Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_64
P. 1

s  a  l  a     i
                                                                                       d e

            L I B E R T A T E ,                               D E M           ‘4 - ^ K L ^ J T           I E .       A D E V A R !


        CUVINTUL LIBER









         ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                     Anul  II,  nr.  64    VINERI,  9  MARTIE  1990  4  pagini  -  50  bani



                                                                   DESPRE  0R6ANIZAREA  ACTIVITĂŢILOR
                                   ULTIMA  ORĂ                                                                                             rimul  contacf  cu  I
         CONTRAPUNCT                                                                                                                    P   Bucureştiul   după  !
                                                                                                                                            Revoluţie,  în  Ga-  I
                                    Instabilitatea            ECONOMICE  PE  OAZA  LIDEREI  INIŢIATIVE                                 ra  de  Nord,  este  şocant.  •
            Tinerii                  în U.R.S.S.           Incepînd  de  ieri,  8  mar­  tivităţi   economice   prin   zătorilor   în  vederea  sti­  Nu  din  cauza-  aglomera-  I
                                  şi destabilizarea      tie  a.c.,  intră  în  vigoare   liberă  iniţiativă"  au  fost   mulării,  încurajării  -  lor   ţiei  mai  mari  ca  în  va-  ■
                                                                                                                                      canţele  estivale.  Oamenii  I
                                                                                   trimise  primăriilor
                                                         Decretul-Lege  privind  or­
       şi  credinţa j             situaţiei mondiale     ganizarea  ,  şi  desfăşurarea   ţene,  precum  şi  primăriei   constă  în  modalitatea   A-   umblă,  se  agită,  ndvetea-  ■
                                                                                                     jude­
                                                                                                                                de
                                                                                                            acordare  a  creditelor.
                                   MOSCOVA 8  (Rompres.—   unor  activităţi  economice   Capitalei.  Ele  urmează  să   cestea   se  negociază  cu  ză   în   Capitală   după  I
                                  Ministrul  de  externe  al   pe  baza  liberei  iniţiative.   fie  tipărite   intr-un  tiraj   băncile,   filialele  acestora   drepturi  şi  cu  treburi,  mai  ■
         In  puzderia  de   publi­  S  U.R.S.S.,  Eduard  Şevard-   In  legătură  cu   modul  de   mai  mare,  de  circa  2 000   şi  nu  sînt  plafonate,  fiind   cu  folos,   mai  fără,  şi  I
        caţii  care-mi  trie  pe  sub   nadze,  apreciază,   intr-   transpunere  în  practică  a   exemplare  şi  vor  fi  publi­  acordate  pentru  un  an  sau   marea  poartă   feroviară  ■
                                  un  interviu  acordat  re­
        ochi  şi-mi  devorează  tim­  S  vistei   „Ogoniok",   că   prevederilor   Decretului-   cate  şi  în  Monitorul  ofi­  pînă  ia  cinci  ani  atît  pen­  este  un  imens   furnicar.  |
        pul,  am  dat  peste  un  ar­  \  instabilitatea  din  Uniunea   Lege.  domnul  Virgil  Pascu,   cial.  tru  desfăşurarea  activităţii   Şocul  este  altul.  Vine  plă-  ■
        ticol  al  cărui  autor  afir­  \  Sovietică  comportă desta­  preşedintele  Comisiei  pen­  La  primăria  Capitalei  şi      cut  de  la  vînzătorii  am-  I
                                  bilizarea  intregli  situaţii
        ma  foarte  ritos  că  tinere­  mondiale,   a  atmosferei   tru  industria  mică  şi  pre­  la  primăriile  judeţene  —   propriu-zise,  cît  şi  pentru   bulanţi  de  ziare.  Fără  nu-  |
