Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_60
P. 1
ZIAR «DEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Amil 11 nr. «o DUMINICA, 4 MARTIE 1990 4 pagini - $0 bani
jîn pagina {
n t a M a u r n i v ă
După doi ani şi jumă competenţei omuiui este J
tate, Călin Lungu, stu munca, respectarea ngu- \
dent la medicină în Bru roasă a programului de i
xelles, revine în ţară şi lucru sau de Învăţătură, J
ne destuinuie Unele im dar şi dreptul acestuia |
presii despre modul cum este respectat. Vorbind 1
vede el acum marile despre libertate, pentru î
transformări revoluţionare oricine este limpede că 1
petrecute în patria-mamă. aceasta a existat înain
„în timpul evenimentelor tea cuvântului, că ea se ,
revoluţionare — ne măr poate exprima concret;
turiseşte el — am fost, pHn alegerea binelui"
cu durere şi bucurie în Venit împreună cu
acelaşi timp. trup şi su Călin Lungu. domnul
flet alături de minunaţii Leon Jacquemart, medic
români. în Belgia era veterinar, pensionar din
aşteptată de mult o Libin—Belgia, ne-a făcut
schimbare în România. cîteva mărturisiri. A so
Simţind acest puls, m-am sit în România cu o de
ataşat şi ara participat legaţie oficială cu aju
ia diversele manifestări toare umanitare pentru
organizate de asociaţia locuitorii din Ieud —
„Medicii fără frontieră", Maramureş, aducînd ş i. o
de Crucea Roşie, „Opera contribuţie personală..
ţia satele româneşti", „N-o să vă facă plăcere.
.datele protestante" şi ce-o să vă spun — zice :
Şi totuşi vine primăvara, b
altele, care au iniţiat tri domnia sa — . dar am o în vînzare seminţe de legume. la particulari şi la stat au început să fie puse
miterea în ţară a diferi oarecare teamă de ziare, -
telor ajutoare. In timpul de aceea'am preferat să Foto N ICOtAE GHEORGHIU
Revoluţiei am lucrat la văd cu ochii mei ce s-a
recoltarea de sînge (zil petrecut In România. - • _ • - • _ • - a - * - • _ • - • - • - * - • -
nic având cîte 200— 300 M-am deplasat cu autotu-, i F O I L E T O N
oameni la rînd), donat rismul personal la Tim i
pentru ţara noastră, am şoara, Bucureşti şi îs Dialog şi evoluţie [
participat la trierea u- alte localităţi să mă i „Să fim serioşi, domnitor"
nor medicamente, în- conving de realitate. Spu-'ţ i
sc fiind pe pachete cu neam ceva de teamă. Generaţiile tinere, poale cok tILIB E R T ATEA QţSCfJ- '
vintele „Bravo” .Trăias Asta s-a lotîxnplat pen-i şt cei „intre două virată, Ţ tlLO R , m i t-a părut de • M ai iutii a a vu t' foarte senţe nemotivate, fiind net
că libertatea De aseme Im ^efc'îtStr-e **ŞL de X&S&-.J., t « e m ş i ~ ' mult de luptat, căci ime-, împotriva practicilor fese-
nea. ca o iniţiativă de torie cu radioteîeviziunea-} ' * diat după Revoluţie, reeva- riiste, care chemau la mun
solidaritate m-am opupat belgiană am zis să fie!», 1 Dietatttra t-a străduit, fi am cu judecata sănătoasă, r luindu-şi talentele, şi-a în că.
