Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_60

pag. 2 CUVINTUL LIBER N* 6t
t t r ' j s s s m

Pastorul laszlo Tokeş: „Guverflt>! m nu este şovis" TELEVIZA

(Urmare din pag. 1) : democraţiei, atunci cu ţbvinist. Şi aceasta pentru difuzat la Los Angeles dCcătre ROMA
adevărat ţara merge spre ' Intr-un interviu acordat, ziaristei Milena Mihă- că în Transilvania nu există biserica ■” P ro te s ta n tă m a n i­
din jur, iar ei vroiau să progres". . escu, de îa Rojmpres, pastorul LASZLO TOKEŞ se numai Tîrgu Mureş. Din fest găsit recent in această LIBER
fotografieze numai păr­ Venit cu dorinţa să referă la apropiata sa vizită în S.U.A. După ce păcate sîntem atenţi numai ■biserică. Precum vedeţi, se
ţile frumoase 1 Aeum cred înfieze un copil, domnul vorbeşte despre invitaţiile primite şi programul vi­ la ştirile senzaţionale, dar la afirmă aici că în Roniârda DUMINI
că nu mai trebuie as* Bau Doux Guy, pompier zitei, despre faptul că va reprezenta ţara* noastră Timişoara s-a format o uniu­ trei milioane de maghiari 4 MARTIE
cuns nimic în „Casa eu­ în localitatea Sumet — în calitate de preot, dar şi de membru al C.P.U.N., ne de prietenie româno — sînt exterminaţi şi se ‘ mai
ropeană". Despre impre­ Belgia, este de. părere despre prelegerea ce o va ţine în faţa Congresului maghiară, la Oradea s-a ajuns afirmă că ,, singura soluţie 9,00 Gimnastici
toţi
siile cu care pleacă rie-a că în orfelinatele ce le-a S.U.A. şi întîfnirea cu preşedintele George Bush, la înţelegere în multe pri­ este ca Transilvania să se 9,10 Universul
spus: „Am impresia că văzut este o mare triste­ despre cinstea ce i s-a făcut de a fi propus pentru vinţe,, la Cluj a avut Ioc o alipească Ungariei. Ca ma­ 10,40 Film In
oamenii sînt încă dez­ ţe, atît la Orăştie cît premiul Nobel, împreună cu doamna Doina Cornea, şedinţă mare de prietenie. ghiar ' şi ca preot protestant, „Sindbad i
Producţie
orientaţi, din cauză că şi la Hunedoara. Ne spu­ în continuare pastorul Laszlo Tokeş răspunde la Aşadar, nu trebuie privită ce părere aveţi despre acest rilor amei
au fost multă vreme lip* ne că : „O schimbare, următoarele întrebări: unilateral situaţia," dar exis­ manifest ? Ultimul e]
si ţi de libertate. Am cu voinţă şi curaj, 'este tă pericolul de agravare a — Nu este adevărat, este 11.00 Actualităţi
constatat că se exprimă necesară în toate planu­ problemei naţionale, mai ales, o minciună. Guvernul român 11,10 Armata pi
publică
— Opinia
din
mai uşor libertatea cu- rile, dar lipsesc unele România este pe diverse căi către unele cercuri reacţio­ dacă guvernul şi conducerea nu este şovin, nici stalinist 11,50 Viaţa satu
13.00 Mapamond
nare, într-adevăr necunoscu­
vîntului, decît libertatea mijloace. Sfidînd parcă politică a ţârii nu acţio­ şi nu acţionează pentru dis­ 13,30 Studioul j
de a acţiona. îm i pare: lipsurile, oamenii sînt informată despre unele di­ te — pentru că nu ştiu dacă nează, deoarece sîntem mar­ trugerea populaţiei maghia­ Magazin c
că ţăranii din satele de câlduroşi,. cu prietenie sensiuni dintre populaţia sccuriştii sau reacţionarii torii unei ignoranţe a pro­ ro. Noi ' am declarat clar tlstlc şi
în
vechi ai României stau
tisment
munte, spre deosebire de şi relaxare, abordabili, română şi cea maghiară blemei naţionale. Imediat eu nici un maghiar şi nici
orăşeni, acţionează mai cu păreri deschise. Ca din ţara noastră. Ce ne puteţi spatele acestei învrăjbiri. In după Revoluţie s-au dat pu­ o grupare sau organizaţie 16.00 Rugby.