        tul  este  ateu  şi  că  masiva  s  Internationale.  După  pă­  stări  de  servicii,  a   făcut   organisme  împuternicite  să   investiţii,  construcţii,  dez­  măr,  de  toate  formatele,  |
                                  rerea  sa,  ieşirea  din  si­
        sa  prezenţă  in  biserici  se  \  tuaţia  creată  constă  in   următoarele  precizări   în-   autorizeze  astfel  de  acti­  voltări  de  spaţii,   crearea   de  toate  culorile  (politi-  ■
        explică  prin  atracţia  exer­  consolidarea  Instituţiilor   tr-o  convorbire  cu  un  re­  vităţi  —  au  fost  constituite   bazei  materiale.   Dobînda   ce),  cu  nume   nebănuite  |
        citată  de  caracterul  spec­  \  democratice  din  U.R.S.S.   dactor  al  agenţiei   „Rom­  comisii  oare,  în  conformi­  la  creditele  acordate  este   („Cafavencu",   „Acasă",  ■
        tacular  al  slujbei   reli­  \  Sl  crearea  unei   puteri   pres".       tate  cu  reglementările  în   stimulativă.  In  primul  an   „Zig-zag",   „Detectiv",  |
       gioase,  Nu  m-aş  încumeta   de  decizie   sl  executive   A  fost  elaborat  întregul   vigoare,  primesc  propune­  ea  este  de   numai  3  la   „Glasul",   „Bună  ziua",  ■
                                  funcţionale  Solide,
                                                  ca­
        să  fac  astfel  de  afirmaţii   pabilă  să  apere  democra­  set  de  instrucţiuni,  regle­  rile  cetăţenilor  şi   dau  a-   sută.  „Dimineaţa",  „Papagal",  §
                           S.|
                                          restructurarea.
                                      şi
                                  ţia
        fără  a  le  susţine  cu  do­  Necesitatea  unei  asemenea   mentări,  norme  care  tra­  probările  necesare  desfă­  In  ceea  ce  priveşte  im­  altele  şi  altele),   ziarele
        vezi.  Ateismul  este  o  ideo­  puteri  este  impusă   şi   duc  în  fapt  posibilitatea  a-   şurării  activităţilor  parti­  pozitul,  acesta  este,   de   stnt  tirana  caldă  ce  adu­
        logie  negativistă  care  nu  V  de  explozia  stărilor   e-   plicării  imediate  a  preve­  culare.  In  Capitală   sînt   asemenea,   Stimulativ  şi   nă  cozi  interminabile.  Se  |
        poate  sluji  cu,  nimic  as­  s  motionaie,   de  intransi­  derilor  legale  cu  privire  la   înregistrate   deja   circa   progresiv.   De   exemplu   vîrid,  undi'  greu.  mai  u-  |
        piraţia  fiinţei  umane  spre  t  genta  in  relaţiile  dintre   organizarea  activităţii  prin   2 000  de  astfel  de  cereri   pentru  persoanele.,   care   şor,   după  cît,  este  de  |
                                 naţionalităţi.  Uniunea  So­
        desăvîrşire,  pentru   sim­  t  vietică  are  nevoie  de  un   iniţiativă  liberă.   Primele   iar  în  judeţe  s-au  primit,   desfăşoară  în  mod  indivi­  convingător   vînzătorul.  |
        plul  motiv  că  nimic  nu   )  preşedinte  cu   împuter­  exemplare   ale   broşurii   de  asemenea,   numeroase   dual  o  activitate  particu­
        se  poate  întemeia  pe  ne­  \  niciri  largi,  dar  care  să   conţinînd  „Norme  pentru   propuneri.  lară,  pentru  un  venit   a-
                                  se  bazeze  pe  instituţiile
        gaţie.  Religia,  pe  de  altă   democratice.    aplicarea   Decretului-Lege   Un   important   sprijin
        parte,  s-a ' constituit  de-a   \               nr.  54  din  1990  privind  ac­  acordat  de  stat  întreprin­  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  A   1
        lungul   veacurilor   ca  o  \                                                                                                   întrebări  i
        ideologic  constructivă,  din
        care  nimeni  n-a  avut  de  \    Delegaţia  din  R.F.  Germania  sosită  în  judeţul  nostru  eu  ajutoare   pentru  casele  de  copii  şi  căminele   i
        învăţat  vreodată  ceva  t iu   \  de  bâtrîni  constînd  în  îmbrăcăminte,  alimente  şi  medica mente'a  fost  primită  la  Consiliul  judeţean  provizoriu  de
        Iar  tineretul  nostru,  frus-   uniune  naţională.
