Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_55
P. 1
L I B E R T A T E . i/iC R A Ţ I E . A D E V A R !
CUVINTUL LIBER
ZIAR INDEPENDENT At JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul II, nr. 55 MARII, 27 FEBRUARIE 1990 4 pagini - 50 bani
Chior daca încă nu se (fie pretutindeni al euî a-, „ARTERA COMBHMTULr
mime ette. pâmîntuf, un Iu cruesfe cert: el aparţine ţă Cinstire eroihr
ranilor. Pînă *e vor lămuri acestea, pămîntul trebuie lu
crat. Timpul este favorabil şi mecanizatorii au început
pregătirea terenului. Aşa o fac la Vefel şi în ahe locuri In satul Almasu Mic, cavîntul său un omagiu
din judeţ. aparţinător parohiei Peş- eroilor care s-au jertfit
tiştt Mare, s-a oficiat du şi pentru locuitorii AI-
Am primit recent, la — Acesta este, şi pen minică, 25 februarie, an maşuiui Mie, sat care a
redacţie, vizita unuia din tru mine, unul din moti parastas in cinstea eroi fost propus pentru demo
lor Revoluţiei din 22 De lare de fostul regim al
veteranii — dacă se poate vele pentru care am venit
spune aşa — Uzinei nr. 7 la ziar. La C.F.U. s-a mers cembrie 1989. dictaturii eeauşiste. La
transporturi din C. S. Hu şi, putem spune,. se îna * în biserica frumos pic Sfînta slujbă au partici
nedoara. Este vorba de intează în continuare pe tată, prin strădania celor pat. pe lîngă cei din sat.
spre domnul Ioan Mânu, 48 *dc familii din sat, du toţi fiii localităţii care
operator şef comercial la drumul democraţiei, lasă pă oficierea Sfintei Li locuiesc la oraş, precum
pe acest traseu se mai
de
turghii şi cnvîntul
secţia mişcare a uzinei înălţare şi întăriro du şi numeroşi credincioşi
respective. Munceşte de întâlnesc şi oameni care hovnicească pentru înce din Pcştişu Mare. Paras
peste 30 de ani la C.F.U., fac, parcă, . tot ce pot putul postului Sfintelor tasul a fost ridicat prin
— aceste iniţiale insemnţnd pentru a pune beţe în ' Paşti, rostit de P.C. pr. strădania întregului sat,
„Căile ferate uzinale* şi roate stabilizării situaţiei. Nicbita Coroiu, s-a ofi familiile Emilian Şcrban,
reprezentînd, prin ele In — Vă referiţi la ceva ciat parastasul în cinstea lulius Susan, Constantin
sele, o emblemă de presti anume ? eroilor Revoluţiei care Pătruţ, Francisc Susan,
giu a marelui combinat. — -Sînt mai multe mo s-au jertfit pentru bine Cornel Frenţ şi alţii con
Ne spune de ia început: mente care ar putea să le poporului. Pr. paroh tribuind în mare măsură
„Materiile prime, repara fie aduse în discuţie, însă Dorian Oneţ a adus în Ia oficierea lui.
ţiile capitale şi transpor doresc să evoc numai
tai feroviar intern repre adunarea din dimineaţa
zintă cele mai importante zilei de 8 februarie a.c.
probleme pentru viaţa In faţa sălii C.F.U. s-au
normală a combinatdlui adunat circa 80 de oa
nostru. Ba, cred că noi, meni, contrariaţi şi nedu
transporturile, sîntem „ar meriţi. Cei mai mulţi ştiau
tera combinatului". că urmează să fie infor
— Vorbind despre mers. maţi asupra rezultatelor
ne-ar interesa cum s-au unui demers făcut Ia Bu
făcut — şl, desigur, se mai cureşti de domnii! Aparas-
fac încă —■ paşii spre MARIN NEGOIŢA
democraţie la Uzina 7 Ignorîndu-se posibili cu magazie, anexe gos
transporturi ? (Continuare îp pag j> 2-a) tăţile de a prelua apa podăreşti, separator de
„flefic^răjgăstrăvăriei din- grăsimi şi decantor, dru
.W n W O V C ^ V V V W .W C C .-C iW A V V O V C C C .V V .V .W .i tr-o prlia 'der"*suprafaţS muri şi platforme tehno
a rîului Dobra (în amon logice, împrejmuire, dig
te de Roşeam), a fost de de protecţie, rigolă de )
: Autobuz pe ruta finitivată Nota de co scurgere perimetrală a '
mandă cu ■ soluţia de fo incintei, precum şi cap
losire ca sursă de . apă a tarea izvorului Baniului
i PETROŞANI - TIMIŞOARA izvorului „Baniului" pen şi o captare cu prag de
I tru care, de fapt, indica deversare pe rîul Dobra.
