Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_57
P. 1
A ■*'
h \
\
V
fc | B I R T A T t D E M P c Ş ^ R - A Ţ r E, A DE V A R !
CUVINTUL LIBER
ZIA R IN DEPEN D EN T AL JUDEŢULUI H U N E D O A R A Anul lf, nr. 57 JOI, 1 MARTIE 1990 4 pagini - 5 0 bani
Starea "de sp irT 'l li p i nd de la 1 martie
Două zile
Instaurînd în Jară _demo- avem dinîr-odată totul. !
craţia, Re voi uf ia din De- Dorinţă de asemenea fi- I
cernbrie 1989 a conferit e- rească. N um ai că starea ■
roicului nostru popor drep- generală a tării - de crasă I libere pe lună
ful sacru la libertate şi înapoiere în toate dome- ■
dem nitate umană, la con- niile, în care ne-a fin ut ti- I
sfruirea, prin forje proprii, ranul - n u - i permite, deo- ■
a noului său destin. Este cam dafă, aşa ceva. Toate i La propunerea guvernu nat, pînă la finele trimes
bine, este tonifiant acest vor veni, şîntem siguri, pe ■ lui, Biroul executiv al trului III 1990, în confor
sentiment al libertăţii de; rînd, înfr-urt timp m ai scurt I Consiliului Provizoriu de mitate cu grafice elabora
pline de; a gîndi, de a-}i sau mai lung, ce depinde | Uniune Naţională a stabir te de comun acord *de m i
spune deschis, fără con- în cea m a: mare măsură | -lit ca In toate raidurile nistere şl alte Organe cen
sţrmgeri sau reţineri, ideile no| m odul în care I şi domeniile de activitate, trale cu consiliile de admi
şi o piniile - chiar dacă începînd de la 1 m artie nistraţie ale unităţilor din
vom munci, de modul in |munci,
1990, să se asigure^ în a-
sînt diferite de ale altora, care ne vom înhăm a la | fară de sărbătorile legale, subordine, în funcţie de
îndeplinirea
indicatorilor
din preajm ă or m ai de carul greu pe potecile v ii-1
« 2 zile libere pe lună, de industriali, economici şi
departe -, de a fi liniş torului. I profesionali şi de asigura
regulă în zilele de
tit şi optimist. A şa este Din păcate, însă, nu foţi bătă. sîra- rea fondurilor de salari
corect şi necesar într-o m em brii societăţii . înţeleg * Ţinînd cont de rezulta zare necesare.
fără frum oasă, civilizată, această im portantă cerinţă, | tele economice slabe în
Pentru agricultură, Mi
dem ocratică. U nii ţin încă sfrîns, cu am- | registrate în lunile ianua nisterul Agriculturii şi In
Num ai că, pe ici, pe bele m îinî, de scaunele pe | rie şi februarie 1990 în U- dustriei Alimentare va sta
colo, din um bră sau mai care stau de prea multă 11 nele unităţi, de: pagubele
de la suprafaţă,, unii indi- vreme, deşi oam enii din i aduse economiei nafffiiiale bili modul specific de a-
vizi seamănă cpnfuzie şi preajm ă nu-i m ăi vor a - ■ prin întreruperile nejusti plicare a acestor măsuri,
ţinînd scama de campanii
neîncredere, aruncă pete- colo. A lţii escam otează a- I ficate ale lucrului, trece
asupra sfintei noastre Re- devărul, îşi aro gă m erite? rea la săptăm îna de lucru le agricole din anum ite
voluţii, estom pînd conso- pe care nu le-au avut şi I de 5 zile se va face eşalo perioade ale anului.
Udarea victoriei şi evolu nu le au, reclam înd ser- •
ţia societăţii spre dezvol vicii bune şi funcţii m a ri,! A.E.S.C.H. SINTANDREI. 8 m ilioane de fire răsaduri
tare şi progres. iar nu pufini îşi cer drep-;. de ardei, salată, varză timp urie, conopidă şi tomate sînt
Acum lumea se grăbeş turile m ateriale de care | disponibile în prim a fază pentru orice solicitări. In pe
te m ai mult ca oricînd. ău fost frustraţi zeci de | rioada im ediat următoare, de aici vor putea fi satisfă
Lumea nu m ai are răbda- ani, acuză în stînga şi în I cute cereri pentru răsaduri în orice cantităţi. Inginerul
re. Intr-un fel, aceasta dreapta, poate justificat, I şef al asociaţiei, domnul V iarel Cornea, ne furnizează
ed e de înţeles.- ,De prea însă, la această oră, farq I o ştire de ultimă oră: se primesc com enzi pentru,con»'
multă vreme aşteptăm iz- Struirea de sere şi solarii penfrţtjjăpakrH e: D oritorii nu
bâvirea de răul dictaturii DUMITRU GH EO N EA I au decît a se adrese pentru întocm irea proiectului şi exe
cuţia lu i în funcţie de condiţiile specifice, cu toate in-„
t r ia t ă , acum, cînd am in- : .....— - . i — ,
stalafiile aferente, după dorinţă.