de difuzarea a 4 0Q0 a- fotografiată o femeie.» t» parte a f i m ifS,, să ea caracter bărbătesc — # trevăzut o perspectivă foar Avind deci acest anturaj
gende medicale, cuprin- româncă ce ducea m arfa'-1 şteargă din amintirea pot- spune ei - găseşte tetdea- , te strălucitoare. A luptat de admiratori galalaorice,
zind medicamentele de pe cap, dar cei din echi- } a terhăţii nomele unor gin* mm, hilr-o tară cu liber- ^ cu gura, cu portavoce, dar omul .nostru a Încheiat faza
uz curent pentru cei ce pă au spus că nu pot lua t I dfaori dţtflri ai neamului. Lăţi potrivite eultorei na- s-a folosii, cind a fost luptei acerbe şi dezintere
vin cu ajutoare In Româ Imagini pentru că erau ’ Unul dintre aceştia a fost ţumaic. putinţa să lupte* nevoie, şi de coate. A dat sate şi a trecut la faza a
nia . Dacă e să fac o prea dărăpănate casele;} o chiar f i cu picioarele. Şi ll-a : „Să fim serioşi, dom-
precizare, ea priveşte ■I t in stingă şi in dreapta, tulor“. Da, să fim serioşi,
faptul că şi în străină N1COIAE fttCOS CONTRAPUNCT e piuă a reuşit să rămînă la să fim sobri, feseneul s-a
tate cea mai convingătoa l t - .......-■■■- • ■■ v ■- ...... ■- I mijloc, -Ca să fim drepţi făcut partal, deci nu ne
re probă a eapacitălii şi (Continuare în pag a 2- şi A.C. Popovici (18G3 — pentru o îndreptare a stă-* cu ei, trebuie să spunem mai reprezintă. Noi Insă tre
I că a dat şi cu pumnul... in buie să- fim reprezentaţi
1917), căruia prietenii li ri|or ce nu-i convin. Dar1 masă. aşa ca să-şi afirme prin reprezentanţi repre
spuneau. Dipsi, redutabil pu-lu p ta lui nu numai că i fermitatea şi să facă pe zentativi. Şi cine este mai
I biicist f i om politie, unul trebuie să fie legală, ci să f toţi din fur să tacă. In reprezentativ, cine trebuie
U L T I M A O R A U dintre conducătorii de aibă tn vedere înălţarea f sfîrşit, tind s-a văzut tn să ajungă in fruntea noas
I frunte ai Partidului Naţio- Statului şi gloria Ini, nu centrul atenţiei, a pornit tră ? Văi cine dacă nu omul
A D I O , LE NI NI 0 nat Roman dm Tron silva- sistematica lui terfelire şi* ofensiva. Şi-a asigurat co serios şi sobru care a de-
1 UML Concepţia sa politică primejduirea lui". Adevărul * laborarea unor admiratori,
Simbătă la amiază, dia dispoziţia Primăriei era conservatoare de nuan- e că, în ultimele cinci de- * dintre cei mai săritori peste GHEORGHE PAVEL
Capitalei, in pregenţa citorva sute de cetăţeni şi 0 aristocratică, dar o bună cenii, românul s-a obifnuit • schimburi, dar eu gura cit
a namernşi ziarişti români şi străini, a început * porte dintre ideile sale se să fadă in stat un duşman „ „o fură", siliţi să facă ab (Continuare în pag a 2-a)
demontarea statuii lui Lcnin .din Piaţa Presei libere. 0 dovedesc azi de o mare ireconciliabil. Cum a şi fost ,
Dapă unde afirmaţii, statuia ar cintări in jur de 1 acuitate fi profunzime, ac- din păcate. Dar acum, după ^
7 tune şi a fost ridicată pe Soclul de marmură roşie 0 dualitatea lor bătind de- DREPTUL LA OPINIE -
eu aproape 30 de ani în urmă, simbolizind Însăşi pane, peste cei optzeci de RADU CtOBANU *
Wteca d e socialism şi comunism pe pămîniul româ mu, până la noi. Una din- —— ■ .. .. • IN R E P L I C A
nesc. (Romprcs) * tre ele, enunţată tn orii- (Continuare in pag a 2-a) I Referitor la articolul numea după propriile
„Doleanţa oamenilor de sale concepţii. Ca exem
• “ • la Autobaza de transpor plificare redăm o frază
% In ziarul „Cuvîntul liber" domnul director Bolcu
turi auto Deva", apărut din propunerea făcută de
» Un mit „blocot“ — bomba ca explozie intirziată « « din data de 24 februarie Ghcorghe în regulamen
1990, comitetul sindicatu tul de organizare şi func
« lui liber de la sediul ţionare al Consiliului de
■— Ce-mi educi Moş Nico- alţiL Nu sint prea orto-dox titor şi mii uit or al copiilor, « I.T.A. Deva roagă să fie administraţie, conceput
t e t , tn întrebat în seara şi nici Moş Nicolae nu a orfanilor, oropsiţilor ai mar- ca exemplar prin fwţa sa publicate următoarele : personal de dumnealui:
