Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_58
P. 1
d a -
! v i v %
i i B E R T A T E . D E M O C I E , A D E V Â R !
CU VINTUL LIBER
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul 11, nr. 58 VINERI, 2 MARTIE 1990 4 pagini - 50 bont .
TRECUT LA FAPTE .— = = = = = = = = — ■
I Adevărul despre
Pe muncitorul, acum ţă „Am p yacă gestantă şi
ran, Petru Udrea din cînd o să tete voi vinde - I
Ohaba -de sub Piatră l-am şi lapte, că fi convenabil organizaţia romilor
intîiart la lucru pe ogorul cu 6 lei pe litiu — com I
ce i-a fost repartizat ca pleta Interlocutorul. Vi Prin aceste rînduri, te împreună cu alţi romi,
lot în folosinţă îndelun ţelul îi voi «ieste, n-o să-î I virtutea dreptului la opinie, cu credinţă In Dumnezeu
gată. Cu cele două vaci mai dau pe gratis la coo- doresc să răspund celor şi în libertate, am organi
puse la jug, transporta gu perativăeaptaâ acum. Fu I care ra-au acuzat de ile zat această Uniune, care
ciente, poate n-o să mai I
noiul -de grajd pe locul raje o să-mi produc sufi galităţi în constituirea U- se vrea o asociaţie liberă
numit „Sălişte". „Aici niunii Democratice a Ro şi democratică o muncito
vreau să pun cartofi. fiu nevoit să alerg să co milor, asociaţie apolitică, rilor, meseriaşilor parti
Timpul este bun şi simt sesc în parte ia I.Â.S. sau I legalizată la Tribunalul Su- culari, muzicanţilor ş.gl
că se .apropie vremea plan în alte părţi. Nu mai f irem Bucureşti^ de alte Noi _ nu obligăm po ta-
tării — ne spune el. îm sint aşa ta putere, dar I apte reprobabile, meni să vină alături de
cunosc bine tinduiala ta
preună cu soţia am luat agricultură şi mă stră I ta-am născut şi am trăit noi. fiecare este liber sâ
un Hectar, aiît cit putem nâ la 16 ani în oraşul adere la orice formaţiune
beş.
duiesc să mă ţin de pă-
manei şi ta cît avem drep mînt In .'ftad cu ceilalţi 1 Ufl condamnat la moarte g Apoi, am învăţat politică şi uniune profe
tul după lege. Cînd e mult meserie, trei ani, la Grupul sională vrea. Nu dorini
de lucru mă ajută şi fiul, gospodari. Este rău că şcolar energetic Deva şi, adeziunea celor certaţi cu
care este angajat la politica ■ de distrugere a ' I I după absolvire, m-dm în munca Sintem o asociaţie
combinat la Căi an, unde animalelor â lăsat răni se destăime . . . (ffl) I cadrat la Şantierul Energo- care luptă pentru apăra
am muncit şi eu timp de adfnci şi In satul nostru, I ■montai din cadrul Termo- rea drepturilor romilor ce
32 de ani, la turnătoria unde doar vreo 5 familii - in episodul preceden», meni în comună, ara ple centm ei Mintia. în data muncesc în cadru orga
11. Sămînţa noastră de mai au -cîte două viţe cu 1 am Tn cheiul cu dSberorea cat la Petroşani, unde de 22 decembrie 1989, nizat, fac parte din
cartofi e cam degenerată, "date. muncesc ., pămlatul. ■ shmmuguoaslră. Cum dţi trăia bunica din partea ta w-om alăturat maselor de U.D.R. şi contribuie la
dar se spune c-o să ne ■Ne mai ajută şi. mecani I ajun* acasă? tălui şi tm unchi, tosif Bi revtauţianari din Deva, care propăşirea societăţii româ
dea dlta mai bună de ia zarea . ş|. - cred c-o -să-fa i Nu chiar aşâ repede. ber, care finea o Wjdterm au manifestat In faţa fos neşti.
