Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_56
P. 2
pag, î CUVfNTMl libir
M A S Ă R O T U N B Ă (Urmare din pag. 1)
— Ne zbatem ca de la La rcdflc^i neetlri « sosit domnul Valentin Goţ care ne-a adus o fotografi*
cei doi furnizori ai noştri avînd ca subiect primo acţiune publică cu caracter cultural iniţiată de Liga ti
— „Acumulatorul* Bucu neretului democrat dhi Hunedoara. Este vorba despre un spectacol de varietăţi
reşti şi întreprinderea de la care au participat tineri din famaţii artistice de amatori aie clubului «Side-
produse electrotehnice Bis rurgktul" şi din tecalitata, colaboratori de la Teatrul „Fantaş*0* din Conslmifct.
triţa —
să aducem
clţ
HUNEDOUENE (l) mai mulţi acumulatori. I» A fost un spectacol agrea bil, care s-a ţinut cu sala plină. Fondurile rezultate
culturale cu tineri
dm încasări vor ii folosite în vederea organizării altor acţiuni
trimestrul î a.c., reparti şi pentru tineri.
Apariţia Decretetor-Legţ- turii şi. pomicultura, fiind ţia este de, 1151 bucăţi.
Felicitări comitetului de iniţiativă a! Ligii tineretului
privind unele măsuri vorba de hrana noastră, De la începutul anului doara. democrat din Hune
pentru stimularea ţărănimii a tuturor". pînă la data cînd discu
şi activităţii economice a Ioan Bugnariu: „Sub tăm (20 II a.c.) am pri
unităţilor agricole coope scriu la ideea organizării mit 546 bucăţi. Repet, in
ratiste şi de stat asigură ' judicioase a asolamentelor, sistăm' şi sperăm să - pri
cadrul legal pentru re punînd totodată . accentul mim întreaga repaitiţie...
structurarea agriculturii şi pe folosirea raţională a — Acoperă necesarul ju
aşezarea acesteia pe baze întregul ui fond funciar. deţului?.
noi, în vederea creşterii Păşunile şi fîneţele să fie -T- Cerinţele, solicitările
producţiei şi îmbunătă sistematizate potrivit ve sînt. mult mai mari. Dar
ţirii aprovizionării popu chilor categorii. de folo trebuie înţeles că neca
laţiei cu produse agro- sinţă. Pe lingă Speeiali- zurile şi greutăţile trăite
alimentare. Pentru a da zarea unităţilor cu sector în peste patru decenii de
răspuns numeroaselor pro zootehnic în raport ; de dictatură comunistă tică
bleme de ordin organiza condiţiile specifice, e ne loasă nu se pot pune la
toric şi tehnic ce trebuie cesară ameliorarea grab punct în două luni, nici
soluţionate, organele ă- nică a efectivelor de ani îţi privinţa acumulatori
gricole judeţene au or male, Acum,’ cînd nu mai; lor...
ganizat o masă rotundă la sînt obligaţi să Se confor
care au participat spe meze diverselor „indicaţii",
cialişti cu bogată expe specialiştii îşi pot practi
rienţă in agricultura hu- ca cu adevărat meseria
nedoreană, pmindj-se în şi demonstra competenţa". ACUMULATORII
discuţi#' modul de solu Aurel Nistor : „Cred că
ţionare a acestora. Iată, primăriile şi Uniunea ju avea ?
