Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_56
P. 1
L I B E R T , D E M O C R A Ţ I E , A D E V Ă R !
TUL LIBER
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul II, nr. 56 MIERCURI, 28 FEBRUARIE 1990 4 pagini - 50 bani
„ROTE KREUTZ DEUTSCHES“ CENTRALA HIDROENERGETICĂ j
HAŢEG PRODUCE ! j
Ajutoare pentru spitalele Astăzi, ultima zi din Făurarul liber, energeti- j
cienii de la Amenajarea hidroenergetică Rîu Mare-1
hunedorene Retezat aduc României prinos încă un obiectiv de J >
mare însemnătate: grupul nr. 1, de 8 MW, al C.H.E. iJ
Haţeg, care a început să producă. La punerea în ■
funcţiune a acestui nou obiectiv şi-au adus contri-J
Sîmbătă dimineaţa au cină generală, pediatrie,
sosit la Deva trei maşini materiale de sutură şi buţia formaţiile coordonate de sing. Iulius Scoro-«
bete, ing. Petrişor Gheorghiţă, maiştrii Gheorghe J
de mare capacitate cu pentru chirurgie. Valoa Nichifor si Ştefan Doliotaru, sing. Ion Cojocaru. j
remorcă ce au tras în rea unui set este 30 000
curtea Spitalului jude dolari S.U.A. (GII. I. N ). * :
ţean. Autovehiculele a- Dr. Valentin Kelbling,
veau însemnul „Rote Kreutz membru al Secretariatului
peutsches" (Crucea Roşie „Crucii Roşii” din R. F. A C U M U L A T O R II
din R. F. Germană şi erau Germania, ne-a spus, în
încărcate cu aparatură limba română:
medicală destinată îngri
jirii şi tratării bolnavilor — Mi-am făcut studiile V o m a v e a ?
din unităţile sanitare. de medicină la Cluj, ast
Doamna Bngitte Gray Cor- fel . că de România mă
minboeuf. de la Comitetul leagă amintiri plăcute şi C it i? C în d ?
internaţional al „Crucii am venit cu plăcere în
roşii”, cu sediul în Ge ţara dumneavoastră. Am Aşa cum am făgăduit, trăit. Parcurile auto ale
neva, care a însoţit con adus la Deva patru după te v-am informat unităţilor economice îşi
conteinere cu •instrumentar
voiul, ne-ra declarat: despre străduinţele şi stă reduceau văzînd cu ochii
* — în perioada ce a tre medical pentru spitalele ju
cut de la Revoluţia popu deţean, cele din Petroşani, ruinţele care se fac pen- potenţialul activ, oamenii
de lucru,
lor nu aveau
tru asigurarea anvelopelor,
lară din 22 Decembrie Hunedoara, Haţeg şi Brad. în rîndurile pe care le nu luau salarii. Devenise
1989, Crucea Roşie inter „ROTE KREUTZ DEUT- o ruşine să spui mereu:
naţională a adus şi aduce SCHES” v-a distribui in citiţi vă vom spune ce se
In România cantităţi im strumentar medical unită face pentru asigurarea „Nu avem acumulatori".
„Nu avem anvelope", „Nu
portante de medicamente ţilor spitaliceşti din ju acumulatorilor. Ne ajută avem motorină", „Nu a
şi alte articole necesare deţele Hunedoara, Alba, cu toată amabilitatea un
bolnavilor. Prezenţa con Cluj, Bihor, Sălaj, Satu om de meserie, domnul vem piese de schimb'
voiului actual la Deva Mare şi Harghita. Deva economist Dorel Munteanu, Dar cîte nu aveam.-
face parte dintr-un pro- este prima etapă a peri director comercial la — Stimate domnule f
gkaat de durată mai lun plului ce-1 vom întreprinde B.J.A.T.M. Deva. rector, nu vă spunem
gă că tdzeşjcâ dotarea spi tn acest scop prin Tran Din nou concurenţa! In stînga sa oftă ceea — Am în faţă o situa noutate, dar prin un‘
talelor româneşti, caselor silvania. ţie -— ne spune domnia ţile de transporturi -J
pentru copii, căminelor de în numele cetăţenilor ce am putea mani „lampa lui ceauşescu”, de# sa. In 1986 se primeau în prin care am urnba0
bătrîni, dispensarelor me Judeţului nostru le-am poate ar fi fost mai nimerită o luminare. Sperăm judeţ 7126 bucăţi de acu ultima ' vreme, lipsa J'
dicale etc. — atlt de ne adresat prietenilor noştri mulatori. An de an cifra mulatorilor (bateriile8®
glijate în trecut din a- din R. F. Germania cele sa cîştige însă cea din dreapta. repartizată a scăzut. Anul simte. Ce facem rru
cest punct de vedere, cum mai calde mulţumiri pen Foto trecut, de pildă, am pri ca şoferii să poată£3,
ne-atn convins — cu apa tru gestul lor de profundă mit 5 600 bucăţi, cu mult, să-şi îndeplinească ,fa~
ratură medicală. Vom umanitate. NICOLAE GHEORGHIU aş zice chiar foarte mult, ţiilej sft-şi cîştige s/le'
distribui 150 de seturi cu sub nivelul necesarului.
