Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_55
P. 2
p qg. 2 CUV1NTUL LIBER
rWWMVWyVWVWWVtfVWWWWVVWMWtfVWWVWVVVWVW
Cu ce vă ocupaţi, Profesorul Aurel Vuzdu- imşterial folcloric extraor Cei cu gîndul
gan din Tomeşti, pasionat dinar*.
culegător de folclor, ne â- Rugămintea dumneavoas la furt nu
tră, stimate domnule pro
domnilor funcţionari ? dresează următoarea rugă fesor, o aducem pe aceas
minte: .In urmă cu 20 de
ani au fost puse bazele tă cale la cunoştinţa fac de rigorile
Personalul întreprinde pii, căni pentru apă, li- Asociaţiei folclorice „Ovid torilor culturali judeţeni,
rii comerciale de stat măr gheane de plastic etc. Densusianu". Vă rog să In măsură să contribuie Indivizi înrăiţi, care nu acea noapte am trecut
furi industriale Deva este — Merceologii vin prin binevoiţi a lanSa prin in efectiv la reluarea activi
alcătuit din două catego unitate ? Ce probleme re doresc să cîştige un bun prin Deva, venind de la
Timişoara,^ Unde am fost
în mod cinstit, sînt mai
rii de salariaţi: cei ce zolvă cu acest prilej ? mult cu gîndul şi cu fapta să iau ceva pentru bişniţă,
muncesc în reţeaua de des — Vin foarte rar. Săp- la furt, continuă să comi dar nu am putut să mă
facere cu amănuntul şi tămîna trecută a fost Pentru reînfiinţarea tă sustrageri din avutul apropii de nimic Cu le
oamenii din birouri, func doamna Barbu, dar n-a personal sau obştesc. In gile astea nu ra.n ţine
ţionarii adică. Raportul stat mai mult de citeva urmă cu puţin timp, poli domnule ! Gura te-a găsit
dintre cele două grupe de minute. Ne-a întrebat cum pe baze rtcfr ■' ţia a fost sesizată de co cu doi blugi, cum îţi dă
lucrători este de 550 la 30. merge vînzarea şi a ple miterea mai multor furturi cinci ani I Aşâ c& nt-am
Nu ne propunem să ana cat. în Deva, din maşini ale întors cum am plecat No
lizăm dacă acest raport La „Sanitas” stăm de a Asociafiei judefene T.I.R., majoritatea străine. roc că la Lugoj ăm luat
este cel mai potrivit, ci ne vorbă cu două vînzătoare trei cetăţeni „la ocazie",
vom ocupa de un alt as ce ne-au rugat să nu le Din cercetările efectuate pe care i-am adus la Si-
pect: cum se implică per dezvăluim humele. De ce ? a folcloriştilor s-a constatat că se , opera meria, altfel nu-mi sco
noaptea, rapid, cu o anu
sonalul tehnico-adminis- ----Legătura. între noi şi mită îndemînare. Poliţia, team nici benzina". Decla
trativ în procesul concret domnii din conducerea în raţia este însă mincinoasă.
de desfacere a mărfurilor treprinderii se ţine mai cum era firesc, a între După cum au dovedit
către populaţie. Să dăm des prin telefon — ne-a termediul „Cuvîntului li tăţii asociaţiei, alcătuirea prins cercetările de ri martorii oculari, grupul
goare şi in atenţia sa a
mai întîi cuvîntul oameni spus una. ber" un apel tuturor iubi unui program de activita infractorilor alcătuit din
lor ce lucrează în maga — Ba, săptămîna trecu torilor folclorului româ intrat şi autoturismul Da Miclea Florin zis „Vulpo
zine. tă a fost doamna Stănilă nesc din judeţul Hunedoa te, alegerea unei conduceri cia 1 300, 1 AB 5874. în iul", care se şi erija ca
noi din oameni cu dragosr
trebat ce a făcut concret,
— intervine cealaltă.