cooperativa agricolă. Vreau cem treabă bună chiar Am -fost înfS internat la şi o ceasornicărie. Era cu tei judeţene p.c.r. Adunarea, din Deva, de •
să plantez vreo 9 ari . din prîmtii - ian, • Cum ve i ţpttafcd din Wtaden au noscut In Toată Valea Jiu Siflt român, pentru că constituire a uniuni' noas
cu cartofi. Dacă o să-mi deţi, eu am trecut la fapte, t diagnosticul ’maaiţie (a- lui. La el am făcut uce aici o h m i născut, aici tre, nu s-o făcut p« as
prisosească din producţie, n-am timp de a s is ta t «om 30 da kilograme la nicia şi m-Drn calificat mi-am îngropat străbunicii, cuns. ţa a fost anunţată .
voi vinde ■ surplusul. Pe ■ Ştiţi că: zicala .^ctae ..se I eliberare) şi trombafiebită. (prin . şcoală făcută la tainicii şi părinţii, aici îmi if» afişe şi prin Rodio -
restul terenului mai pun scoâlă de dimineaţă, de Abia <m scăpat să au-mi retroşani îi Cluj) ceasor cresc copiii. Eu altă ţară t nişoora. La alegeri cui
porumb şi legume de care parte ajunge*' au şi.a I amputeze piciorul. După nicar. nu am aecît România. Cu participat preşedinţii romi- -
avem nevoie in gospodă pierdut actualitatea. ce «Mm mai întremat, am - Deci, viaţa a intrat, voia >ui Dumnezeu, sînt for din judeţele O uj, Alba
rie*. La plecare i-am urat I plecat tpre fără, prin ta dfirşÂ, pe făgaş nor- născu' ţigon. Dcpă absol şi reprezentantul for <fin
tu legătură cu noile pre să-i dea Dumnezeu sănă Cehoslovacia şi Ungaria. m L virea şcolii mito are de municipiul Bucureşti, care,
ţuri la produsele agricole. tate şt rod bogat. I Uor, la budapesta, am mai - Tatei a fast bine, pîflă maiştri şi subofiţeri din te prezent, «ale consăiar
Petru Udrea ne-a spus Stat totr-un spital cîteva Intr-o noapte de ia tece- cadrul Ministerului Apărâ- te Consiliul Prădători* 4»
că este foarte M@BLMRtOOB -.«îL^c^ionaU, pînă în anta
1 tata ttatmstă - picwrutwi. te ptata h ^ ste»embrta t9S?; WwBT «ar fost subofiţer ac
tea CowîWulur
mutaopai
• - • - • - • - • - - • - • - • „ * - fina, am ajuns la Corund, Chiar mă logodisem şi ar tiv. fe această perioadă provizoriu de «taan* rus- -
1 unde om constatat că sîta ma . să avem, în curtad, am urmat şi absolvit li ţkwalâ Deva, a paritripdl i
Nţ VIZITEAZĂ JUDEŢUL O DELEGAŢIE ' I -măgarul supravieţuitor din căsătoria. Oor, te acea ceul, la seral. După tre dommil Armâşesai şi taţi
foţi «oi 30 de membri ai noapte, mi-ou dat buzne
DIN KOMAROM (UNGARIA) * famibei mele, duşi în-Ger* cerea în -rezervă, din anul membri. Au fost discuţii
1986, pînă în prezent, am principiale şi corecte, ele-.
Se află în judeţul nostru, intr-o vizită de prie- • 1 moft/iei ' odată cu , nune. MiRCEA LEPADATU -muncit şi muncesc ca re gîndo-se te -mod democro-
Mt-ora ptins morţii şi apta, ---;--------- ------ —-
tenie şi de stabilire ■ a relaţiilor de înfrăţire între | I cum nu mai aveam pe ta- (Continuare in pag. a 4-a)- vizor prmcipal la f.C.R.M.