        trat  în  mod  lelibsrat  de     Cu  acest  prilej  au  fost  exprimate  opinii  şi  do rinţa ■ comună  de  întărire  a  colaborării  pe  multiple  pla­  in Bucureşti! * 1
        accesul  la  educaţia   reli­  nuri,  a  legăturilor  de  priete nie  dintre  cetăţenii  celor  două  ţări.-   Foto   N.  GHEORGHIU
        gioasă,  intuieşte  totuşi  a-
        ccst  adevăr  A#  spune  de
        aceea  mai  curind  că  tine­
        retul  se  află  în  căutare
        şi  este  pe  cale  de  a  des­                                                                                               (Mărfi  se  mai  oferea  nr.
        coperi  adevărul  care  atî-                                                                                                 1  1  al  ziarului   „Demnita­
        ta  timp  i-a  fost  interzis.                                                                                                tea",  apărut  la  Deva,  în­
        E  adevărat:   slujba  reli­                                                                                                  soţit  cu  îndemnul  „ziar  al
                                                                                                                                      opoziţiei  din  Ardeal").  Li­
        gioasă,  indiferent  de  ritul                                                                                                bertatea  presei  este  un
        în  care.  e  oficiată,   este
        spectaculară  prin  solemni­                                                                                                  mare  adevăr  al  Revolu­
                                                                                                                                      ţiei.  O  victorie.  La  care,
        tate,  prin  hieratism,  prin                                                                                                 să  fim  cinstiţi,  nici   nu
        sobrietate,  prin  „rînduia-                                                                                                  mai  visam  nu  cu  multe'
        lă“,  cum  zice  ardeleanul,                                                                                                  luni  în  urmă.  Acum  este
        şi  nu  în  ultimul  rînd  prin                                                                                               o  realitate.  Şocantă  dar
        frumuseţea  estetică  a  mu­                                                                                                  binefăcătoare,   încuraja­
        zicii,  a  rostirii,  a  gesticii,
        a  veşmintelor,  a  obiecte­                                                                                                  toare.  Fiecare  citeşte  ce-i
        lor  de  cult  şi  a  întregii                                                                                                place,  ce  doreşte;   are
        ambianţe.   Esenţialul   se                                                                                                   de  unde  alege
        află  îrfsă  dincolo  de  toa­                                                                                                  In  toate  aceste  publi­
        te  acestea.   El  ţine   de                                                                                                  caţii  de  o  diversitate  ini­
                                                                                                                                      maginabilă  domină,  privi-  I
        transcendenţă  şi  rezidă  în
        ceea  ce  numim  „harul  di­                                                                                                  tă  din  diferite  unghiuri  şi I
        vin"  care  pogoară  asupra                                                                                                   tratată  ca  atare,   grija  I
        tuturor  celor  reunişi   sub                                                                                                 zilei  de  mîine  întrezărită  I
        sfintele  bolţi,  dăru'ndu-le                                                                                                 prin  nesiguranţa,  şovăia-  I
