Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_59

•09. CW HTVftlW » MLR
•ăk

V i TELEVIZIUI
ROMAN
XIBkftA
un moment de răscruce, 1«,M A ctualităţi
19.15 R ubrici , tn
din em lsiun
în destinul culturii . lim bile m ag
germ ana (re
11.15 Rom an-foilel
N opţi şi zile
nafionale 12,18 Cuvîntul car
dul 8
12,35 Secvenţe m
Horia La 15 februarie s-au îm­ ,aleria universităţii geniu- 12.45 A ctualităţi
13.00 O ra de mu
Cartea — simbol al durabilităţii plinit 150 de ani de la naş­ Iu ui creator al naţiunii ro­ 14,08 Tele-club de
terea lui Titu Maiorescu. mâne ca
I.
I. Slavici,
15.30 Fotbal. Dlvl;
Ne-a vizitat de cu rînd Orice istorie, şi în speţă a Creangă, I.L. Caragiale, 17.15 F erestre spi
17,55 B un găsit,
şi continuităţii spiritului sionar Nicolae Paseu, din literaturii unui popor, în­ fiind primul care e intuit 19,10 Desene anin
la redacţie profesorul pen­
scrie în succesiunea evocă­ „geniul poetic" al lui E-
19.30 A ctualităţi
20.15 Teleenciclop<
Pricaz, care ne-a adus un rilor ei momente ce au în­ mmescu pe care-l aprecia 21.00 Cam pionatul
Ura dictatorilor împotriva Bucuria libertăţii, umbri­ ăl cărei fond a fost răvăşit num&r din 2iarul „Horia , semnat răscruce în destinul că „va rămîne cea mai de handbal
cărpi - ca simbol al dura- tă de moartea atîlor oa­ şi păgubit prin arderea nu orgah oficial al Frontului culturii naţionale, al pros­ înaltă Incorporare a inte­ lin : Rom âni
bilităţii şi continuităţii spi­ meni, bucuria libertăţii, um­ numai a cărţilor „marelui plugarilor din România perităţii ei. Un astfel de ligenţei române". veţla
22.30 A ctualităţi
ritului — a fost dintoldeau- brită de moartea atitor gînditar“ ci şi a altora deo­ pentru Ardeal şi Banat moment semnifică, pentru Maiorescu s-a dovedit 22.45 Film artişti
na vie şi puternică. Privi­ cărşi, bucuria apariţiei pu­ sebit de citite (maxime şi Numărul, datat marţi, 19 destinul culturii şi literatu­ un admirator ai folcloru­ venţe. Froc
tă ca virtuală instigatoare blicisticii em inesciene, um ­ cugetări, culegeri de pro­ februarie 1946, acordă un rii române, Titu Maiorescu, lui, pe care-l considera Casei de FI
tru.
la gîndire fi deci la revol­ b rită de dispariţia unor ma­ bleme, literatură) îşi aşteap­ spaţiu însemnat aniversă­ personalitate marcantă model şi izvor de inspi­
tă, cartea — mutilată (cro­ nuscrise eminesciene, ne-a tă şi ea cititorii aplecaţi rii la acea dată a „161 de printre contemporani, crea­ raţie, un teoretician al R A D I
şetată - cum mărturisea luminat şi întunecat pe spre studiu. ani de la tragerea pe roată torul unuia dintre curente­ specificului naţional în li­
criticul literar Nicolae Ma- rînd ultimele zile, l i aşteaptă în spaţii con­ a celor doi mari martiri le fundamentale ale cultu­ teratură. Meritul lui Tre­ SELECŢIUNI 01
GRAMUL I t 6,(
nalescu) devenea din ce în Acum cînd reînvătăm să fortabile fi curate pe ele­ ai neamului — Horia şi rii române moderne - ju­ buie descifrat din modul 6,05 A devăr, der