oraşele Deva şi Tatabânya, o delegaţie din judeţul • Deva. (Confinuare te pag. a T-a)
Komârom (Ungaria!. Un reportaj despre acest gest
de solidaritate şi prietenie între România şi Ungaria 1
în ziarul nostru de mâine. *
I
raiMELE JALOANE PE UN DRUM AL PRIETENEI
----- OSFPIUL LA OPINIE -------------
Sîmbătă, 24 februarie fost oferit cadou din par-'
DESPRE 0 ALTĂ OPŢIUtiE CROMATICĂ 1990, in ultima zi a vizitei fee oraşului Szombathefy
oficiate întreprinse de o şi judeţului Vas hunedo-
Am citit cu interes in din acvariu este poluată. delegaţie a judeţului Hu remlor ;
ziarul ,fiuvîntul liber“ po Degeaba a schimbat, stu nedoara în judeţul Vas, ■ în ziua de 2 martie
vestea cu frontul Salvării dentul apa din acvariu pen Ungaria, în cadrul rundei a.c., în judeţul nostru ur-
Naţionale, adică peştişorul tru ci motivul poluăm finale de convorbiri din meazâ' sâ sosească patru
roşu din acvariul d-lui Că este hrana pe care o folo tre reprezentanţii celor şefi ai filialelor de turism
lin Hora, student la Insti seşte pentru peşti. Este două părţi au fost stabilite şi şase ghizi, în scopul în
tutul Politehnic Bucureşti infectată. A cumpărat-o de primele acorduri concrete cheierii unor acorduri bi
(articolul se intitula „Op pe o piaţă străină. privind relaţiile de înfră laterale pe tărîm. turistic;
ţiune cromatică" —. ra.rj. Studentul este îngrijorat ţire dintre cele două ju ■ la concursul interna
Ca simplu cititor, am ajuns că peştele mare va\ mînca deţe.^ lată, în sinteză, ţional de notaţie din data
la concluzia că studentul peştişorii mici. Pină acum primii paşi pe calea sta de 18 martie a.c., de la
suferă de un grav dalto insă peştele argintiu nu a tornicirii .unor relaţii trai
nism, Peştele din acvariu mincat nici un peştişor din nice de prietenie, respect MIRCEA DIACONU
nu este deloc roşu. Este cei adăugaţi pe rând tn ac şi întrajutorare.
argintiu, cu nuanţe verzi. B I autobuz „Ikarus" a (Continuare tn pag. a 3-a)
Datorită vegetaţiei din ac variu. Dar dacă nu se
grăbeşte să schimbe sursa
variu, în rest, este aşa cum de unde îşi procură hrana
spunea studentul : suphi,
frumos, vioi, inteligetit şi pentru peştişori, ei vor muri
înţelept. cu tqfii — mari sau mici.
Cred că studentul mai Acvariul va rămine gol, iar
are şi alte probleme cu studentul, în Hpsi de alte
„vederea*. Spune că peşte preocupări mai înţelepte,
le vrea să pară preocupat. va jace totuşi politică.
Nu mpare“, ci chiar este
preocupat, pentru că apa ECATERIA-MARIA iOSIF
UL T I MA Oă A
PLOAIE COLOR ?
Ieri după-amlază, ploaia care a căzut la D eva şl în Im-
prpforlmi a avut o cotoare gălbuie. Să fie un fenomen
meteorologic deosebit, o ideale celor d e provenienţă extra
terestră T consultat! în m are grabă, specialiştii în m ate
rie au stal)»tt cu ploaia color este d e origine pămkiteană.
Ba, -nud tmtft, au Identificat şl sursa : norii., de cenuşă de
la W rroocentrala Mintia.
Aşadar o ploaie obişnuită, care. In combinaţie t u pra
ful de cenuşă, a format o em ulsie ce a îm pestriţat totul :
maşini, oameni, case... Cu alte cuvinte nim ic nou sub.»
ntoata poluării. Muroc că pînă Ia u rm i vîntttl ■ -schimbat
direcţia norilor de cenuşă.
GHEOfiGME M V a O imagine din centrul capitalei judeţului Vas - Szombathely.