<te ajun * Sflntuîui Nicolae, fost aducimlu-ne darul la ginalizaţUor destinului, dar moral-splritualâ şi prin «
destinul tragic pe care şl l-a
vrind sa mă las dus, de do poarta pastorului evanghe şl ca părintesc judecător al asumat «fldînd 6 ordine so * Ne exprimăm profunda „In caz de divergenţă
# rinţa îm plinirii. ftilnifnli din lic din Timişoara, exact abatesîior da la ordinea mo dezaprobare şi Indigna între preşedintele consi
Copilărie. N-am putut deciţ după... o sâptămlnă. rală, l.-am şunoscut insă şi cială Vremelnic Impusă ca « re pentru calificativele
tM amintesc eu disperare Personal, cred. că acolo a Ca Sfiot al creştinilor pe cel normată, pentru ca, prin « liului de administraţie şi
* lUcJfHL- Dacă găsea, curate Început redescoperirea şi intrat {o rnitologie. Distinsul sacrificai său, să provoace « total neîndreptăţite a- majoritatea membrilor
Şt tpgriiîle. lucruşoarele li refacerea universalităţii sa meu consătean, profesorul u- o restructurare în lume, în cordate celor doi directori
mite ee •Uşureeră' truda pi- crului, a eoumeplcitâţu spa nlversîtar preot Dan Mirpn temeiată pe valori superioa A adjuncţi. De asemenea, consiliului, problema a-
«Meretor (pe oare Ie conduce ţiului nostru de umanitate scria In revista „Nădejdea** re O i adevărat tragică este fl considerăm că fiind vor supra căreia nu s-a rea
capul), Moşu-îni punea în prin refacerea legăturilor (1980, scoasă de tO iN l la doar opţiunea şl încercarea lizat un acord se- supu
de a înfrunta o limită isto
şâe, peste noapte, ea răs sale cu universul sflnt al HarnibMrg, că Sf. Nicolae, ca rico-sec iată pentru a deschi ba de o echipă de con ne spre soluţionare fo
». plată, măsura cu-mlnţaoiei eucharistiei (binele perfect' persoană reală, se dezvăluie de viitorului un orizont « ducere, calificativul a- rului Ierarhic superior".
Şt bonităţii mele pe anul şi divin). Aoest început li cunoaşterii cu trăsături şi ca nou, o altfel de de-limltare « cordat domnului director
lităţi , superioare unor cel,
» dtnatote. Prezentul, eu-al datorăm duhului Nktuţcean •tăţi sau personaje mltolo-. a progresului uman, care să ing. Bolcu Ghoorghe ne Se observă clar tendin
(fie-at» testată licenţa). Dare
l său moş-Ntcotae, tost-viltor- asigure valorilor „Ideale** i
detoiurg-der’nciUâTolnte ţi din eueharistie se origiaea- gice. Să nod. întrebăm a- pâtrudderea şt manifestarea « aduce aminte de tristele ţa de a veni permanent
ne* «ă-Sebidâ şi graniţele zâ. Nu este greu de deama- ăunql de oe emani attta In realitate. vremuri ceauş iste, lucru In opoziţie cu majorita
Mi treeotul şl asta rtii-a strat că-poporul nostru Creş forţă de atracţie şi'tensiune Andrei fŞeşu spunea de « ce hu este chiar întîm- tea şi în acest fel a blo
demMuşM revolta. Aveam tin şl poate cu deosebiee, -tragtek de că emul viu. de- spre (Ml oe ating idealul per plător avind In vedere ca bunul mers al activi
dia
saflteele părţU atee
veait sQet, face aă pălească
motiva de biografie să nu Mitropoliile Banatului şi Ar fecţiunii eâ slnt .mai aproa-
IBM ije distrase legăturile dealului an păstrat un oea- f l prenria sa imagine mito- că numirea acestuia in tăţii întreprinderii.
toeaare şi de c* apară mei
w St tfieotae. dar ml-am tact ţMOetluttor au duhat evUaaăâ teasşsU B ts de tOAM CO ţAN, funcţia de director a fost
dat Monte că meri» motive JspirauaUtatf») Sf. Nicotae. realâate a „peraonalităţu or** pjinorocm og făcută personal la iniţiati Ing. CRISTfN VLA9CI,
s M 4a e a «tact revoteţlo- b - « » iubit şl l-am păstrat pe su trăit şl au rămas in »** ««O fl « « va fostului prim-secretar ComMtw sindicatului
site tfiwr «a accent pereo-
preywBntnle
planai istoriei derisorizate.
pe Moş Nicotae din legenda
Ton Popa. care ştim
că
mulţi
aar ap va apare la
creştină, atît ea generoa ocro
Aeatttalca istorică ni-l armă
f pe cel pe care li selecta îi liber - yedki I.T.A. Deva