A N A GHEORCJJŢA (ma — Cu ce treburi, de â- ra — cadre didactice, cîn- te pentru strîngerea, con în noaptea de 7 spre 8 fe şef al grupului,. Moldovan
gazinul .Gospodarul*): „în provizionare, nu-i aşa ? am tăreţi de muzică popu servarea, valorificarea unei bruarie a.c. cînd s-a dat Petru , numit „Pele" şi Teth
perioada ce a trecut din zis. lară, , lucrători din dome creaţii ancestrale ele mare o lovitură mâi mare, Du Gheorghe (Gigi) angajau
acest an, am avut marfă — Nu, cu o treabă per? niul culturii — pentru re valoare. La rîndul său, mitru Constantin ce con „taxiul" pus la dispoziţie
multă, dar continuă să .lip sonală. Nici n-a intrat înfiinţarea pe baze noi a ziarul va sprijini, prin po ducea autoturismul, a de de Dumitru Constantin, şi 1
sească o seamă de artico bine în unitate că a şi dis asociaţiei în care am ac sibilităţile pe care le are clarat : „Da, într-adevăr, „vizitau" noaptea locurile
le foarte solicitate: furci, părut. tivat atîţia ani frumoşi şi la dispoziţie, această fru după cîte îmi amintesc, în de parcare din Deva şi
plite pentru sobe, cozi de — Adevărul este — zice fertili în strîngerea unui moasă iniţiativă. chiar din Ilia. „Devorau"
melte ş.a. Eu, ca gestio tot prima — că pe la bi repede, eu „sîrguinţâ", tot
nară, mă ocup de procu rouri s-au aciuit nişte cu ce găseau In maşinile ai
rarea lor, dar nu reuşesc. coane, soţii de şefi sau căror conducători nu fă
Domnii de la sediul între foşti şefi, care cam iau „Artera combinatului" trebuie să pulseze ceau de pază. Ei erau de
prinderii ar trebui să ne banii degeaba. fapt „pasagerii de oca
ijute în acest sens, dar zie".
i-o fac". Am consemnat r spusele De ce acţionau ta Deva,
interlocutorilor noştri, a- (Urmare din pag. 1) taţi numai de cele 37 de tru. pleacă astfel de che
DANIELA MARIŞ („E- proximativ aşa cum au semnături. Trebuia ca mări pline de simţire, crezîndu-se infailibili ? Fi
’ectronica"): Ca şefă de fost rostite. în acest caz chivei Nicolae, ales pro oamenii, după 12 ore de pentru muncă şi stabilitate indcă, la Alba Iulia, erau
initate mă duc în fiecare se pune firesc întrebarea : vizoriu ca preşedinte al muncă, • să fie lăsaţi să în ţara noastră scumpă, Cunoscuţi ea infractori,
marţi la depozitele I.C.R.M, cu ce vă ocupaţh domni sindicatului liber, pînă la meargă acasă şi să se care e una singură şi noi cu antecedente penale.
■ i depun note- de coman- lor funcţionari sau doam alegeri — care nu ştim de odihnească, nu să fie che trebuie s-o iubim şi s-o Iar la Deva „călătoreau"
!ă pentru marfă. De cele nelor funcţionare ? Nu rie- ce nu s-au ţinut pînă în maţi la adunări-fantomă. creştem, ca-âdevăraţi fii numai noaptea.
mai multe ori cererile ni găm, pe vremea dictatu prezent. Cînd oamenii au — Se observă, domnule ai ei. Am doi copii stu Aproape toate bunurile
e onorează, dar sînt şi rii ce s-a dus de-a rosto aflat că nu au fost con Mânu, că vorbiţi cu multă denţi lâ Timişoara (fata, au fost recuperate de la
multe cazuri cînd nu. Mer- golul, birocraţia era mare, vocaţi pentru comunicări durere în suflet. De ce ? Isabela, în anul II la fi Hoca Aurel (60 de ani) din
eologii, domnii de la bi se cereau tot felul de si pe linie sindicală, cei mai — Aţi văzut şi dum zică, iar băiatul, Gabriel Vinţu de Jos, care 'ges
rouri ar trebui să vegheze tuaţii, ce ocupau mulţi mulţi au plecat acasă, neavoastră, a văzut toată în anul IV la medicină tiona" produsele aduse de
ia respectarea acestor co oameni cu întocmirea lor, rămînînd 15—20 dintre ei. ţara la televizor ce în veterinară) care au parti-, hoţi 'Acum întrăgul grup
menzi. Dar treaba aceasta de către municipiu, judeţ Pe la ora 9,00, un grup seamnă debandadă şi chiar cipat la Revoluţie şi mi-au este cazat, la loc sigur,
ş.a. Acum, astfel de hîrtii de 5—6 lucrători, împreu atac asupra sediului gu spus: eroii noştri n-âu sub cheie, aşteptînd pe
mu-i prea interesează. nu se mai cer că nu e nă cu domnul Aparâschi- vernului nostru legal. murit degeaba, să se ştie
ELENA BARJICA („Cas nevoie de ele. De aceea, vei, a venit la domnul Cită dreptate aveau mine asta ! deapsa . meritată. Nimeni
— Aveţi -im mesaj pen
nica") : Aprovizionarea u- Zicem că oamenii din bi director Popescu Sevas- rii noştri din Valea Jiu tru colegii dumneavoastră? dintre cei care încalcă re
lui, cînd spuneau că am
îităţilor este lăsată exclu rouri — şi de la I.C.S.M.I. tia'n şi au predat o hîrtie bele organisme de con — Da. Colectivul nostru gulile omeniei şi ale
cu 37 de semnături prin
siv inT seama noastră, a şe Deva şi din alte unităţi — care cereau unele schim ducere — guvernul şi Con feroviar trebuie să dea cinstei nu scapă de pe
filor de unităţi. Or, sar trebuie să pună serios u- bări în cadrul conducerii siliul Provizoriu de Uniu dovadă de seriozitate. în deapsa aspră, dar dreap
cina aceasta este, în prin mărul la bunul mers al secţiei mişcare. Nu s-au ne Naţională — trebuie continuare, să nu se lase tă a legilor ţării !
