
făcui chiar să dăm crezare cu îmbrîncirea, pur şi sim­ adînc în buzunare, mur­ colaboratoare la realiza­ C. S. Hunedoara, în nu- plătit ca să lucrezi 8 * PrU
calt
spuselor uneia dintre profe­ plu, a vorbitorului de pe dari. Intrebîndu-i de ore pentru ei. A i cui * DiaJ
soarele prezente că satul Hăr- scenă. După acest debut fur­ unde vin, mi-au răspuns sînt de fapt aceşti copii? ele>
ţăgani îşi trage numele de tunos a urmat aproximativ că sînt de la Casa de Cunoaşteţi, desigur, că . * poşi
la diarfâ, harjag. Peste pa­ o oră de ceartă colectivă, copii din Baia de Criş. părinţii. lor sînt lucrători 11.20 Teleci
(relua
tru ore de acuzaţii la uni­ timp în care, cu chiu, cu Fiind şi eu din partea NEVOIA DE A în G.S.H, şi ştiu că â- Ciclul
vai
s-a ales un prezidiu
son sau între grupuri de care să conducă- adunarea. locului, de la Ţebea, ' şi ceastă unitate plăteşte Revol
„Cain
persoane, urlete, fluierături, cunoscîndu-le situaţia, Oameni pentru a le în­ 13.20 Actua
tropăituri, chiar îmbrînceli. Dar care prezidiu nu prea i-am întrebat cum o duc griji copiii şi nu oameni 13,40 închic
Fiecare avea dreptatea lui, ştia ce să facă şi nici nu-şi acolo... Aceşti copii ai care fac încă pe şefii şi mulul
existau cauze şi adevăruri putea intra în atribuţii, de­ soartei crude sînt la fel rea paginii de „Caleido­ mele cărora semnează se cramponează de re­ 15.30 Teleg)
de necăjiţi ca înainte, iar
oarece toţi cei din sală vo­
de grup sau personale, pe scop duminical" a ziaru­ Elena Iordache, ne. sesi­ gulament : oare, chiar Duba:
iau să vorbească în acelaşi atitudinea îngrijitorilor, lui nostru supune aten­ zează de lipsa de preo­ într-atît vi s-au alterat guţăti
'care cei prezenţi le strigau ca şi a colegilor lor mai sentimentele materne ?“ 15.50 Mluzic
în guiţi mare, agitînd pum­ timp, neavînd nici răbdarea, mari, care lasă de dorit, ţiei celor în drept ur­ cupare a personalului sa­ 16.15 Panoi
nii. Nimeni nu voia să as­ nici bunăvoinţa să-l asculte generează aceeaşi teamă mătorul aspect: nitar şi administrativ din Notă : Menţionăm că 16,45 Teleş*
* Cui
culte, toţi voiau să se facă pe celălalt. In sfîrşit, după în sufletul lor. Deci, în­ — 'Cine şi de ce a des­ cadrul instituţiei de a ieri una dintre semnata­ enf
aproape două ore de va­ fiinţat librăria i Mjhai contribui la asigurarea rele' scrisorii -—, Elena 17.10 Adevi
auziţi, lată, relatate cît mai trebarea rămîne valabi­ Eminescu? (din Deva — unei îngrijiri corespun­ artist
fidel, cîteva Secvenţe sem­ carm, cîţiva oameni au reu­ lă: Ce facem cu aceşti n.n.). zătoare a copiilor de-a Tita — ne comunica tele­ 18.10 Tribu
nificative din „filmul" adu­ şit să urce pe scenă să se copii oropsiţi de soartă, — De ce „Casă cărţii" lungul întregului program fonic că cele semnalate pol itl