Transmisie
liberi, fiind legaţi de o părere perspnală. eu spune despre situaţia actuală, acelaşi timp aceste cercuri blicităţii nişte promisiuni, maghiară din România nu din „Tort
reacţionare încearcă să cîşti­
pămîntul lor. îmbucură* nu cred în politică. Nici­ reală din Transilvania ? nişte comunicate în această se gîndesc la nici o schim­ cinci naŞli
tor este că în România odată n-am văzut atîţia — S-au reactivat controver­ ge merite prin incitarea sen­ privinţă dar, pînă la urmă, bare de frontieră. Este foar­ 17,35 Adevărul
avem nevi
există un tineret minu­ oameni citind ziarul, ca sele moştenite din trecut, timentelor naţionaliste, aşa nu s-a rezolvat nimic, nu s-a te regretabil că se petrec 17.55 Film serie
nat care are. dorinţa de în România. Dacă scrieţi controverse vechi de ctteva cum mulţi folosesc anticomu­ îndeplinit pînă acum nici unâ aceste lucruri, ele nu fac „Sclava îs
a construi o ţară liberă, un articol să-i puneţi'; sute de ani, dar mai mult nismul, în mod demagogic, din aceste promisiuni. Sper decît să ne dezbine. Producţie
nu liberală. Dacă tine­ titlul „Trăiască dragos­ se simte efectul manipulării împotriva conducerii recente că săptămîna care vine, eînd : rilor braz
Premieră
retul e bine informat tea !" I-am respectat pro­ dictatorialo din ultimii ani, a ţării. Astea sînt unelte parlamentul va înscrie pe Interviu consemnai de Episodul
despre ştiinţă şi practica misiunea. . i în scopul de a diviza şi a foarte periculoase în ţnîna ordinea de zi această pro: MILENA MIHĂESCU 18.30 Muzică ţ
tute
subjuga. Cred că această moş­ reacţiunii ţa, de aceea, sînt blemă, se vor face paşi mari (Rompres) 18,45 Cuvintul ci
tenire blestemată este cauza şi cu foarl - îngrijorat. Dar spre rezolvarea ei. 19,10 Desene ar
faţa dv,
un
— Aveţi în
principală. Pe de altă parte, nu trebuie să exagerăm eve­ exemplar dihtr-un manifest 19.30 Actualităţi
nimentele de tip naţionalist*
naţionalismul este folosit de
20.15 Film artisî
Să fim seriosi, domnilor" (Urmare din pag. 1) „Sălbaticu:
Cor "^ducţi
»» t ' italiană
ce ne-am recucerit libertatea, 21.55 Actualităţi
(Urmare din pag. 1) cu ce ne deplasa domni­ e timpul să înţelegem că 22.15 Dans, dan
lor" şi a căpătat maşină la statul sîntem noi şi că nu­ (Partea a
venit orţiul n ostru ?! Aşa scară. „Noi trebuie să avem mai prin competenţa, ca­ 23.00 Nocturnă
că la adunarea de alegere, secretară" şi. â căpătat ce-i racterul şi înţelepciunea
admiratorii, la }el de dez­ lipsea. „Noi..," fiecăruia putem contribui LUNI, 5 MAI
interesaţi, care anterior -au Ce mai, intr-o lună omul la înălţarea şi gloria lui.