cipal, a merceologilor. In activităţii din care îşi cîş aprobat, pentru că nu se lăsate să muncească în influenţat de oameni care Maior IO AN ARSENIE,
linişte. Minerii au ex
Munca
reprezintă.
nu-i
putea: secţia mişcare are
orezent ne lipsesc o sea tigă pîinea. 670 de salariaţi, iar uzina primat pe deplin şi senti cinstită şi dreaptă este Şeful serviciului judiciar,
mă de articole, extrem de peste 1 700. Aceşti oameni mentele noastre. Ne bu chemarea noastră a tu Inspectoratul Judeţean
’ăutate: vâniţe pentru co TRAIAN BONDOR nu pot să fie reprezen curăm că din judeţul nos- turor ! de Polifie
Apă pentru oameni sau apă pentru păstrăvi? (II)
(Urmare din pag. 1) te anterior, la fostul con mînii trecute, Inspecto
siliu populai} judeţean şi ratul silvic judeţean a
încredinţate I.E.E.L.I.F. şi cum ne declara la faţa confirmat ceea ce de fapt
A.C.M.R. Deva, care a locului, domnul ing. Ale era înscris şi într-o a-
concentrat forţe sporite xandru- Popa, şeful sec dresă a I.P.H. căţre Pri
pe acest şantier, lucră ţiei Urbanism şi amena măria judeţului, că în » • \ „
rile fiind în buna parte jarea teritoriului de la urma unor probe de apă . -Jr- r-\
terminate, aşa cum se Primăria judeţului- Hu luate de la izvorul „Ba
vede şi în fotografii. Tre nedoara, în situaţia că niului", bioxidul de car
buie să precizăm însă că bon este mai mare decît
în cadrul amenajării păs- nu se renunţă la folosi cel admis, ceea ce ar
trăvăriei din Roşcani se rea izvorului „Baniului",
află în execuţia G.I.G.C.L. executarea lucrărilor, de. dăuna puieţilor de peşte,
Deva şi o clădire, casa alimentare cu apă a lo că este mai bine să se
păstrăvarului, care tre calităţilor • Dobra şi Ilia folosească şi pentru casa
buia să servească ca la ar necesita cheltuieli su de incubaţie fie apa rîu- ,
borator şi locuinţă pen plimentare de 10,3 mi lui Dobra, ' fie captarea
tru personaml de deser lioane lei, în vederea rea unei alte surse. Deci, a-
vire. Pe parcurs, con
form indicaţiilor date de lizării unei prize de su pele curate, cristaline
fostul prim-secretar de prafaţă şi prelungirea a- ale izvorului „Baniului* Bazinele de creştere a puieţilor de păstrăvi pen tru . repopulare şi a păstră,
partid al judeţului, o dueţiunii şi construirii vor ajunge pînă la urmă vilor. Primele 4 bazine sînt deja populate.
parte a clădirii urma să staţiilor de tratare şi în locuinţele locatarilor
pompare a apei pe aduc-
primeareă o altă desti ţiune. din blocuri şi alţi uni
naţie, pentru odihnă şi -In timpul scurs după tăţi din Ilia şi Dobra.
recreere a acestuia şi a . victoria Revoluţiei, atît Să nu se uite însă nici
suitei lui. Sîntem con Primăria judeţului, cit activitatea de la păstră-:.
vinşi că lucrările la a- şi Institutul ee proiec vărie ! Dacă tot ş-au in
ceastă clădire vor fi re tare,. Inspectoratul silvic vestit atîţia bani,; să se
luate şi aceasta îşi va şi beneficiarul alimentă definitiveze toate lucrări
primi pe drept destina rii cu apă a celor două le aferente şi în primul
G.I.G.C.Ii.
localităţi —
ţia de - laborator şi lo Deva, au reluat in stu rînd, să se prevadă asi
cuinţe pentru cele patru diu problema alimentării gurarea . hranei pentru
familii ce vor deservi cu apă a comunelor Ilia peşti, ca în perioada op
_ noua păstrăvărie. şi Dobra, precum şi a timă, păstrăvii să ajungă I
Aşa cum se subliniază noii .pescării. Şi iată în comerţ, pentru locui- I
în documentele Întocmi-. chiar la. sfirsitui. să'ptă- • ■ lorii judeţului nostru. ' •
I .______ La casa de incubafie a păstrăvilor, lucrările se apropie de finalizare.