sintetizate, opiniile parti deţeană a cooperativelor
cipanţilor. agricole au datoria să se -ea.! J
loan Dărăbanţ: „Consi implice mai mult în rezol Fota STEL1AN VILCEANU
der că în unele locuri s-a varea problemelor actuale
interpretat greşit aplica ale agriculturii, deoarece
rea prevederilor Decretu- în unele zone s-a produs
Iui-Lege nr. 42, dîndu-se haos în repartizarea pă- — Aveţi dreptate. Dar
in folosinţă îndelungată: su mîntului şi animalelor. roţile maşinilor care
prafeţe de teren mult prea Evident, aceste greşeli tre transportă oamenii la şi
mari, astfel neputîudu-se buie corectate în. lumina de la muncă, minereu,
lucra corespunzător pen legii. Asigurarea , de pă cărbune, calcar, bunuri
tru a obţine producţiile şuni şi îmbunătăţirea lor, materiale etc. trebuie să (Urmare din pag. 1} Desigur, am făcut o de care muncesc şi b) Autono
scontate. Ca urinare, ne- Creşterea roiului Circum se învîrtă. Cum ? plasare Ia Haţeg pentru mie pentru Complotul co-
ţinîndu-se seama de efec scripţiilor ZQOvelerinare, — Avem zilnic în vede dine necorespunzSfoare în a ne edifica asupra si mercial din Haţeg. Adică,
tivele de ^animale ramase valorificarea tradiţiei în re acest lucru. Prioritar relaţiile ca publicul. Kăs- tuaţiei existente In comer toate produsele (inclusiv,
la cooperativele agricole, legumicultufă şi pomi acumulatorii au fost re pansai primit de ia FJS.Ni ţul acestui oraş. Mai întîi. _.cele din import) vin,
acestea, nu mai su asigu cultură constituie cerinţe partizaţi la I.T.A. şi • Baţci este o invitaţi* la 0 „raită” prin procesele acum, direct fri unităţile
rate furajele necesare. Un esenţiale pentru sporirea , t.J.T.I* Deva, C.M. Valea discuţie pe tema proble verbale de constatare în oraşului — pe baza re
mare semn de întrebare randamentelor în agricul Jiului, LA.C.ăOI. Petro melor solicitate de noi, tocmite de către organele partiţiei întocmite de
e ridică în legătură cu tura hunedoreanăV şani, I. M. Hunedoara, răspuns care nu ne satis de control. Pentru că, tre judeţ —, fără a mai tre
roducerea cartofilor şi Brutus Bocăniciu: ., V I.P.E.G.. Deva, J,U,M, Pe face"— buie subliniat ca un fapt ce prin magaziile între
■gumelor, Ia unităţile coo- vem foarte multe sesizări troşani şi altele. Această scrisoare „de pozitiv, îndeosebi după prinderii din Călan". .
■ratiste restrîngîndu. se şi- reclamaţii, privind în — Acumulatorii vechi, mină* este însoţită de o 1 ianuarie a.c., s-au exe Gîteva secvenţe concrete
îlt. suprafeţele destinate călcarea prevederilor le • uzaţi îi recuperaţii? - n altai serpxată, cuprinzînd cutat foarte multe con din oraş. Alimentam uri
turilor respective", gale la împărţirea pămln- — Bineînţeles! Prin dis circa 10 (zece) file de troale în comerţ. Colecti 51. Uhde este gestionarul
telian Casaveia: „Pro- tului şi animalelor. In poziţia Ministerului Eco semnături t Din cele 12 rîn- ve mixte formate din ce unităţii ? Inţr#b^m. „Eeî
nele restructurării agri- unele locuri s-au luat nomiei Naţioăale, din 18 duri dactilografiate al# tăţeni, .poliţişti’, membri mre munceşte la easă" -4
irii~ judeţului ' sînt hotârîri nevalabile, singu ianuarie a.c„ primirea petiţiei respective reţinem: ai F.S.N. şi ăi primăriei ni se răspunde. îi între-
_^e presante. Am văzut rul organ. în măsură Să de acumulatori noi se face „Sîntem un grup de ce s-au interesat îndeaproape rupem cîteva clipe activi