mai greu de găsit, ajungînd trăim normal, să surîdem vii ce trebuie să se întoar­ Cloşca". In pagina cultu- nimismul al criticii lite­ în care a lovit într-o_ pro­ libertate ; 8,00 E
chiar obiect de troc în sub­ şi să nu ne mai temem, să că ia menirea lor — învă­ ral-agricolă reţine atenţia rare ovtnd ca reper valoa­ ducţie submediocră,^ impu- sa zilei; 8,10 O
teranul comerţ la negru. ne îndreptăm cu sporită în­ ţătura, pe specialiştii din poezia protestatară „Doi­ rea estetică a operei sau, nîna criteriile valorii artis­ p en tru fiecare; 9,
10,00 Ora arm ate
Dar chiar şi aşa, ea, car­ ţelegere spre carte, ea este toate domeniile şi pe toţi na plugarului": „Jelui după cum remarca G. tice, în modul în care a ş tir i ; 11,05 Ceti
tea, a rămas un martor al poate cel mai bun dascăl ceitalfi. Lectura • în biblio­ m'aş. Jelui/ Oţelul de l-aş Ibrăileanu „Creatorul h pregătit drumul unor mari d ato rie; 11,25 Foit
vieţii noastre, ne-a fost în materie de democraţie, de tecă semnifică în toate so­ topi / Să-mi cînt Jalea şi noi a stilului ideilor", cel scriitori pe care q ştiut să-i zlcal; 12,00 ştiri;
prietenă şi unul din ulti­ bun simţ şi de înţelepciu­ cietăţile avansate înaltul amarul'' Sare apasă greu dinţii teoretician şi critic prefuiască. pereta şi... rnterp
13.00 R adiojurnal
mele refugii ale spiritului ne. grad de civilizaţie şi cultu­ plugarul/ Urgisit bătut de literar în înţelesul deplin Cuvintele cele mai adînc A devăr, democrat
veşnic ultragiat şi condam­ Biblioteca judeţeană îşi ră al acestora. vânt/ Pentru brazda de al termenului fn literatura cuprinzătoare le-a expri­ b ertate; 13»} şti
nat 'la lentă dispariţie. Ea, aşteaptă cititorii rugîndu-i Aşteptăm deci cu încre­ pămînt/ Eu de mic am "hoastră. Rolul - după pă­ mat Maiorescu despre E- V arietăţi f(V -lorit
R adiojurnal' i
16,
cartea, ne-a salvat din sin­ să restituie cărţile, să îm­ dere revenirea la normali- tot trudit / Tot cu greul rerea lui Pompilîu Constan- minescu în studiul „Gmi- sprijinul agrlcul
gurătate, îndulcindu-ne dis­ prumute altele, să doneze tate şi a vieţii spirituale, m’am muncit,/. Rupt de tineseu „este într-un fel nescu şi poeziile lui" (1889), 17.00 Ş tiri; 18,00
perarea şi coloritul afectiv titlurile ce le primesc, aşa inclusiv a lecturii şi studiu­ foame şi obidă/ Unii nea- rolul unui Boileau român, profetice, ce şi-au dovedit dem ocraţie, liber
ucigăloarea monotonie, a zi­ cum au făcut-o deja unii lui în bibliotecă. vînd nici pită-/ Greu e, înarmat cu principii direc­ perenitatea în timp. „Aces­
lelor întunecate de mizerie. dintre ei. Sala de lectură Praf. ANA MARIA MARILA vai, de cel sărac/ Rob în toare, animat şi de pole- ta a fost Eminescu, aceasta C I N £ b
trudă, rob de veac/ Omu­ mică, născut şi tntr-o epo- este opera lui. Pe cît se DEVA: Cel alb;
ben, cei-
le, nu te lăsa/ Zi din flu­ eo de mari scrîitpri (tmi-(E poate omeneşte prevedea HUNEDC <rru <
