Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_63
P. 2
fag; h CţţVftiTUL LIBER NI. «3
D I N V I A T A S A T E L O R H U N E P O B E N E TEL!
r 1*
- R<
Prezenttiidu-se personal că acolo unde nu mai e- pensii ţi asigurări sociale sociale membrilor coopera
„ACUM VREM SĂ AVEM la redacţie e a prin - eeri- CTHUfti jfii f p* pentru ţărănime, ce va tori, cpm ar i i spitalizarea
MAI MULTE¥tTE~ seri, numeroşi fărani coo mun, respectiv in coopera funcţiona pe, baza unui sta gratuită, posibilitatea de a 10,00 Act
peratori pensionari se inte tiva agricolă, nu mai poate tut propriu, în cadrul u- beneficia de bilele de odăi- 10.15 Tel*
Dintobtesunti ţăranul - le preţiitri pentrii produ resează de 'plata pensiilor fi -vorba despre : producţie niunUor cooperativelor agri nă ţi tratament cu o con 11,20 Tel
luai
şi-a iubit animalele. Luat sete agricole a fost aş- ce li se cuvin. Pentru o le ţi nici de alocarea cotei- cole, înţclegindu-se că se va tribuţie personală de 30 la actf
cu treaba, de multe uşi teptată cu nerăbdare şi taoaţm, tte-am e- sută din cost sau chiar o- „Gl
el răbda de foame ori de de locuitorii comunei dresat doamnei Viorica Vu- ferirea gratuită a acestora, 13.25 Act
sete. Dar niciodată, indi- Geoagiu. Mereu veneau bseem, ţprisaaaidi la Uniu PEHSULE Şl ALTE DREPTURI pecia unde cooperativa agri 13.40 Inel
mul
ferent că era zi de duefâ oamenii laprim ărie să nea judeţeană a cooperati colă poate suporta din fon 15.30 Tel.
sau sfîntâ sărbătoare, că întrebe cînd apare. Dacă velor agricole, lată ce ne-a a l e ţ ă r a n ilo r durile ei costul integral. P od
ara arşiţă sau ger, el sînt mulţumiţi de noile relatat : a fi aplicate corect, 15,50 Mu;
b u -şI lăsa vitele nehră preţuri. şi avantaje ofe este ca documente 16.15 Paji
nite sau neadăpate. „E rite de stat ? „Da. Şîn- - Jn baza Cegii parte pentru plata pensiilor. asigura constituirea ţi plata mic
păcat să-ţi baţi joc de tem mulţumiţi — spşne privind retribuirea muncii Potrivit prevederilor De- pensiilor pentru ţăranii par le la cere am făcut re$e- 16.45 Teii
Cur
vite* spuneau băîrînii Petre Filip. Pentru că te cooperativele agricole, cretului-Lcge nr. 53/1990 ticulari. Important de pre- rire tă fie bine cunoscute gle;
noştri. Şi totuşi, in anii sînt preţuri convenabile. aceste unităţi trebuie să privind majorarea pensiilor de conducerile cooperative 17.10 Ad<
din urmă, dragostea ţă Vrem să avem mai mul contribuie cu 9,5 la sută ţi tătar drepturi ■ de asigu lor agricole fi de către be- artl
ranilor pentru animale, te vite pentru că putem din valoarea producţiei glo face treptat, pe neftdarii drepturilor, res 18.10 Trfl
fn.*î *
“
fără de care viaţa şi cîştiga bani frumoşi «®n- bale la constitideea fondu rări toride ele membrilor 'uNnfl pectiv de ţăranii .coopera poli
munca lor sînt de necon tractind lapte şi animale. rilor necesare plaţii pensii cooperativelor agricole, la „IMn tori ţi cri particular/'. 19.10 Des
ceput, părea că s-a răcit Şi, să ştiţi, că acum pre lor ţăranilor cooperatori, Se ari, d se stipuhuuâ înfiin Prin undaţi Decret-Lege 19.30 Act
sau idiiar a dispărut pe dăm de bună voie mai înţelege, deci, cu claritate ţarea Casei autonome de se acordă şl alte drepturi NtCOLAE TiRCOB 20.15 Pro
alocuri. „Pînă acum — mult lapte decît înainte, Opt
de
mărturiseşte Petre Filip, cînd eram obligaţi. A- 21.45 Cui
din Renghet, comuna tu li
tunci preţurile, erau mici
Geoagiu — «ram tare ne şj cotele mari. Acum Pro
căjiţi în copilăria mea însă au început să mai Iul
omoram numai puii de fete şi vacile noastre”. 22.40 Opl
miţă şi de .cline. Dar în în temeiul prevederilor cantităţile de concentra- j 23.10 Act
ultima vreme ştiţi ce se Despre satisfacţia să 23.25 Pos
fac<
fetîmpla cu viţeii. Cînd tenilor privitor la preţu Legii 40/1975, primăriile le. ■ de jce primăriile | (IV
făta vaca nu mai ştiai rile de contractare şi a- ră^nmd de organizarea trebuie ^să aibă în aten- (
oe să faci. Mulţi oameni chiziţii, sensibil majora : staţiundor de atoată, sub :î!e ..fo s te le ^ loturi too-
nu mai duceau vacile la te, la diversele prime şi Indrumarea personalului să-şi . recapete
Aron Crainic,
avantaje,
montă, ca să nu fie ne cu pregătire zootehnică destinaţia anterioara, cul-
voiţi să îngroape viţeii"- achizitor la I.I.R.I.C. O- sau veterinară. Domnul hvîndu-se cu furaje.