torii
tehnico-economici De subliniat că acordul
Conducerea Autobazei de transporturi auto Haţeg au fost aprobaţi printr-un fostului consiliu popu
anunţă că, începînd eu* data de 1 martie 1990, se re-; decret, la sfîrşitul anu lar judeţean s-a dat nu
deschide traseul de autobuze Petroşani — Timişoara, jî lui 1988. Astfel că la pu mai cu 'condiţia corelării
prin Haţeg — Oţelu Roşu — Caransebeş — Lugoj.;! ţin timp, in 13 . februa lucrărilor proiectate (cap
rie 1989, s-a decis con tare în rîul Dobra şi de
Plecarea din Petroşani: Ora 4; sosirea la Timişoara: ;! struirea păstrăvăriei cu bitul disponibil ' pentru
ora 10,30. Plecarea din Timişoara: ora 14,30, sosirea j! o capacitate anuală de păstrăvărie) cu lucrările
la Petroşani: ora 20,57. jj 15 tone păstrăvi de con prevăzute pentru alimen
sum şi 500 000 puieţi de tarea cu apă a localită
W W W A M W .W W A W .V A V JV A W A 'W .W .'.’.V / Î j
păstrăvi, pentru repopu ţilor Dobra şi Ilia.
lare. In această păstră- Lucrările de execuţie
'S vărie sînt prevăzute să a păstrăvăriei în valoare
Laboratorul şi locuinţa V se construiască: o casă de 7 milioane lei au fost
pqstrâvarului, din care o de incubaţie, bazine
parte era predestinată pentru creşterea puieţilor GHEORGHE PAVEL,
să lucrăm pămîntul altor scopuri, trebuie şi păstrăvilor cu o su SABIN CERBU
şS-şi primească destina
prafaţă a luciului
de Fotografii N. GHEORGHIU
ţia cu adevărat
zută în proiect. prevă apă de 4032 mp, labora
Ge vom'face în agricul Cealaltă variantă este /Volumul lucrărilor agrico tor şi locuinţă, bucătărie (Continuare în pag. a 2-a)
tură, cum se va lucra pă- lucrarea mecanizată a pă- le de executat în această
mîntul în această primă mîatului, prin aplicarea primăvară este mai mare
vară şi cu ce mijloace ? unor tehnici avansate,* de eu cel puţin 30 la sută în
Sînt întrebări la ordinea care dispunem la ora ac raport cu cel de anul tre
zilei. Problema pare a fi tuală (fertilizarea chimi cut, eonsidertni că arătu
simplă, dar să avem în că, erbicidarea, măsuri fi- rile de toamnă, fertiliză
vedere că pămîntul tre tosanitare, soiuri produc rile organice şi chimice
buie lucrat mai bine de- tive, asolamente etc.). ©u la această dată sînt reali
cît în anii anteriori pen acest sistem de lucru, 8—10 zate în proporţia de sub
tru a obţine producţii Ia sută din populaţia ac 70 la sută.
mari, în condiţii de ren tivă va putea asigura din Ateleiele particulare, ca
tabilitate. Se pune Între producţie proprie necesa re sînt puţine la număr
barea: Care este cea mai rul de produse alimenta în sate, vor putea executa
bună soluţie în acest sens ? re pentru întreaga popu lucrările din vatra de sat
Desigur, răspunsurile sînt laţie. Lucrînd în acest mod unde, datorită^ parcelelor
mai multe, dar doar unul vom putea ea în cel mult mici, nu pot intra* trac
singur este optim. doi-trei ani să atingem ni toarele.
Dacă pămîntul se va lu velele de producţie ale ţă Restul lucrărilor, inclu
cra după metodele de a- rilor avansate din vest. siv cea mai mare parte
cum 40 de ani, adică cu Ne întrebăm atunci: de din terenurile repartizate
atelajele şl manual, cu ce pînă acum agricultura membrilor cooperatori, tre
sapa şl secera, peste 80 la noastră nu a produs cel buie lucrate mecanizat.
sută din populaţie ar tre-/ puţin strictul necesar ? Susţinem acest lucru în-
bul să se întoarcă din nou* Explicaţia este că în ulti trucît este justifieât şi din
în agricultură, unde să mii ani toate măsurile ca punct de vedere economic.
muncească din greii, de di re veneau de „sus" erau
mineaţa plnă seara târziu. împotriva producţiei, în Ing. DOREL MICU,
Această soluţie cade de suşi sistemul dovedindu- S.C.P.P, Geoagiu
la sine prin imposibilita se ncviabil.
tea aplicării ei. în judeţul Hunedoara [Continuare în pag. a 4-a)