trat în libertate, vrem să (Continuare în pag. a 3-a) Mărţişor" pentru
. Foto NIGGLAE GHEORGHIU
eroii martiri
Martie — luna mărţişoru ceastă libertate s-a cîştigat
lui ! Prilej cu care fiecare prin jertfe supreme, prin
dintre noi ne aducem a- atîlea vieţi tare au încetat
minte de cei dragi şi în să mai existe. Au trecut
semn de simpatie şi recu mai bine de două luni de
noştinţă — sau chiar din zile de cînd pe „Altarul
dprinţa de a marca „tradiţio libertăţii“ s-au sacrificat a-
nalul fi strămoşescul obi ceste vieţi. Au trecut mai
cei“ ne simţim fericiţi să bine de două luni de zile
facem cadou „un mărţişor“. de cînd ne culcăm şi ne
Evident, bţtcuria este mare sculănt liniştiţi, sub zodia
şi pentru cel ce dă şi pen sfintă a libertăţii ! Tot de
tru cel ce primeşte, iar a- otita timp, bisericile, toate
ceastă bucurie se revarsă lăcaşurile de închinare au
din vremuri îndepărtate în devehit locul unde, mai
sufletele bune ! în această mult ca oricînd şi ca ori
primăvară, care este şi pri unde, cei cu sufletele curate
ma a Revoluţiei noastre, îşi pleacă genunchii şi înal-
mărţişorul parcă îşi are o
însemnătate aparte. El re Preot CORNEL ILICA,
prezintă însăşi bucuria Lasou
noastră de a fi „liberi".
' Să nu-uităm însă că a- (Continuare în pag. a 4-a)
- • - • - 9 - • - • • - • - • - • - • -
I
• Un la moarte se destăinuie ... (II)
I
I La Birkenau, am lucrat pă o perioadă, împreună chenwald era u n ' lagăr
înfr-o echipă de 10. oa. cu un grup de prizonieri, entru deţinuţi politici, I
meni, la curăţatul hazna între care se afla şi tatăl f rau duşi acolo, îndeosebi
I
lelor. Curios că toţi cei meu, am fost transferaţi comunişti, democraţi, alţi I
nouă cam arazi ai mei din la Buchenwald. D e - aici, luptători antifascişti. Aţi
I
echipă erau de profesie am fost mutaţi, aproxim a făcut, cumva politică?
m edici. 'A m ajuns apoi la tiv o lună, în lagărul Stro- - Nu, de nici o culoare. I
I Auscbw iîz, care era la glifz, unde şase deţinuţi N-bm fost înscris nici a-
cîfiva kilom etri depărtare. trăgeam , înhăm aţi l a o că furtei. şL nici de atunci în I
A co lo mi s-a tatuat _ ma ruţă încărcată cu tuburi de coace, în nici un fel de
1
tricola pe mînă.; A ici, ca oxigen, de dim ineaţa pînă partid. Singurul meu ţel în
â în celelalte lagăre, mi-a noaptea. M încarea ? 150 viaţă a fost să muncesc cît I
r flpşt d a i să văd numeroase gram e pîin e cu rumeguş m ai bine, să cîştig un ban,
atrocităţi, faţa hidoasă a şl o gam elă cu ghiveci pe cu care să pot trăi demn
t «ciumei brune". Nu-m i fa zi I A ici, la Stroglifz, l-am şi liber. Am ajuns în acel
de plăcere să-m i, amintesc, pierdut şi pe tatăl meu, iag ăr datorită ap ropierii I
m ă cutremur şî acum. In ars ca şi ceilalţi, în cre
i
logăr am pierdut noţiunea matoriu. Am fost readus MIRCEA (LEPADATU
A rc u lu i. Ştiam doar că la Buchenwald. I
i tfnt deţinutul A 12113. Du - M l se pare curios. Bu- (Continuare în pag. a 3-a)
* I