ţinut să vorbească ba cu s-a aranjat. Sigur, mai are Pentru asta însă e nevoie 16.00 / 'raUtăţi
unul, ba cu altul, şoptin- de pus la punct unele de­ de dialog, altfel zis de re­ 16.10 . Ane
maghiară
du-le „cit de" şi „cit de" talii, dar în mare treaba venire la normaHtate. Dar 19.10 Desene an
este omul nostru, au făcut a fost făcută. mai ştim noi cum arată 19.30 Actualităţi
în aşa fel incit au vorbit Am fost la el zilele tre­ normalitatea A îndoctrinaţi 20.15 Tezaur fol
numai ei, au făcut propu­ cute. M-a primit ca un cu pseudo-teoria „revoluţiei 20.40 Să vorbi
neri numai ei şi, fără maşi- senior. Chiar vorbea gra- continue", conduşi spre libertate
naţiuni, doamne fereşte, seind, mă prindea pe după dezastruoase „piscuri" de un 20,50 Panoramic
21.15 Roman-fo£
l-au ales pe omul nostru umeri protector, secretara „revoluţionar de profe­ „Nopţi şi
intr-o funcţie de condu­ (atunci am început să-l in­ sie", obişnuiţi doar cu mo­ Producţie
cere. Victoria a fost săr­ vidiez) m-a servii cu cafea. nologul gîngay al puterii, rilor polon
mieră pe
bătorită, iar apoi omul Cîte n-am discutat ! Omul căruia n-aveam voie să-i Episodul i
şi-a aranjat admiratorii. are intr-adevăr harul de-a răspundem decît . prin 22.10 Telesport
Trebuia să-i recompenseze. te gaptiva. „urale şi ovaţii", am pier­ 22.40 Reflector
23.00 Actualităţi
,JSă fim serioşi, domnilor“ Ea plecare, in timp ce dut noţiunea normalităţii şi 23,20 Nocturnă
s-a încheiat. A urma faza mă conducea spre ieşirea deprinderea dialogului. Cînd 23.30 Post-scrip)
a 111-a, şi mai sobră, „Omul din unitate, omul nostru a facerea „S
munceşte ca' să cîştige". Cu fost oprit de un muncitor
această deviză, afirmată care i-a suflat la ureche:
cu gravitatea celui care „Antena aceea de televizor, C I N E
conduce, intr-un stil sobru, e gata, ce fac cu ea?". I-a
dar in strînsă legătură cu dat adresa de-acasă, apoi DEVA: Cel al!
masele, omul nostru s-a mi-a spus : Am profitat şi ben, cel negru
pus pe cişlig. Şi dă-i din eu puţin. 0 antenă e un HUNEDOARA I
mouche (Moder
coate, dă-i cu pumnul... în fleac. Crede-mă, n-am timp Loana (Modei
masă şi salariul a căpătat să mă duc să-mi cumpăr. Rochia albă d
forma dorită. Dă-i mai de­ Datoria înainte de orice". Abatorul de păsări de la Şoimuş lucrează din plin. Cu toate acestea, pînă la (Flacăra); RE’
Africa J.'v*y;ess
parte eu gura (sobrii şi cît P. S. Orice asemănare a umplerea uriaşului gol în alimentaţia de pînă acum a populaţiei Va mai trece In că £ h
mai academic) şi premiile însemnărilor de faţă cu un timp. n-am mai putut răbda, am (7 Ne zrie);
au început să curgă. Dă-i realitatea de pe undeva Foto NICOLAE GHEORGHIU făcut Revoluţia noastră şi Mirabela In Tr
Succes Charlie
cu „Noi trebuie să avem este pur întîmplătoare. am învins. Şi ne-am trezit
liberi mai ctirînd decît LUFENIî Steau
(Cultural) ;
. am visat. N-a fost un mi­ jandarmul la ’
ms racol, cum se spune, ci o (Luceaf^ul); *
« consecinţă firească a , jumă­ Hercule-oeuoerei
tida (Minerul);
bn mit „blocat" — bomba cu explozie tntlrziatâ « « tate de veac de oroare şi LA t Alerg du)
(Muncitoresc);
teroare. O adeverire a vor­
« bei care zice că mările lui SA 1 Hercule
Atlantida (Mun
(Urmare din pag. 1) cepută în Decembrie în a- rii semnifică, odată cu actul fără maturizare socială nor­ normative. In primul rînd « Dumnezeu macină încet, URICANI 1 ■ 1