Recitind ier, zi aşa / Acum ţara să neseu. Creangă, Caragiale) literatura poetică română m ouche (.„odern
ne-asculte/ Zi din tulnic şi dotat cu un gust sigur, va începe secolul al 20- Loana (Modern
şi-alăute/ Istui veac de ja- ager şi cu sentimentul va­ lea sub auspiciile geniului Rochia albă de
/ / A rtcnic llom orodean, din le-amară/ Să ne asculte'n- lorilor". lui, şi forma limbei naţio­ (F lacăra); PETR
f f Amintirile din copilărie satul Bofui ac num ără Maiorescu, judecat prin nale, care şi-a găsit tn A frica E xpress (1
In căutarea
lui
p rin tre cei m ai renum iţi treaga ţară/ Biciuită de ur­ omul şi opera lăsată, ne poetul Fmirtescu _ cea mai (7 N oiem brie);
vătafi de cătuţeri din ju ­ gie/ Uitare şi iobăgie/ M irabela in T ran
P ovestitor prin vocaţie, Ion toarcerea spre copilărie este Mare eşti tu, Doamne apare ca unul din cei mai frumoasă înfăptuire pînă Succes C harlie (1
Creangă a dăruit literaturii întoarcerea spre zilele fără deţul nostru. Este om ul luminafi oameni ai între­ astăzi, • va fi punctul de LUPENI: Steaua
noastre inegalabilele „A m in­ griji, spre tărîm ul drag al care de-a lungul întregii Sfinte/ Bagă ura în mor­ gului secol tn care se plă­ plecare pentru toată dez­ (Cultural) ; VU
tiri din copilărie", operă in trecutului efem er. aule vieţi s-a apropiat cu minte/ Acum ţara să'nflo- mădise România modernă. voltarea viitoare _a vest- Jandarm ul la p
care fiecare dintre noi şi-a jo aca constituie preocupa­ respect şi dragoste de (L uceafărul); L
văzut prop ria copilărie, recu- rea definitorie a activităţii co­ rească/ 6*aşa-i legea Ro­ Figura sa de „spiritus rec- mînfului cugetării româ­ H ercule cucereşte
noseîndu-se în Nicâ, eroul pilului. P rin joc, el se' * for­ creaţia populară, m ai ales mânească". Poezia este tus" apare tn epoca de neşti"; tida (M inerul);
adorat şi sim patizat dc m ulte mează, se defineşte. N aivita­ de rolciorul coregrafic, din semnată de Ion Ioviţă Gă- formaţie a culturii noastre LA I Alerg după
generaţii. Creangă trăieşte în tea copilului, dar şi viclenia v atra satului notai. Şi de ce să nu ne amin- (M uncitoresc); Al
atf<
caiitate de personaj şi poves­ lui sînt sugerate cu m ăiestrie lană. Interesant este a- moderne, cu ralul de a' fim, parafrazîndu-l, în a- SA : H ercule ct
titor al operei intlm plările de către autor. Preocupările crostihul poeziei! limpezi o neînţelegere; de ceste momente de pioasă A tlantida (Muncit
narate, participlnd direct şi zilnice, ghiduşiile, poznele şi a trage hotare, de a că­ omagiere, a „Maurului ca­ UR1CANI : Pe4
jt ui ca-
efectiv la ele. Deşi le redac­ năzbîtiiie profilează treptat lăuzi drumuri, Criticiie sa­ (R etezat); BRAD:
tează la o virstă înaintată, el im aginea im aculată a univer­ re şi-a făcut datoria. Mau­ jiniţi-I pe şerif (Stt
este fu rat de paradisul copi­ sului' infantil. N araţiunea lui le au semnificaţia unui a- rul poote să plece”, de şie); ORAŞTIE !