SELEC
Primarul comunei, Ioan răştie, spunea că ea se Aurel Oprişa, de la Ofi- Reglementările în vi- GRAMC
Mafcu, preciza că nu nu exprimă şi în numărul eimi judeţean pentru re- gof r* prevăd că în fiecare 6.05 Adi
mai numărul bovinelor de contracte (numai în pKaJueţia şî selecţia ani- , u,J<îe„ n? libertate
a scăzut simţitor în anii ultimele zile se încheia- ,__. , „„ , njzate însăroînţăn artifi- •eportaji
atări
din urmă, ci. şi efectivele scră 7). Cei care în anul maletor, ne-a făcut pre- cia]e m ^ fie lnfiin, Sfojui
ciale pot să
de oi, care au ajuns de trecut au predat tineret cutarea că acolo unde nu ţaţe staţiuni de montă • pteeo'xl
la 7 000 altădată, la 2 300 bovin şi porci peste 110 este normă pentru în naturală. Norma de în die peni
capete în prezent Şi, de kg au primit, recent, po fiinţarea staţiunilor de grijire este de 4 tauri, In dlalo
Mioriţa;
rumb (14 tone fn total).
asemenea, că acum, cînd montă, se pot organiza şi 7 vieri sau 3 armăsari. sonor; ;
S-au schimbat reglemen Urmează să fie reparti puncte de montă cu re In satele cu un număr 11.05 cei
tările absurde şi tarifele zat celor în drept şi or producători proprietate de mai mic de animale se 12.05 Mi
12,30 Op
ce exprimau dispreţ pen zul, din care 1000 kg stat sau autorizaţi de Ja poate face normă prin de Fredi
tru munca ţăranilor, în- rămin pentru contractan gospodăriile populaţiei, combinarea categoriilor liadiojui
văr, dei
corsetînd dezvoltarea a- ţii din acest an, cărora' bineînţeles aceştia avînd respective. te; 15,20
griculturii, oamenii do li se va, da atunci cînd origine cunoscută. rice;; ll
resc să crească mai mul primăria va dispune de Redresarea situaţiei 16,15 Pil
te animale. De aceea, lo noile reglementări. Deoarece sînt mulţi re zootehniei în toate loca celebre;
nul agri
cuitorii Renghetului pro Oamenii comunei Geoa producători în stare ne lităţile judeţului necesită Interpre;
pun ca păşunea comuna giu sînt mulţumiţi de corespunzătoare de în ca activitatea de repro populari
lă Cepturari, de 54 ha, îmbunătăţirile aduse de treţinere (cazul de la ducţie şi selecţie a ani nele cîn
care înainte era închi recentul Decret-Lege. Balşa, pentru care vina malelor să fie bine or devăr, t
late;
21
riată la A.E.I. Bobîlna, Bucuria se putea citi şi revine Şi celor din co ganizată şi condusă, ca 21.00 Im
'să fie folosită pentru a- pe faţa lui moş Petre/ mună — n.n.), este ne drele tehnice veterinare Radiojui
ore; 23,1
nimalele lor. Iar împo care, deşi îşi purta po cesară refacerea lor. în şi cele din reţeaua de blues; 2
triva mistreţilor care vara suferinţelor . prici acest scop, primăriile au reproducţie fiind chemate I pentn
s-au înmulţit, (de, dacă nuite de „motor” (ini datoria să asigure linu Să se implice cu întrea tră de )
Orcbesti
eminenţa ce(a)uşie era mă — n.n.) şi de astm, rile necesare îar prin ga răspundere în ac Torlno,
mai,„ vînător decît agri cît şi a celor peste 70 de ţiunile vîzînd creşterea Zedda,
Direcţia judeţeană pen-
cultor — n.n.) şi fac mari ani sprijinit în baston, .tru agricultură şi in efectivelor şi producţiei 1 colini;
6.00 N o
