Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_52
P. 1
V
£. I B S, R T A T E, P E M O C R A Ţ I B . A D E V A R t
CUVÎNTUL LIBER
ZIAR NOEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anulăm. 52 VtNEM, 23 FEBRUAR» 1990 4 pagini-9 0 OM
■ ...... i...
0
$1 A N N A LE LO I
In dialogul purtat cu zări pe care hi le-a făcut de organizare a fost în
ing. Bruius Bocăniciu, interlocutorul. ţeles şi interpretat cu
preşedintele comisiei pen în esenţă, prin decre- justeţea cuvenită, sînt şl
tru agricultură şi indus tele-lege respective se ur unele situaţii de încăl
trie alimentară a S.J.P.U.N. măreşte folosirea mai care a prevederilor, în
am abordat (tesle aspecte bună a pâmîn tulul decît sensul că la adunările ge
privind aplicarea decre- pînă acum, redresarea nerale ale cooperative- -
telor-lege referitoare la zootehniei şi obţinerea U- Iar agricole, slifţpfele
măsurile pentru stimularea nei rentabilităţi corespun la măsură să adopte
ţărănimii şi activităţii e- zătoare In agricultură. hotărîri valabile, au parti
coaomice a unităţilor a- Dacă in majoritatea locali c ip a i şi persoane fără
gricole. ■ lata citeva preci tăţilor noul cadru juridic drept «te vot. Fiind încăl
cat un asemenea princi
piu, la cooperativele a-
'gricoie din Leşnic, Ve-
ŞTIM ATI CITlfORI,
ţel şi altele, a fost
nevoie să fie convocâte
urmare a cererilor exprimate de alte adunări genera
dumneavoastră, colectivul redacţional a fă le ale cooperatorilor în Cenuşa de Mintia, of materie prima absolut nece sară pentru constructori ?
vederea luării «te hotă-
cut eforturi şi a întreprins măsurile necesa rîri valabile. în legătură
re, inclusiv procurarea hîrtiei, pentru a per cu repartizarea pămîntu- POLUAREA - O GRAVA $1 NEDORITA MOŞTENIRE (IH)
lui s-au constatat situaţii
manentiza apariţia numărului de slmbâta cînd persoane care I pînă
în 8 pagini. acum erau scutite de mun Desprăfuirea începe de la noi
Şi numărul de mîine, sîmbătă, 24 februa ca tei GA.P. pe bază de
certificate medicale, soli-
în ziarul de astăzi con de a doua, uzura
rie cuc., a fost pregătit $â apară in 8 pagini. eită să li se dea teren ' tinuăm dialogul nostru cu Majoritatea fizică. al poluării este cărbunele.
pentru a-i lucra <!). O altă dintre ele — Pe ce vă bazaţi în a-
Spre totala noastră stupefacţie (proba cStegorie de Oameni ce inginerul Aurel Nicules- funcţionează de 20 de ani, ceastă afirmaţie 7
bil şi a dumneavoastră), conducerea Tipo desfăşoară o adevărată cu, şeful serviciului pro timp în care au fost re — Pe faptul că, la or*
-campanie* de împărţire gramarea şl urmărirea parate pe ici, pe colo. actuală, pe plan mondial
grafiei Deva a refuzat să tipărească acest a pămîntulut o reprezintă producţiei de la întreprin — Cît timp ar dura în nu există echipamente ca
număr în 8 pagini, fapt ce ne-a determinat cei ce au adeverinţe că derea etectrooentraie Min locuirea lor ? re să reţină mai mult de
nu sînt membri coopera tia, serviciu te competen . — Pentru înlocuirea lor
sa. cestringom ziarul la 4 pagini. tori. dar şi-au recăpătat ţa căruia intră şi probte-, simultană ar trpbui, să o- 97 la,sută- din cenuşa căr-
f»fo» aproximativ r 3 - ani bunekd pe care îl utilizăm
Vă cerem scuzele de rigoare. NKOIAE n«C08 — Despre uzura insta termocentrala de la Min noi.
„CUVÎNTUL LIBER" laţiilor, ce putem spune, tia. Or, un asentenea lu — Am auzit de multe
(Continuare în pag. a 2-a) domnule inginer ? cru nu este posibil. ori că electrofiltrele sînt
— Afirmam că electro- — Vă rog să-mi răspun oprite pentru a economisi
PROBLEMA NOASTRĂ NR. 1 filtrele suferă de. două deţi cît se poate de obiec energie electrică. Se face
mari boii. Prima este , u- tiv la o întrebare: «lupă aşa ceva ?
zttra morală. Practic ele părerea dumneavoastră,
A L IM E N T A ŢIA P O P U LA ŢIE I nu mâi fac faţă la canti- care este principala cauză VALENTIN NEAGU
ta tea mare de cenuşă e- a poluării ?