lăriei * pe care îi retrăieşte. Creangă te , învăluie pe ne­ devărat program de atitu­ ofensatoarele „studii" ce M ărin m iliardar (l
Evocarea începe cu im aginea sim ţite, te cucereşte, te face dine, de simbol al unei di­ ne-au înveninat Colosul din Rodos
lum inoasă a satului natal, ce sa participi la propria, lui tinereţea riile I-n (Flacăra
degajă înălţătorul sentim ent copilărie. recţii de ideologie cultu­ noastră de şcolari în anii OAGIUUBAI: F r
de m îndrie şi adm iraţie, re­ Chipul m am ei ocupă un io© rală, literară,, de legiutor. de tristă amintire a „pro­ dom inoului (Caşa
luată in fiecare început de distinct în cadrul operei. P u r­ Contemporanii şi generaţii­ tu ră ); HAŢEG:
capitol al operei. tătoare şi păstrătoare de vechi le ce i-au urmat au recu­ letcultismului”, stigmatizîn- tul pilot d e curs
P entru Creangă, satul Hu- tradiţii, datini şi obiceiuri, du-l sub acuzaţia de „reac­ cia) ; BRAZI ;
m uleşti nu este un sat oare­ m am a este sim bolul eternită­ noscut în opera lui pactul ţionarism", de susţinătoi prafului de puşcă;
care, ci deosebit de satele ţii satului rom ânesc. Preocu­ fundamental al culturii „al formei fără fond", o RIA: Sandokan (Mi
învecinate ! .....sat m ic răvă­ pările ei cotidiene, grija pen­ Jioastre intelectuale. Istoria CALAN t Sflrşitul
(Casa de
şesc întem eiat In toată pute­ tru viitorul urm aşilor, intran­ noastră literară, critica li­ „autonomiei esteticului", T arzan -U gră);
»i ir
rea envîntului cu gospodari sigenţa, dar mai ales duioşia „retrograd" că nu şi-a ex­
to t unu şi u n u “. . Prezenta- şi bunătatea râniîn elem ente terară, literatura tn gene­ primat adeziunea Io „revo­ (Lum ina).
rea catului este strîn s legată caracteristice în zugrăvirea re, au beneficiat de stilul
de locuitorii acestuia şi în nem uritorului po rtret a tît -de moioreseian, ai unui aris­ luţia socialistă" pe care SFERTURILE DE I
prim ul rînd de : p ărin ţii,' fra­ drag autorului, firesc, sim ­ tocrat al gîndirii, „cel mai posţ-mortem trebuia să ALE
ţii, surorile şl megieşii pen­ plu şi im punător acest ehlp bănuiască că o vor în­ „CUPEI
tru sare autorul are deosebi­ al mamei a răm as m ărturie bun scriitor de idei al ro­ făptui tn cultura noastră
te sentim ente de sim patie, ad­ a sentim entelor "de afecţiune mânilor". „exegeţi" cq N. Tertulian, Vineri, s-a e
m iraţie şl preţuire. Im aginea şi nem ărginită preţuire. O Fundamentală rămîne
satului este întregită prin e. icoană candidă de readuceri CI. Gufian, M. Novieov, tragerea la soi
vocarea trenului istoric al a- am inte, o rază de soare, un contribuţia lui Maiorescu Barbu Cîmpina şi alţii. meciurilor c
cestor locuitori care au ţinut izvor de m unte Intr-un pustiu in problemele limbii lite­ pentru sferturil
cu dem nitate şl eroism piept atotcuprinzător. rare,; ca primul critic cu Să ne bucurăm că Re­ finală ale trad
polonilor sub conducerea re­ Recitind opera hum uleştea- un sistem teoretic şi prac­ voluţia din 22 Decembrie
gelui Ion Sobleskl i „D ragu-m i nuiui Ion Creangă redescope­ 1989 ne oferă şi această lei competiţii c
erg satul nostru eu Ozana rim realism ul şi talentul ne­ tic definit, care şi-o legat ofrandă de a ne închina bal „Cupa Rom
ccg frum oasă, curgătoare şi egalat ai scriitorului, stilul numele de existenţa unei Întîlniriie se vc
lim pede ea oristalui in care oral al acestor confesiuni de tocieîăti culturale şi a o- cu smerenie în faţa icoa­ făşura duminici
se oglindeşte cu mîTmire Ce­ credinţă, d ar mai cu seam ă nelor ce luminează altarul
tatea N eam ţului de atitea com oara nativă a înţelepciu­ nei publicaţii de influentă, martie, pe t<