'In Spaniă, Franţa şi decidă soarta cooperaţi-' prin predarea celor vechi, tăţeni din oraşul Haţeg— de alimentaţia populaţiei, tatea : • Şe- numeşte
R.F.G. cum sectorul- pri vei agricole fiind doar bucată la bucată. Un lu Avînd fa vedere atitşdi- de .'fiwpşsctaţ#*:.-, regulilor Gheorghe Buzgar • Lu
vat este organizat în sis adularea membrilor coo cru pe care am vrea să-l nea unor gestionari de . generale pentru desfăşu crează de 36 de ani în
tem de cooperare, pe par peratori. Or, acolo unde înţeleagă şi să-l respecte unităţi comerciale ţaţă de rarea unui comerţ civilizat. comerţul oraşului, iar la
cele mari, unde se prac animalele s-au dat la oa toate unităţile’ economice cumpărători, atîftfdîiiChlâ- In 9 ianuarie si la sfâr magazinul 51 a venit cînd
şitul acestei luni a fost
ş-a deschis (acum, 25 de
tică asolamente, se fac meni fără nici o plată, lu deţinătoare de parcuri nifestată .„ prim desconside ani) * Controlăm foarte
lucrări în cointin» ea şi crurile trebuie corectate. auto. în ce ne priveşte, rarea campărtttorttbr ’ăb jtonţfolat magazinul’ ali-
valorificarea producţiei. De asemenea, să se aibă facem toate demersurile rînd, servirea prefwţeoţia- mentar nr. 52. pin echi bine toate eolţişoarele :
pă : Dauerbach Ghearghe,
Trebuie să fie bine gîn- în vedere că dacă nu mai pentru a asigura benefi lă a unor persoane, stoca .Costina Liviu şi Marcel nimic dosit • în mai puţin
dită structura bazei fura există; obiectul muncii bl ciarilor acumuiaţorii de rea şido^reaunorpro- de o săptămîijă. s-au. adus
r mărfuri de peste 300 mii
Goia (locotenent de poli
jere, cultivînd plante de comun nu se mai pot plăti care ştim că au atîta tre dnse, nerespectarea con ţie). Sesizările nu' s-au * lei • Azi (16 februarie) ma
mare randament, îngrijind nici pensii membrilor coo buinţă. diţiilor de igienă în uni confirmat. şinile trimise după mar
păşunile şi fîneţele. care peratori". N. R. în tr-unul din nu tăţi, - jignirea s»u - - chiar. - .-Altă,- alimentară contro fă ' la Deva s-au întors
să determine creşterea merele viitoare, despre s- umilirea cumpărătorilor,
producţiei de lapte şi car NiCOLAE TfRCO* sîgurarea celor mai im cerem schimbarea din lată : nr. 51. : In decem goale': I.C.R.A. a fost
In grevăd
brie 1989, şe găsesc 56 cutii
ne. Se impune reanali- portante piese de schimb funcţiile pe care le deţin de suc şj sSO de- sticle votcă AlitoenUra 74. Aici este
zarea situaţiei Iegumicul- (Va urma) auto. următorii gestionari—"
rusească. Explicaţia gestlo- gestionar Francisc De
«ărei Safica piceni: „fie-ăm liu, cu © vechime în co
ătoeat- „ în : urmă eu trei merţ de., circa 33 de anfc
-ăni, .deoarece- de^ cîte ori după marfă. Discutăm cu
Nu-1 găsim, este plecat
mergeam după marfă în
Un condamnat la moarte se destăinuie ţară, trebuia să ducem Rusaliaa Toma. casier,
ceva, altfel nu primeam - care a venit în «coastă.: ali
■» ■ »
marfă". ■ mentară de U deschidere,
Prin adresa nr. 3/11.01. de 8 ani. C ontrolăm ni
(Urmare dm pog. 1) tal 39 de persoane) şi simţit, doar pe primele morţii", cum a fost supra 1990 ş-a cerut sancţionarea mic ascuns.
duşi în ghetoul din Tg. două... numit. "gesfibnarilbr, fapt realizat, Acumi ' în oraşul Haţeg
Mureş;.. " f ■ Văd tatuat p* onto» — Cum,, .se-:, focşa, trie d* I.GLS.M. Căiaa,* prin- «batg vîat des... primăvară.
