Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_54
P. 1
t
L I B E R T A T E, G R A Ţ I A D E V A R !
■■ - — . ... — -
CUVI T T Y 111?12
J U
ZIAR NDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Amd B, ai. 54 DUMINICA, 25 FEBRUAR» 1998 4 pagini - 59
eroii martin ALIMENTAŢIA
C îte
magazine,
atîtea
obiceiuri
Cuprinşi de febra elec
torală în vederea alege
rii noului director, .sala
riaţii de ta I.OSJ4.A.
Deva au scăpat dă sub
control o problemă ajun
să, pentru dînşii, pe un
loc secund, dar care,
pentru populaţie, răaalne
problema ni. 1, respectiv
cea a ' alimentaţiei. E
La Biserica din »«*■< a fost slujii parastasul pentru eroii martiri ai Re- drept că şefilor de
vobtţtal din Decembrie anul trecut, prin care' a fost înlăturată odioasa dictatură unităţi E s-a suge
ceaoşistă de Ia conducerea ţăriL Cu acest prilej, ere dlncfoşii de aici, veniţi ta rai să se orienteze
număr mare ta sfinta biserică, au adus «bolid lor dt d n ţin pentru a-i co in funcţie de situaţie, cu
memora pe cei căzuţi, Pjreoful Cornel Hica a adresat, la! rîndui său, un cuvtnţ 1 privire la vînzarea pro
,, încărcat de căldură* înăl ţînd rugăciuni la ceruri pentru odihna sufletelor
Iar. ... - . . . ' ~ duselor raţionaEzaieiAşa
M M M "' fiecare a procedat
cui» & . vrut. Noi vă o-
■WVWWWWUWWVMWWWWWWWWWraWWWWW om de bună ferim cîteva exempie :
U " c credinţă ne infor ■ I a alimentara nr. 92,
U n f i l m u l e ţ cinta mează că din in de pe bulevardul Bece-'
Călaş-
staţiunii
Băi continuă să fie tăiaţi, bal, din Deva, mezeluri
Folosesc aici diminutivul foarte midţi cei pe care fără nici o mită eopaci. le erau din abundenţă în
fdmuleţ fără nici a inten dictatura I-A PRIVAT de Ziarul nostru a mai scris, .rafturi şi se vindeau ra
ţie peiorativă sau ironică. accesul la cultură ţi la în ziua de 14 februarie ţionalizat. Vînzătoarea
Dimpotrivă : aş vrea să-l adevărata educaţie. Moşte a.c., despre acţiunea ne Elena' Nan menţiona» că
Investesc chiar" cu o nuan nirea inculturii, miplidind săbuită a ceauşiştilor lo primirea mărfii s-a făcut
ţă admirativă. B vorba de şi carenţele de ordin moral, cali de a distruge — în
acea peliculă foarte scurtă, e poate cea mai gravă ultimii doi ani —- 12 ha eşalonat, în zilele plani
pe care, printre multe alte dintre moştenirile împovă fiare natural, existent ficate;
privelişti senzaţionale, ne-a rătoare cu aare ne-a fmi ln incinta binefăcătoarei La alimentara nr. 36,
oferit-o nu de midt Tele cit aepoca de aur“. Ba se- de pe acelaşi bulevard,
viziunea. Au fost doar întinde pe un teritoriu Maria Bobaru, şefa ma
eiteva minute cit nimia vast ţi complex, de la ig Stop gazinului, se plîngea că
mai puţin senzaţionale de- norarea sensului de bază slmbătă, 18 februarie, a
eit martie reportaje tv care al cuvintelor, pînă la inea- distrugerii primit întreaga cantita
ne ţin fn tensiune pînă pacitatea de a înţelege con te de mezeluri pînă la
spre ziuă. CUeva minute ţinutul unor noţiuni ea
de replici ţi imagini doldo dialog, libertate sau demo arborilor! sfîrşitul lunii şi un plus
ra de semnificaţii triste, crape. Mei, tn imperiul in de 509 kg pentru vînza-
grave, îngrijorătoare. In culturii, se află mediul staţiuni. De aceea, ves- rea la liber. Adică, un
esenţă, „fUrnuleţul1 ne-a predilect de activitate al -tea tăierii unui co total de 1 609 kg marfă.