nării, menite să reflecte at- facăpscultaţi. S-a vorbit şi de­ îi lăsăm să se chinuie în de lucru de 8 ore. „Ce şi-au găsit o rezolvare la 19.10 Deser
spre modul cum s-au împăr­ nu ar fi putut purta nivelul instituţiei mai-sus 19.30 ActUc
-mosfera „democratică" a continuare?" numele marelui poet ? faceţi, îi întreabă semna­ amintite. Un lucru bun 20.15 Pro
priva
dezbaterilor, „ţinuta" con­ ţit ajutoarele. Dar nu s-a Credem că scrisoarea Oare ar fi prea. tîrziu să tarele scrisorii pe cei în pe care-1 salutăm şi noi. 20,40 Pro-fl
fruntărilor de idei şi interese. tras nici o concluzie unani­ dv. va fi un nou semnal şe numească „Casa cărţii cauză, între orele 13— 15 Open
mă, certă. Cei care au ră­ Gaorj
Nu' vom da nume de oameni, de alarmă pentru factorii — Mihai Eminescu" ? (ce faceţi, noi ştim...)' şi MINEL BODEA K>te
deoarece, cu unele excep­ mas cu buzele umflate îi 22,00 Refle
ţii, tofi au fost „o apă şi-un acuzau pe ceilalţi că au că­ 22.30 Oplni
pămînt4 în, privinţa condui­ rat cu sacii. S-a hotărî! să 22.50 Actul
tei la adunate. se aleagă un nou consiliu 23.10 FaTăi
„Nu-i vedeţi - îmi şop­ de conducere a satului (??)
teşte un tip uşor aghezmuit, şi trei reprezentanţi pentru Se întorc oamenii la
care, încercînd să mă ia consiliul comunal provizoriu SELECŢ
de uniune naţională. Iarăşi rosturile lor;
sub aripa-i ocrotitoare, m-a GRAMUL
şi'îmbiat, pe loc, ia o ţuică a început vacarmul. Pe a- nai ; 8,00
tare >- ăştia-s cei de dreap­ cest fond sonor s-au desfă­ Foto 8,10 O
fiecare ;
şurat alegerile, dar a cres­ N. GHEORGHIU cu dumn<
ta, dincolo cei de stîngo şi Ştiri'; 10,(
între ei centri ştii, care nu ştiu cut şi tensiunea din sală. 11.05 Cetă
ce vor, său ştiu, dar nu pot Cînd am simţit că ea se a- 11,35 Pi
să-şi spună cuvîntul din propie de limita unei păru- Memento
Radiojurn
cauza celorlalţi". ielr colective am ieşit, luînd văr, den*
te ; 15,00
Intr-adevăr, abia s-a urcat drumul Devei. Nu înainte vanpremit
pe scenă cel care a iniţiat de a ni se spune că, totuşi, Varietăţi
Radiojurn
adunarea (vicepreşedinte al noul „consiliu" a fost ales. sprijinul
17.05 Aveţ
consiliului comunal provizo­ Fie că acesta, împreună cu după dsuă luni Meridiane
riu de uniune naţională) şi toţi oamenii satului, de alt­ 18.00 Ade’
vacarmul s-a declanşat. fel harnici şi vrednici gos­ libertate;
nai ; 21.0C
„Huoo, huoo, jos, jos de podari, să înveţe în cel mai (Urmare din pag. 1) 22.00 Ra<
24 de ori
-acolo, cine te-a pus?" - scurt timp alfabetul demo­ note, cor€
tiv şi întocmai şi . de
Muzică
zbierau unii. „Uraa, bravoo. craţiei şi al demnităţii. ce se amină elaborarea al­ nească;
celebre ;
tor acte normative, extrem 0,05—6,00
de necesare pentru însă­ zical nocl
nătoşirea totală a stării
MIŞCAREA ECOLOGISTĂ DIN naţiunii. C I