Jdsteată te cărbune. Cea — Factorul determinant (Continuare în pag. a 2-a)
Cît şi ce măoîncă puii „Avicolei"
Locuinţele,
Cititorii ziarului nostru — Am avut o seamă «te aveţi necazuri te ce pri
au putut constata. în nu necazuri, te anul trecut veşte aprovizionarea ?
mărul nostru de miercuri, şi mai înainte, cu privite — Ku mie vorba de aşa I a z i a r
SI februarie a,c., că pro ia asigurarea hranei păsă oara. Ducem lipsă de droj o problemă
ducţia -Avicolei* Mintia rilor de la -Avicola* Min die. pe care nu ne-o li virea
este tot mai mare, apro- tia. Aceste necazuri, prin* ză „Bloproteina* din • G m 4 ajută pe ( M l
piindu-se din ce In ce de tr-o preocupare constantă Gortea de Argeş. ÎHntem «teM ie?
nevoite tte consum ale depusă te ultima perioadă^ teşi pe mda sft rezolvăm deschisă
populaţia judeţului. In a- au fost tesă înlăturate. ft «ceosti problemă. - f f » tte « N N * M * X o ra c o l
ceastft evoluţie ascendentă, — în ce a constat pre — & eantită|l «te nu- Iu g a M i M d Hm «ţ
o contribuie de seamă o ocuparea de care vorbeaţi? teeţnri vi solicită „Avico
are colectivul întreprinde — Ne lipseau în special la* a <*te livraţi zilnic 7 • «M L ■ m M wteM rodiuşM -de domnul
rii de «meaturi combina ingredientele. Am hat le este de 120 cmv JS*Mi & H m m S Ş k dte r o t a ComiM
te dte aceeaşi localitate. gătura cu furnizorii noş • arigwăm-
8te» exsmplifieare, redăm tri din ţară, am trimis de şnarl aadac- te r i» ; gPIMNpKMl
discuite et am avut-o re legaţi în toate părţile şi am tte de nutreţuri, fiind te sbuafte proxentâ şj viitopre
cent ca Trama Mihăilă, obţinut proteine^ zahăr, să livrăm castităţi
directorul unităţii respec grăsimi şa. raa! mm
tive. — înseamnă că nu mai TftAiAN SONDO* Poate că nici una din au Înfăţişat «lo r te mă
ţi» aevoQe existenţei fi sură sft-i «sce»« Udbură-
reşti a emulul nu a fost toaro situaţii de viaţă.
mai obturata In regimul Ge se poate face însă
dictatorial decît aceea a atunci cînd numărul aces
unei locuiri decente. Efec- . tor situaţii deosebit de
tete politicii îngrăditoare grele se ridică la cifca
în domeniul construcţii 1 300, cînd cel al cererilor
lor de locuinţe, ignorînd: de locuinţe cuprinse în
permanent faptul că „eco listele de priorităţi ale în
nomia* de azi poate în treprinderilor ajunge la
semna pierderea de mîffre, aproximativ 5 800 şi cînd
sînt constatate acum în a- numărul de apartamente
devărata. lor amploare. planificate pentru anul
Sute de oameni au asal 1990 este de numai 438
tat In ultima lună biroul (din care 79 reprpgrama-
de audienţe al primăriei 'te, practic repartizate din
municipale «lin Deva, pen anul trecut)? !
tru a arăta condiţiile, une Totuşi, cîteva iniţiative
ori incredibile, în care au fost posibile şi în a-
sînt nevoiţi să trăiască. ceste dificile împrejurări.
Astfel, cu ajutorul cetăţe
Familii cu 5-6-7 «topii, a- nilor direct interesaţi, s-au
glomerate într-O' cameră constituit la nivelul mu
sau două, cu pereţi igra- nicipiului Deva 12 comisii
Fabrica ele nufrejuri combinate de la Mintia asigură hrană suJictentă pentru „Avicola". sioşl, lipsite de dependin- dispuse să inventarieze
ţe şl <te confortul elemen
- Fote NiCOLAE GHEORGHiU
tar, familii dezmembrate
din lipsa spaţiului vital. (Continuam în pag. a 2-a)