Instrumentar pentru medi TRAIAN SONDOR De aici atîtea şi atitea GH. I. NEλ*t«
nemulţumiri, pe care cu
toţii le cunoaştem, le-am (Continuare în pag. a 2-a)
DREPTUL LA OPINIE
In data de 10 februarie METODE „NOI" DE PROMOVARE C. S. să ocupe funcţia de
a.c., ia Direcţia sanitară a director adjunct economic ? DESPRE COMERŢUL DIN ORAŞUL HAŢEG
judeţului Hunedoara—Deva  CADRELOR DE CONDUCERE Este . posibil oare ca după
a fost „instalat" noul di a fost numit, director la Ne punem întrebarea fi Revoluţia din Decembrie
rector adjunct economic, tn întreprinderea de îmbunătă rească ' daci etemeptele 1989, cînd fiecare om cin
persoana domnului Ştefan ţire ţi exploatare a pajiţti- mai-sus arătate au fost stit din această ţară crede SCRISORI, SCRISORI...
Crăciun. „Instalarea“ a fost lor (I.I.E.P.) Deva. < ei a sosit timpul drep
făcută tn boxa deciziei nr. Trebuie si mai precizăm luate tn considerare la nu tăţii, să se mai. practice „O vitrină spartă, cioburi
mirea d-lui C. S. tn funcţia
19, din 6 februarie 1990, faptul că domnul C.S. a de director adjunct econo asemenea metode vechi semnată — referitoare la
semnată de primăria jude ■fost prieten bun al fostului mie la Direcţia sanitari. de numiri tn funcţii de aoMsteeate cu noroi, hirtie aceeaşi temă „generoasă":
murdară şi cutii goale a*
ţului Hunedoara, la cere prim-secretar Ion Popă, care conducere ?.. (Semnează : comerţul —, din care
rea solicitantului ţi la pro i-a înlesnit o serie de o- Atunci oamenii cinstiţi # MAMA PAHOM1. DOR EL runcate In dezordine.» Este transcriem : „Am solicitat
imaginea magazinului „Ro
punerea expresă a actua buzuri. La data de 15 ia de bană-eredinţă ce putem ALBA, T1BERIU C1MPO- ma rta“ din oraşul Haţeg, concret ' înlocuirea unor
gestionari corupţi care de
lei conduceri a Direcţiei nuarie a.c., adunarea gene să mai credem I Mai pu NERU, MAMA ILEA). la miezul zilei de 29 ia ani de zile sfidează pînă
nem întrebarea, tot la fd
sanitare. Precizăm că dom rală a oamenilor de ta nuarie a.e.“ şi cele mai elementare
nul Ştefan Crăciun a înde I.I.E.P. Deva a hotărtt des de firească, conducerii Di NOTA REDACŢIEI: Scri Am reprodus citeva rln- reguli ale unui comerţ
plinit funcţii importante tituirea din funcţie a d-lui recţiei sanitare: pe ce cri sori cu conţinut asemănă duri dintr-o scrisoare civilizat fi au o atitu-
tn vechiul aparat de partid, C. S. pentru faptul că nu terii s-a bazat tn propu tor am mai primit de la tristă semnată de domnul
fiind activist retribuit din a mai corespuns funcţiei de nerea făcută primăriei jude loan Hirmânaţ ţi Ion Măr- loan Timiş, din Haţeg. MARIN NEGOIţA
anul 1971 ptnă tn 1984, cînd director. ţului Hunedoara ea d-t gineanu. Tot din acest oraş am
mai primit o scrisoare ne (Continuare in pag. a 2-a)
- Aşadar (tot este la
modă), spuneţi-ne, dom
UN CONDAMNAT LA MOARTE nule Herschkovits, cine sm-
teţi dumneavoastră ?
SE DESTĂINUIE... (I) nuarie? (ziua Unirii Princi
- M-am născut în 24 ia
patelor), 1927, în comuna
Corund; din judeţul Har
Eroul acestui interviu-repprtaj este un cetăţean al municipiului Deva, ghita (cunoscută prin renu
astăzi pensionar. Un bărbat harnic, întreprinzător şi inteligent - calităţi mita ceramică), într-o fami
de altfel, caracteristice majorităţii celor născuţi sub Steaua lui David. A fost lie de evrei, ai cărei moşi
(şi a ramas) un om de o certă corectitudine pe plan profesional şi în rela şi strămoşi au trăit tn
ţiile cu cei din iur şi, mai ales, un om modest Modestia, mi-a spus, l-a România. De la patru ani
ajuta* sâ^ scape ain nenumărate şi groaznice încercări care i-au marcat via am fost trimis la şcoală.
ţa în anii tinereţii. Doar Revoluţia noastră, învingătoare şi purificatoare, Mai întîi. doi am la şcoa
t-a făcut'să renunţe la modestie, să-şi deschidă acum sufletul în faţa re. la evreiască o d o > 'a cea
porterului. Deşi ne cunoaştem de aproape două decenii. primară: românească, din
«jyL .crtmpeie semnificative din viaţa domnului EMER1CH Corund. Ouoă absolvire cm
HER5CHKOVITS, cetăţean al României. Nu din dorinţa de senzaţional. Nici urmat Liceul Şt. O. losif,
eu intenţia de a-l transforma în martir al regimurilor sub care ă trăit, deoa din Odori-eiu Secuiesc. In
rece nimeni şi nimic nu-i popte plăti Suferinţele fizice şi morale ne care
le-a indurat. Cj pentru că încercările Io care a fost supus în viaţă dove- MIRCEA LEPADATu!
aesc şi ele. credem, adevărata faţă a ideologiilor şi regimurilor totalitare,
indiferent că s-au numit fosrble sau comuniste. (Continuare în oog a 2-a) ^
— 9, —.® ** St — S — §. — .• — • — • — • — • — • —