prilejuit revelaţia unei pescuitorilor tn ape tulburi pac, chiar Ihtr-Una din Vă imaginaţi cum pot fi
stări de fapt pe care doar ţi .rezerva de cadre" pe zilele trecute — preoum serviţi cel 6 000 de cetă
a bănuiam ţi anume ame care ei a pot manipula ari* ţi •pregătirile ce se fac ţeni arondaţi Ia această
ţitorul ţi ameninţătorul gol efoţd ţî in -eriee direcţie. pentru sacrificarea, tn unitate, la care s-au a- zarea Ia liber. Consecin dui cumpărătorilor ? Cre
pe cale vechiul regim far Căd de la meuhură ki *• continuare, a altar arbori ţa — necesitatea supli dem că o hot&rîre mai
produs ta educaţia ţţ cultu gresîvitate tm e deeH ----- teafagie să cotam tin, dăugat cumpărătorii pen- mentării pînă Ia sfîrşitul fermă a serviciului co
ra oamenilor, Ceea ee am ■pal -pi- care tint dispuţi noi, o tng produsele ia liber. lunii cu încă 800—-1800 mercial din cadrul între
vtxm ţi merit n-a fast ni- sdl faeStn mim “ Nici O Fireşte, marfa, nepatîod kg mezeluri pentru asi prinderii ar rezolva de
inie - altceva dorit un cd a m i u tn itarv M —■ eu fl vlndută în aceeaşi zi, gurarea raţiilor. în sele situaţii neplăcute
* opinie întreprins fia gândească ca pt mciaM _ tuturor celor cu note de schimb, Ia subsolul ma create în magazine şi a»
«jfcw R ««intre «mwatedfc eep.^Ajievcdh-a nu poate Justifica tăierea Comandă, şi avînd în fa gazinului JUlpia", marfă scuti vînzătoarele de ob
copacilor dtn acel loc. multă, .diversificată, lu servaţii cum pînă acum
wd» profcrioqafe. Dană for b3 IBm i'Matd necesar, deci, să ţă perspectivă degradării me multă şi... vinzare la: nu le-au mai fost dat să
acesteia, şi, mal ales, scă
dia toată inima: liber. audă
g f î S A t i î J S & Z S ? 2W tarii arborilor de la Că- derea în greutate, şefa Cine are interesul să
“ U t-a pus bsvmrim» lan-Băi! magazinului a dispus vîn- provoace derută în rîn NtCOtAE GHEORGHIU
m intrebrat JCă ia ipostaza , ei de îmi MARIN NEGOiţA
prin privatizatei* Hni wrowwi
N-au răspuns corect dam Am fost întotdeauna
trei, Dintre ceilalţi, unS Mv optimist. Nu m-am îndoit Una dintre plăcerile dia ingurgitării ei se consuma ln judeţul nostru, vtnă- scurta vizită pe şantier, cri
recunoscut cinstit ai W niciodată, mei fn cele mm betice ale dementului nico- Intr-un fast de poveste. torile „eroului neamului" mai mare vînător al ţării
ştiu, iar alţii au dat rite ticăloase clipe, că va vad lae eeauşescu era ia a uci Ultima lui vînătoare: n-au fost prea abundente. s-a urcat în elicopter şi a
|nasturi' aberante, „ mulţi o r i a Dreptăţii, Sînt con de. Ctţi oameni au murit tn 17 decembrie 1989, la Despre cea din luna sep- aterizat intr-un got alpi*.
necunosctnd sensul de băgă vin* că intr-un timp rela da minia lui nu vom şti Făcusem toate pregătirile,
ti corintului PRIVATIZA tiv scurt ne vom redresa poate niciodată. Dar bilan- numai că vînatul, afurisi
RE, pe core-l puneau ta ţi economie. Dar cred cS\ ful animalelor sălbatice tele de capre negre nu
legătură cu verbul A pînă la renaşterea spiri ucise de ti tn multele ieşiri Gîngav-împărat, prea s-au grăbit să se a-
PRIVA (a lipsi ţţp cineva tuală a naţiunii avem de la vînătoare este de acum rate în faţa monstrului, aşa
de un bun, de un drept străbătut tm drum lung ţi cunoscut, din România li că n-au căzut decîl două...
ete.). Pînă nu de midt, daeă laborios, tn cursul căruia beră din 20 ianuarie 1990, cel cu noroc la vînat prostuţe nevinovate. Şi as
voiai să pui tn discuţie trebuie să punem umărul Adică: ÎS 300 cerbi carpa ta a fost..."
un aspect compromiţător ţi să colaborăm eu toţii, tini, 10100 cerbi lopătaşi, Mtfel zis, gîngav-împărat,
pentru vechiul regim, tre oameni eu conştiinţă, instb 40 400 căpriori, 7 800 capre Snagov, unde a mistuit tembrie 1982, etnd a vizi
buia să începi cu formula tuţii, şcoală, biserică, parti- negre, 3 900 urşi, 19 700 toţi cerbii închişi în ţarc. tat Amenajarea hidroener cel cu noroc la vînat, in
*mti sîrtt unii care" ţi de. A te sustrage azi o* mţşfreţi ete. Pasiunile cine Oare presimţea ceva ? Ori getică Rîu Mare-Retezat, Retezat a... ratat şi... s-a
apoi si adaugi neapărat certei.. datorii echivalează getice ale tiranului erau sa cum, bătea vînt puternic inginerul fftto Hebel, de la supărat. Nu era niciodată
vC drept, puţini la nu- cu un act de înaltă tri- tisfăcute In toate anotimpu dinspre Timişoara, care, în Ocolul silvic Retezat — cu mulţumit cu puţin
măr". Azi putem rosti a- dare. rile. Prada se pregătea cu cele din urmă, l-a spulbe sediul în comuna Rîu de
devărul: sfiit mulţi, sînt RADU CIOBANU mare zel şi efort, iar pofta rat definitiv pe tiran. Mori — ne-a spus : „După DUMITRU GHEONEÂ
■ W W W W A W A M W .W .V W /A 'A '/A W .V V W J '.W JV