ROMÂNIA La două luni de la is­
torica Revoluţie a româ­ DEVA :
FILIALA JUDEŢULUI HUNEDOARA nilor, :■ în ţară sînt încă de dantel
multe, multe asemenea NEDOAR
Are sediul provizoriu la 11450, interior 150, Pen­ legătură
Deva, pe Strada Dr. Petru tru relaţii vă puteţi adresa probleme. Ce considerăm - A ) ;
(Modern
Groza, nr. 35, etaj I, ca­ zilnic, între orele 9— 11 şi necesar acum ? Consolida­ rea (Flă
mera 133, telefoane 11350, 17— 19. rea spiritului de unitate, ŞA N i ;
de coeziune şi înţelegere plimbare
I m m m m m m • •« m m m m mm m m m m mmm mm mm mm m m m m m m m «» m m m ( * mm» mmmmmmmmmmmmmmmm i dokan
în chestiunile care privesc Montă. C
binele' naţiunii. Arunca­ I-IlKJfcn
APLECAŢI URECHEA rea peste bord a intere­ Africa E s
VULCAN
selor meschine,
a senti­
n e a ; C
mentelor anfinaţionaliste, lui (Lu
(Minerul
LA DOLEANŢELE MUNCITORILOR! a orgoliilor şi tendinţelor Eboli —
tezaty;
de subminare a autorităţii
Studenţii nu tac politică. Joaca asta continuă şi conducerii ţârii şi guver­ şi por
roşie) ;
(Urmare din pag. I) plar, Eugenia Tuhuţ, tîm­ din masca de sudură. Să fie dar I Ceea ce au­ acum, cu toate că ieri nului. Desfăşurarea paş­ Corsarul
RAŞTIE
plar şi alţii). Deci, după cum vedeţi, ziţi la radio şi vedeţi la le-am schimbat aţa. Au nică, cinstită şi civilizată, triaj;
— Ce am văzut în ves­ ■ muncim în curent, în frig, televizor - _ discuţiile libe­ mai învăţat cei mici să se .pe baza dialogului, a lup­ (Flacăra)
Vlad Ţ<
tiarul muncitorilor,, _şi hala nu are uşi... (Viorel re din' amfiteatre şi pasa­ ascundă, uneori abia îi ză­ tei politice, a confruntă­ cultură) i
Am ajuns la tîmplărie. muncitoarelor, la grupul . Colţa, sudor). jele metroului bucureştean reşti, scenariul e, însă, sim­ rilor de idei şi opţiuni, uâ Si
Vorbim cu oamenii, Ie social, nu se poate descrie: Âm. sintetizat cît am - nu au nimic de-a face plu: peştele mare şî roşu fără denigrări şi atacuri la BRAZI:
SIMERL
notăm doleanţele : Noi ne-am , continuat însă putut părerile exprimate cu politica. Drept argument înghite peştişorii miei. persoană, fără violenţe şi Călifar
— Toată iarna am raidul. de oamenii, foarte mulţi, aduc o Scrisoare semna­ Mă întreb uneori: pen­ agitarea bîtei — care ne Oricare
muncit t în frig, fără gea­ ' — Producem conteinere cu care am stat de vorbă. tă de Călin Hera; Student tru ce atîîa luptă ? De fapt, readuc io memorie vre­ băiat (L
în anul I la Institutul Po­
e acvariul meu. Este ade­
muri la atelier. (Maria pentru export în R. F. Ger­ Cu toţii şi-au exprimat ju r i de. tristă amintire.
VasiU, tîmplar).- mania şi Olanda. Cei 48 • cald, cinstit. prieteneşte litehnic Bucureşti. El mi-a vărat, ei trăiesc acolo, dar Acum, cînd Revoluţia a VI
încredinţat spre publicare ce vor mai mult?