ceastâ parte de ţară. justiţiar de „critică" purifi­ mală, eare ar fi implicat. persoanele de contact sau dar macină grozav de mă­ (Retezat); BRE
Mitologicul este un mij­ catoare pentru de-căderea In primul rînd, exerciţiul „modelele" de contact, care,
pe de zei decît de oameni, loc de manifestare a valori­ bi greşeală, contactul cu democraţiei. Nu este cazul servind dezvoltării copilului, « runt. Şi, liberi fiind noi Jihiţi-l pe şerifi,(
«stiei câ semenilor lor le lor. Compensarea mitico- sacrul originar şl cu spaţiul să insistăm asupra „pri­ îi provoacă acestuia accep­ . 1 acum, descoperim cu uimi­ şie) ; GURABAR
este imposibil să trăiască magicâ nu reprezintă pără­ sfinţeniei ; iar dăruirea el zei* afective largi la copiii tarea afectivă, ca Moş Ni- — seriile IUI
după astfel de modele. SI. sirea lumii şi nici nevoia simbolizează atlt co-parti- noştri, pentru ceea ee este colac, de pildă. Imaturiza- « re câ e mai uşor să faci rul); ORAŞn
Nicolae a anulat distanţa de a renunţa la ea, ci inten­ ciparea sacralităţii indivi­ evident ta modelul de fiinţa­ rea social-afectivă a tineretu­ « o revoluţie decît s-o trans­ Mărin miiiardţu
paralizantă dintre posibilită­ ţia de a trăi mai bine. duale la universul sacralită- re propus de legenda Sf. lui de massă a menţinut form i apoi în evoluţie. Colosul din Roi
ţile dş perfecţionare ale Acţiunea legendei creştine ţii, cît şi ridicarea inten­ Nicolae, nici asupra reapro- latent complexul Iul oedlp, Pentru a evolua e nevoie riile I-H (Fidel
oamenilor şi idealul Întru­ despre Sf. Nicolae are, ca ţionată a individului Ia acest pierii lor compensatorii de ura sa faţă de „tatăi" de dialog. Dialogul are OAGIU-BAl! »
dominoului (Ga;
chipat de sine. în realitate şi altele, după cum au nivel prin actul „autocri­ acesta, pe măsură ce dicta­ punitiv, dictatorial aflîndu-se «
pentru câ viaţa lui â fost demonstrat Frazer, Mali- tic" de autopuriflcare pe tura i-a „crescut" ca ge­ alături de opţiunea Implicată « insă nişte reguli ide' sale tură); HAŢQG
o continuă dăruire, - bunăta­ novski, Preuss, M. El Iade — care-1 solicita regenerarea. neraţie Ingenuu-disperatâ' şi în modelul Nieuleean, a sa­ « nescrise, care\ fin de un tul pilot de m
BRA2I
cia) ;
te împrăştiată în lume prin mari cercetători ai miticu­ Tinerii care au Început Re­ pe măsura ce rolul tatălui crificiului pentru eliberare
fiecare contact cu oamenii, lui şi funcţiilor sale cultu­ voluţia aparţin massel de real a fost degradat şi a- şi regenerare. Purificarea < climat al civilizaţiei şi au prafului de puşi
culnnnind cu Sacrificiul vieţii rale —, un scop utilitar tineri, n-ail fost dintre eel proape golit de forţa sen­ se putea realiza doar prin ' • fost consfinţite prin cul­ RIAI Sandokaiî
sale -pentru triumful Bine­ ce implică re-voluţionare, aparţinînd elitei generaţiei sului existenţei, prin imix­ sacrificarea lui Ceâuşescu — « tură. Nişte reguli pe care CALAN I Sfîrţlt
lui. Multe figuri ale istoriei re-generare. Funcţia sa pro­ lor şi nici dintre cei ai că­ tiunile punitive eeauşist-co- realitate şi simbol al puterii (Casa de cultar
transilvane, unele do- totipică (demiurgică) de ror părinţi au aparţinut eli­ muniste. degradante a răului şl, In mulţi dintre noi. le-am uitat Tarzan omifi
bindind în universul nostru realitate din momentul ini­ tei. Ei au fost cei mai Psihanaliza a relevat ce acest sens. Revoluţia tine­ « ori n-am apucat să le învă­ (Lumina).