stricăciuni., citiiiirilor., să părea foarte hotărît să Dintotdeauna, animalele animaliere. nocturn,
se ia măsuri. Deocamda crească mai multe viţe reprezintă fala ţăranului. NU NI SE DAU dustrie alimentară se re
tă, pînă la toamnă, sezo în gospodăria sa. „Am un Acum, dnd preţurile sti partizează, .contra cost, NICOLAE TIRCOB
nul de vînătoare este în viţei de un an pe care mulative sînt «oordate LEM N E... : , c
produsele
pentru toate
chis, aşa că nu ştim ce vreau să-l contractez. Şi, agroaluneatarc, în mod Plin de amărăciune,
s-ar putea face. de asemenea. lapte*. «(■esc, zootehnia va re domnul Nicolae Martin din DEVA
prezenta sectorul cu pon-
Apariţia Decretului- dăm. te agricultura fcu- (Patria)
Lege ni, 75 privind no|- VIORICA ROMAN nedoreanâ. sapă Lunca, comuna M i .^ălători
ţa, ne scrie că, după ce a
lucrat în Vaîea Jiului 40 SiNT SAU NU SiNT SEMINŢE ? tre de<
B) ; Nu
de ani şi acum are vîrşta
SALVAT! PĂŞUNEA I de 81 ani, cei In drept Acum, ciad trebuie trecut efectiv la însămînţâri, baţli (f
ŞANI:
IN AŞTEPTAREA NOULUI nu-| ajută să-şi procure aflăm că ţăranii din comuna Balşa au o atare supă (Parîng
Iocepînd de la malul şi *1 lemnele de cate are rare la legătură ou procurarea seauaţelor. Despre ce (7 Nole
gheaţă
Gernei înspre penlţencîa- SEZON TURISTIC atfta nevoie. Credem că *- este vorba? Potriyit sUaaţiei iutoezuite, s-a stabilit . p e n i;
rul Bir cea Mică şi I.M.C. cest «pe* de suflet va fi un necesar de perie 37 tom gritt de primăvară, dar (Culturi
Deva, o suprafaţă de circa Pentru unită trie de oii- multe legume proaspete, i înţeles şi soluţionat cum s-au repartizat ri preluat abia 10 tone, deşi aprobarea Principi
mentoţie dkt mediul rund, pe cem să ie M od ă te j (Luceaţi
2 hectare de păşune a coo lunile de iernă constituie meniurile zilnice. Aprovl- 1 se cuvine, te numele cin miţiaiă a Ieri de peşte 20 tone (ÎJ. Tristeţe;
perativei agricole dia Sîn- un semn mori- Per, acum, zianarea cu came fi pro stei şi omeniei. la ceea ce priveşte sămîaţa de perumb, cetăţenii {Minerii
tandrei a fost brutal dis cînd avem foaie motivele duse din come se face $-au înscris pa tabel cu # cantitate de 13,5 tone. Do lâtorie
rlile
trusă prin descărcarea a să credem că viitorul seton ritmk. te ziua- dnd am tre rinţa iar este «a repartiţia să se facă dintr-aa hibrid BRAD:
zeci sau chiar sute de to turistic ne va oferi alte cui preşul localului se pu- STRICA. rit miai timpuriu, respectiv din grupa 90, Intrttrit nu l-n (St
HABAR
ne de moloz, zgură, pia posibilităţi, - am vrut să tea servi aici ciorbă do SA REPARE mai acest* ajunge să dea recoltă în condiţiile speci (Minerul
tră. Cea mal mare parte ştim ce se Intimplă le porc, muşchi do vită sau fice comunei. darmul
a acestor „materiale" a Complexul de alimentaţie do port kr grătar. Şl erau DRUM UL! Deoarece există şi părerea că unii ţărani solicită trla); C
t n (F
fost transportată aici de publică fl cazare „Mure destui cUenţl, ospătară Starea drumului de la griu pentru săminţă dar nu-1 folosesc fn acest scop, GIU-BA
căruţa gospodarilor „loca şul" ăia. „Se acoperă cu Viorica Miadm alirmind că Veţei spre Herepeia şi erie bine să fie reanaWzate cererile şl stabilit nece curg re