Poate
— Am cerut din toamnă de sudori, lăcătuşi, vopsi­ dorinţa lor de a munci, o însemnare a sa purtînd că nu-şi dau seama cît învins iremediabil, cînd Pentru
să se rezolve cu pregăr tori sînt oameni de mare de a face4 treabă bună, titlul .Peştele roşu". Să-l depind de mine. Nu sînt dreptatea şi adevărul ies fl frum
tirile pentru sezonul fri­ nădejde, muncitori cu aşa cum se' cere acum. • lăsăm, deci... să înoate : liberi, ci captivi între pe­ de oald
riabil,
guros. Nu s-a făcut ifiimic. înaltă calificare, , Aşa se Tocmai de aceea este inex­ „A fost odată un acva­ reţii de sticlă amăgitori. tot mai mult la lumină, noaptea
(Elena Marcu. tîmplar). explică şi faptul , că pro­ plicabila şi de neînţeles riu. Al meu. Pusesem în Eu le dau mîncare, le cînd ţara îşi scutură din Vînt 3
dusele care ies din mîini­ atitudinea conducerii în­ Temperi
— Frig, curent, praf. le lor sînt de bună cali­ treprinderii de a nu le el un peşte; Suplu, frumos, schimb apa, pot face orice temelii lanţurile grele ce vor fi c
Instalaţia de captare a tate, se bucură de apre­ asculta necazurile şi a vioi, chiar "inteligent, dar cu ei, mă pot chiar des­ au strîns-o în chingi chi­ şî plus
prafului şi noxelor de­ cierea beneficiarilor. Nu pune umărul, împreună foarte roşu. Ii plăcea în făta privindu-i. Cred că nuitoare şi Umilitoare zero f*«5
iar fe,.J
fectă. Aşa lucrăm. (Petru avem noi capacitatea s ă , eu oamenii de bine de acvariu, era singur şi pă­ mîine voi mai pune cîfivd 12 şi 13
Cozma, tîmplar). rea înfelept. Acum cîteva peştişori în acvariu. Sînt zeci de ani, să avem gri­
producem cît ni se cere aici, la îndreptarea ac­ Pentri
— Cu toate acestea nu — arăta, maistrul (Dumi- . tualei stări de, lucruri. zile i-am făcut o surpriză: curios cî}i mai poate în­ jă de ţară şi de noi. S-o zile : v
ni se asigură nici anti­ tru Latiş, omul care con­ Convingerea noastră fermă, mai mulţi peştişori simpa­ ghiţi peştele roşu. _ Care înălţăm prin munca noas­ dominai
dotul- (Ioan Sucîu. tîm­ duce munca în secţie, dar formată la faţa locului, tici, vioi, supli, frumoşi. Nu nu mai e suplu, nici viol, tră, prin vrerea noastră, caldă,
plar). decizia de numire pe post este că muncitorii au ştiu ce s-o fi gîndit peşte­ nici frumos, nici chiar aşa prin gîndul nostru curat riabil, <
in ultii
---- Aţi mai văzut atelier. nu i se dă! dreptate. Ei îşi cer drep­ le roşu, dar a . încep uf să-i de inteligent, dar încă foar­ şi acţiune energică. posibile
de tîmplărie în care să — Conteinerele noastre turi legitime, fireşti. Dar fugărească pe ceilalji. U- te roşu". te. VI*
Temper
nu existe căldură, apă sînt ca nişte bijuterii. nu numai că le cer, ci neori mima nepăsarea, şe Aşadar, nimic despre po­ Să dovedim lumii că vor
muncitorii ' să nu aibă Facem numai sudură de sînt ' hotărîţi să acţioneze prefăcea preocupat de litică, doar 6 simplă op­ România merită admiraţie minus
haine de protecţie ? (Ho- înaltă clasă. Ca la vapoa­ pentru a le rezolva. De alte probleme, apoi, deo­ ţiune cromatică... şi respect. iar eel
plus 8
'ia Poenaru, lăcătuş. Con- re. (Leonte Mititel. su­ ce nu aplecaţi urechea la dată, zvîcnea, căutînd mai Să dovedim că Revo­ lat ceai
.. -c tîm­ dori. doleanţele lor. stimaţi ales ochii celorlalţi. MIRCEA DIACONU teoroloi
n .i oiv ie muncă domni din conducerea luţia noastră n-a fost za­ Teodor
. ,,a.‘ir, fon ide puţin capul U P .I.P S . D eva? ■ darnică. -------- ,