- Aţi râma* pe gînduri... braţul - sting un nunş|r. rea ? Complexul comercial Ha Mai precis, aerul este cif
urma Dictatului de ia Vie- - Da» |>0B-câ n-eu trecut De cînd 8 avuţi? •« Cei tineri ţi cei ro- ţeg: 10 la sută pe lima rat şi încărcat (aşa mi s-a
na. am fost obligat să mă atîfia ant. De aici a în r De ţa Ausehwit*. Do, buşti erau repartizaţi de fa ianuarie 1990. părut) cu miresme de
transfer la un gimnaziu cep ut calvarul. Aveam Î7 am fost deţin utuf ÂT2Î13 început într-u» wt de Tot la «cest magazin S-an copaci pregătiţi de inver-
unitarian, de unde, deoa primăveri. Un băiat cu su în acest lagăr d marţii» muncă. Acolo am ajuns, executat trei controale în - zire. Şi; aici, unde totul
rece Oram evreu, am fost fletul curat, crescut In Unde am ajuns, via Bir- împreună cu tatăl luna Ianuarie a.c. Nu z-a este pur şi frumos (în
lakab. Celorlalţi,
dat afară îi silit să-mi kenau... . mal constatat «Hă iacii1 judeţ, sînt sigur, au există
continui şcoala la fără frec .credinţa dragostei pentru - Povestiţi, vă rog, vîrstnici, slabi, boln care a regadilor de co alt oraş mai curat), este
venţă. Cam de atunci au aproape, oi umanismului, mai detaliat. s-a spus să urce în ca merţ. „S-ao mal făcut păcat ca oamenii să se
început şi necazurile mele, şi binelui. Eram vesel, op; mioane, deoarece tocul controale şi la ceilalţi ges privească altfel: cu suspi
ole celorlalţi evrei. M-am fimist, făceam sport. Aid - După o lună de sfat unde vor merge ta muncă tionari amintiţi Ia scrisoa ciune şi neîncredere. Fa
angajat ta Fabrica de ce am simţit pentru prima în ghetoul din Tg. Mureş, este foarte departe. Au re — ne spune domnul cem paşi mari spre demo
ramică din Corund, secretar oară ura acerbă, nedreap ne-au încărcat tnfr-uo urcat şt au fost duşi direct Ioan Timiş care, la primă craţie fi este necesară
şi magaziner. Dar, ea ur tă, foamea, spaima de marfar, care a plecat spre Ia...cremotoriu. De atunci ria din Haţeg, ne-a pus multă stabilitate şi liniş
mare a unor legi antise moarte. Am stat în ghetou Birkenau. Eram înghesuiţi nu am mai văzut pe ma la dispoziţie procesele ver te. Avem dreptul să acu
mite, emise de regimul o lună. Mîncore, mai deloc. cite 70-TQ0 de persoane ma,, pe ceilalţi membri oi bale amintite Nu s-a con- . zăm, să formulăm cereri.
fomtlrei ' noastre din Co
hortyst, am fost dat afară. într-un vagon, cu sîrmă statat nimic. . 'Dredem că,. Insă întotdeauna trebuie
Apoi lucrurile eu început Intr-o noapte» hămesiţi de ghimpată^ la ferestre. Mai rund. In prezent, In oraşul nos aduse argumente concrete,
-Aţi ştiut de ta început
să se precipite, teroarea foame, împreună cu câţi rău ea vilele. Mîncare, un tru ş# -desfăşoară un co reale şi loiale.
dezlanţuindu-se. Moi întîi doi băieţi, am încercat şă colţ de pîine neagră şi că au fost ucişi ? merţ civilizat. In urma Fie-mi îngăduit să închei,
- Nu. Acest lucru l-am
am fost concentraţi la furam mîncare din maga apă. Trenul * făcut o O* aflat după eliberare. Sim unor «itallze, efectuate Îm tot. aşa cum am început,
muncă obligatorie In Co zia celor care ne păzeau. prim, cît să dăm jos mor- preună cu factorii res- cu tocă'- un citat extras
rund. Apoi, am fast ri Am fost prinşi şl pedep ţii. Ajunşi la BirfcenaUj ţeam în aer mirosul de ponsabili de la judeţ, am din scrisoarea domnului
carne ersă, - dar nune în-
dicat de jandarmii cu ne-a luat în primire şi chlpuiam că ard oame obţinut şi două drepturi: Ioan Timiş : „O 'vitrină
perre (hortyşti) împreună siţi : 25 de lovituri Io fund triat, nimeni altul, decît a) Gestionarii se pot de spartă, cioburi, hîrtie, am
cu întreaga familie (în îo- cu vfna de bou. le-am - doctorul Mengete, „îngerul nii- (Va urma). plasa Ih ţară, pe bază de balaje, noroi, o vinzăteare
delegaţie, pentru aprovi (gestionara magazinului)
zionarea unităţilor In cu ochii în lacrimi..*