cultură)
tari" ai penitenciarului. A- şarpantă complexul - spu e „o zi aglomerată", Nu Bretelin este îngrozitoare. sarul real, care să se şi onoreze integral. (N. T.). ştrll (E
ceştia, sub atenta îndru ne responsabilul unităţii, mărul moi maro do clienţi Sorgul
domnul Mireea Bota. Apoi se datorează, probată, şl Nu se poate descrie ce Ultima
mare şi supraveghere a stricăciuni au produs cei zadei (
foştilor miliţieni, au avut vom trece la Igienizarea reaşezării preţurilor fn fa ce circulă pe aici cu mij LIVRĂRI LA FONDUL PIEŢEI Singura
Interiorului clădirii, inlătu- voarea consumatorilor. (Lumini
grijă să nu-şi afecteze pro rtndu-se Infiltraţiile dato Pentru a putea servi, te loacele de transport de
priile terenuri cultivate rate ploii, repararea gru vikorul sezon turistic, spe mare tonaj ale I.F.E.T. şi Gospodarii din comuna Baru sînt hotărîţi să re
(acaparate şi ele cumva, purilor sanitare şi zugră cialitatea casei sau a bu EM. Deva. 0 e asemenea, facă grabnic situaţia zootehniei. Cele 1279 gospodării V I
cîndva). Ei aruncau gu vit. cătarului, pe Ungă aproba drumul numit „Perişori* au acum fn proprietate mai mult de 650 bovine şi
noaiele în grădina altora. Deci, complexul se va rea unor reţete proprii, a fost deteriorat de trac 4000 ovine. Agentei agricol Silvia Miclăuş este de Pentru
O contribuţie asemănă primeni, pentru a-şi prind domnul Bota considera că toarele care au efectuat părere că efectivele vor spori considerabil încă din fi prede
toare în această acţiune clienţii in condiţii civiliza Jrebuie creat fntil un fond arături în aceste locuri. acest an, concomitent asigurindu-se un aport mai în cu cer
moderat
acum
Dină
apelurile
iresponsabilă se datorează te. Care este situaţia apro de modă corespunzător", noastre la primăria comu semnat la livrări, majorările de preţuri la produsele pînă la
şi întreprinderii I.M.G. vizionării cu produse ali Acum, dnd libero iniţiati nei, pentru «Mi obliga pe agricole reprezentînd o puternică pfrghie de cointe torul v
rlle mit
Deva. Pentru că totuşi a- mentare şl băuturi ? Am vă ciştlgă teren, putem cei ce au stricat drumul resare. Aceri nou stfElu se resimte şi prin faptul că grade ş
vem nevoie mai mare de aliat că in. gospodăria a- spera că şl fa Uia vom să-l repare, au rămas fără de la începutri aaubui producMmii dto comună au li Şl 16
nexâ există 25 de porci, servi „specialitatea casei",
lapte decît de praf, rugăm ecou. Credem că este tim livret m>roape 3000 l lupte ţi 1 capete tineret bovin, La mi
colectivul complexului so intr-o ambianţă cit mal moaşă
a se lua măsuri în vede pul ca acestei stări de lu
licită mărirea suprafeţei piăcută. remarctedn-se aportul tei Ioan Bîtan, Liyiu Sîrb, Pe Vîntul s
rea salvării suprafeţei res grădinii (de 1 ha in pre cruri inadmisibile să i ae tru Dîlja, Gavril BSra, Beniamin Adorian, Trandafir syieărl
neîntîrziat.
capăt
pună
pective de păşune. (Ing. zent), pentru a avea moi VIORICA ROMAN . (Vîorci Josan, satul Hfe- Vaneea şl Bentaufln dfn ves
Ionel Vişinei Iovan) • mriB —»!,j dT-o repeia) ------ ~M-.......