veacuri". Sim bol ai luptei nii populare. O pera Iul Crean­ de intuirea <Wor de b» în­ spiritualităţii Înălţătoare e neutre, după u
pentru neatîrn area neam ului gă a trecut p rin tr-u n lung ceput şi 4a încurajarea acestui neam. rul program :
rom ânesc, Cetatea N eam ţului proces de asim ilare şi este fără nici o ezitare a unor Braşov — P
străjuieşte .de veacuri ca un m ereu apreciată atît in ţară, talente ce s-au înscris în Dr. IO AN DAMŞA
im punător şl m ăreţ edificiu. cit şi In străinătate, u nde a Ploieşti ; Polii
Nostalgia satului l-a urm ă­ fost tradusă, bucurindu-se de Timişoara — "I
r it p e povestitor to ată viaţa, o preţuire universală şi asi- Bucureşti;
fiind ataşat puternic univer­ gurîndu-1 autorului ei s „ti­
nereţe fără bătrîneţe şi viaţă Bucureşti —
sului fam ilial, tradiţiei şi o- Constanţa şi E
biqeiurilor, locului unde a fără de m oarte". Haină
cunoscut copilăria, adevărată putere Graiova
oazâ a fericirii um ane. în ­ Praf. UVtU LUCACIU niversitatea C
Partidele vor
iar încleştarea «cotoii la ora 15,00 <
„AVRAM IANCU ÎN TRADITiA POPORULUI ROMAN* crările biografice prede­ Cu timpul vechi duşman
cesoare ale lui S. Drago- Slăbit-a; între ape alunecă acuma unde vor avea 1
Apărută recent In Edi­ aşa cum bine apreciază Lucrarea se bazează pe mi r, S. Pascu» H. tfrsu şi Neprihănite perie, ee-s ruguri de tăcere ciurile vor fi s
tura „Facla", din oraşul autorul chiar din primele un bogat material docu­ alţii, lucrarea lui Floria» Şi luminîad afundări, de comun. acoi
martir Timişoara, lucrarea rînduri ale lucrării, In ca­ mentar, abundînd în tri­ Dudaş se înscrie printre Nu ştiu ca să se stingă către echipele
citată are un caracter de re se găseşte Întreaga e- miteri concrete ce demon­ operele preţioase situate ţa Ci strălucesc mai tare. sate.
puternic simbol de acţiu­ popee a marelui erou al strează o mare forţă in­ înălţimea marelui erou, Vineri, la Sil
ne patriotici. în centrul naţiunii române. formaţională dintr-o boga­ tribun, revoluţionar Avram Dar cîteodată, vîrş© împletite disputat meciul
atenţiei se află figura lu­ Structurată In 3 capito­ tă bibliografie. La aceasta Iancu. Pentru ci aşa cum Din albe şuviţă a «întării formaţia locală
minoasă a conducătorului le, lucrarea lui P. Dudaş se adaugă în mod inspirat singur c spune (in prima Le scot înspre albastrul de sus şi Dinamo Bui
revoluţiei din anii 1848/49, prezintă în simbioză omul, cele 32 de fotografii alb- filă a cărţii): „El a iubit Şi-ahmci truverii le-aştem conttnd pentru
Avram Iancu, „cel mai viaţa şi activitatea revolu­ negru care ilustrează bine­ mai presus de orice nea­ f*e catifele, ori mfagn»&He a 19-a a divizie
mare şi mai vestit fiu al ţionară a marelui erou: venitul volum istorico-îtte- mul şi Rbortatoa şl s-a Cu negre pieţe, to-ascund apei fotbal. Par'^a
Munţilor Apuseni, pentru Omul, Revoluţionarul, Mar­ rar. jertfit pentru ele. Pentru Şă nu arat» iumiî-ntregi cheiat cu sco
că el şi-a închinat toată tirul | prin acestea contu- 6e am putea recoman­ asta noi, moţii, nu-! pu­ A dragostei murindă taină. 1—0 (0—0) în
viaţa numai şi numai nea­ rîndu-se o imagine de an­ da cititorilor din această tem uita, im să cade să-l rea jucătorilor :
mului său. HR s-a născut, samblu asupra copilăriei, carte ? O pşgină, un capi­ Uităm- Cît o fi lumea lu- CIPRIAN NICHEL A marcat N
a trăit şi a suferit pentru tinereţii, maturităţii şi tol, o parte? Nu! Totul, m e! (min. 60).
bicele neamului românesc*, sfîrşitului vieţii lui Iancu. în întregul ei I Găci la lu­ Praf. NICOLAE CRISTEA