cultural aura legendei, şi-au ţial, fixat in „illo tempore" crunt loviţi de dictatura co­ rol are tatăl în formarea retului a fost un paricid. « ţăm nicicînd. Confundăm
pus ' viaţa sub „semnul- şi aureolată de prestigiul munistă, dar trebuie preci­ supraomul la copil, tatăl Totodată, ea a fost mani­ « vociferarea şi huidiiiala cu
duhiilui Sf. Nicolae. Episco­ trecutului, a fost reactuali­ zat că frustrarea lor cea fiind, in mod abstract, prin­ festarea duhului sâu spiri­ V R E M
pul Gherasim, Şaguna, La- zată dp tineretul nostru în mai gravă a fost pe plan cipiul organizator care sus­ tualităţii Nieuleehe, care « dialogul; atacul la persoa­
zâr, Şincai, Cipariu, Micu, Revoluţie, prin opţiunea sa spiritual, acesta fiind şi ţine universul copilului, cel presupune, în cazul limită, « nă ţine loc de argument
Avram Iancu sau alţii din la cerinţele provocatoare de factorul decisiv în implica­ care transmite descendentu­ autoSacrificiul pentru re­ « său dovadă; duelul ciome-
vremurile mai apropiate au re-generare, precum şi prin rea tineretului în Revoluţie. lui menirea şi justificarea generarea celorlalţi* impune­ Pentru azi rrv
promovat o operă spirituală mijlocul eficient în condi­ Mai de nesuportat decît alte rea Binelui pentru toţi prin ’ « gelor se substituie confrun­ fi schimbătoare,
existenţei sale. Perturbarea
înnobilatâ de. idealul bine­ ţiile date. sacrificiul inte­ privaţiuni a fost lipsa drep­ şi degradarea rolului de acest mod tragic de facere fl tării de idei. Un adversar temporar, nor,
lui naţional sprijinind, a- gral . Mitul dispună de un turilor de iniţiativă de orice tată degradează şl diminuea­ de bine. iată de ce am € de idei nu e însă neapărat precipit, jă Hi
jutînd şi apârtnd discipolii mecanism de mare eficaci­ m , imposibilitatea expri- ză Ia copil sentimentul că convingerea ; că tineretul moderai, eu in
şi tineretul de valoare. tate prin conjugare cu ri­ mării individualităţii, dificul­ este continuatorul unei încă nU şi-a încheiat me­ € un duşmant Un adversar pînă ia 45 ten
"
' '■ ' Sivi'
Transferul, re-prpducerea tualul. Prin acţiunile de rit tăţile şi carenţele bieţii „opere" perene, generîndu-i nirea în Revoluţie doar prin « de idei se cuvine respectat. vest. Temperatei
spiritualităţii de factură Ni-. , se declanşează şi eliberează sentimentale şi erotice, lipsa sentimentul inutilităţii şau jertfa începutului şl că toţi i 0 idee se poate susţine fără nime vor fi cu;
culeeană, râ-sâdirea ei în puterile latente ale logosu­ totală de speranţa. De a- inconsistenţei vieţii. Totali­ cei pătrunşi de harul St. « a murdari ideile celorlalţi. tre minus 5 şi
următoarele. generaţii, cata­ lui purtător de valoare şl ceea, duplicitatea, opţiunile tarismul comunist a zdrun­ Nicolae îi vor fi pe mai de­ iar eele maxfti
lizarea continuităţii sale prin ordine superioară, înscris în oportuniste şi Îndoctrinarea cinat şl sărăcit In aşa fel parte aliaţi în reihstaurarea Dfri două idei adverse, par­ plus 5 si 10 gri
opera de binefacere, ' mani­ legendă. Curăţirea Încălţă­ ideologică n-au găsit la ti­ rolul tatălui, la nivelul mas­ libertăţii şl democraţiei, a « ţial valabilă fiecare, se
festarea sentimentului de rilor simbolizează purificarea neretul de. massă adeziune sel, Incit, fie câ descenden­ demnităţii şl â Binelui şi « poate obţine o idee per­ La mage :
comunitate întru harul res­ mediului de contact, al „ur­ sau ecou, ei neavînd nimic ţii se aflau în conflict cu ml se pare firesc să-l acor­ c fectă. Sînt ctteva reguli ele-- schimbătcOs, :,c
pectului şl generozităţii faţă mei" faptelor Individului In de primit pentru atari sacri­ taţii, fie că Ie deplîhgeau - dăm de pe acum locul şi temporar nori
de valoare n-au lipsit ar­ pe-trecerea Iul prin vreme ficii făcute dictaturii. în- neputinţa susţinerii spre un cinstirea Cuvenită acestui « mentare pe care,? . dacă nw averse de ninse
delenilor nici Sn zilele noas­ şi lume. Atingerea cu o tr-un fel au rămas „primi­ scop valoros a existenţei. Sfînt al Libertăţii, Demni­ t ne vom grăbi să le învă­ din nord-vest,i •
tre, Şi dovada cea mai crenguţă, simbolizînd ea tivi", nişte ingehul-disperaţi, La formarea sunraeulul mal tăţii Şi Democraţiei. A fost ţăm, vom capota în pseitdo- sificări de 59-
elocventă este Revoluţia În­ î.nsâsi puterea "sacră a Învie­ fără aliaţi în societate şl contribuia ţi. aUp influente .un Participant la Revoluţie* oră. Izolat ceaţ
revoluţie. e Adică între re-
voluţie şi evoluţie.