        acel  reconfortant  sentiment                                                                                                 la,  îndoiala,  contestarea,  I
        de  comuniune   spirituală,                                                                                                   sau  susţinerea  actualilor  I
        de  împăcare  cu  sine  şi  de   „Ajutat"  substanţial   do   no-am  deplasat  la  faţa  lo­  părut  urgent  fără  să   fie   nu  l-a  plăcut  de  mine   şi   lideri  ai  ţârii,  a  actualei I
        apartenenţă   la  ordinea   o  puternică  „pilă"  ce  pur­  cului  să  le  stabilim  veri­  puse  în  vlnzare.  Cînd  l-am   a  făcut  mult  pentru  a  mă   formule  de   guvernare.  I
        cosmică.   Aceasta  e  ceea   ta  uniformă   albastră   şi   dicitatea.  Am  stat  de  vor­  întrebat  unde  sînt   aceste   înlătura.  M-a  învinuit   de   Dar  grija  sau  neîncrede- I
        ce  atrage  tineretul,  chiar   stele  pe  epoleţi,   electri­  bă  Cu  mai  mulţi   oameni   mărfuri   şefu’  s-a  enervat   nişte  false   abateri,   m-a   rea,  resemnarea,  ori  chiar  I
        dacă  îrieă,   poate,  nu  e   cianul  Adrian  Socaciu   a   ale  căror  afirmaţii  le  re­  tare  şi  ne-a  făcut  cum  i-a   pus  în  discuţia  membrilor   satisfacţia  trăiesc  aievea I
        conştient  de  cauzele  atrac­  ajuns  în  urmă  cu  doi  ani   dăm  concentrat:  venit  la  gură.  de  sindicat   şi  m-a  sanc­  în  viata  oraşului,  a  oa-  I
        ţiei.  Conştientizarea   tre­  responsabilul  cramei   din   ELENA  PASCU,  ospăta­  MARIA  DRAGIIIN,  os­  ţionat  cu  reducerea  sala­  menilor  săi  şi  a  celor  a - ■
        buie  s-o  desăvîrşească  bi­  Hunedoara.  După  ocupa­  ră :  Am  venit  la  cramă  o-   pătară:  De  Crăciunul  tre­  riului.   Atunci  am  venit   junşi  acolo.  Rănile  ora-1
        serica.  Tineretul  nostru  e   rea  scaunului  de  şef,  şi-a   dată  cu  şefu’,  amîndoi  de   cut  a  sosit  Carne  de. porc.   aici  la  braserie,  că  nu  mai   şului  sînt  m.ulte  Unele  pe '
        azi,  în,  ciuda  educaţiei  a-   adus  în  unitate  soţia  şi  a   la  restaurantul  „Corvinul".   A   luat-o  toată  şi  a  dus-o   puteam.  cale  de   vindecare   Ini
        teiste  cu  care  a  fost  za­  pus-o  la  bucătărie,  deşi  nu   în  prima  parte  a   şefiei   la  Haţeg,  la  bufetul  unde   Precizăm   că  interlocu­  Piaţa   Revoluţiei  se  iu- '
        darnic  îndoctrinat,  pămîn-   avea  nici  o  calificare,  Din   sale,  a  făcut  treabă  bună;  luepează.  taică-său.  Caşca­  toarele  noastre  ne-au  spus   crează  la  clădirile   din I
        tul  fertil  în  care  sămîn-   marfa  ce  o  primea  şi   o                                       cu  fermitate  că  îşi  susţin   jurul   fostului   sediu  ol j
        ţa  credinţei   va  da  rod.   primeşte  crama,   o  mare                                          declaraţiile  în  orice  situa­  c.c.,  la  Palat,  pentru  ştet-1
        Bisericii  ii  revine  misiu­  parte  d  înstrăinează   pe                                         ţie  s-ar  ivi.  Le-am  între­  gerea  rănilor  acelor  edi- j
                               la  neamuri,  prieteni  şl  cu­
        nea  cu  adevărat   istorică   noscuţi.  In  biroul  Iul  intră  Măria  Sa,  şeful  de  cramă      bat  pe  primele  trei :   ncii.  Stai  în  mijlocul  pie-i
        de  a  face  ceea  ce  şcoala                                                                        —  Ce  doriţi,  de  fapt ?  ţei  şi  te  minunezi.  Totul
        nu  poate,  nu  vrea  sau  —   şi  ieş  mereu  tot  felul  de                                                                 împrejur  e  distrus  oartial, i
        cine  ştie ?  —  ezită  încă  să   inşi,   cu   care  consumă                                        —  Nu-1  mai   vrem   pe   la  etajele  superioare,  şi  |
        facă.   Şi  ceea  ce  familia   băuturi  alcoolice,  astfel  că   s-â  renovat  crama,  s-a  îm­  valul  primit  tot  atunci  l-a   domnul  Socaciu  şef.   Să   - ciuruit  de   gloanţe.   Pe i
                                                                                                           plece,  iar  postul  de  res­
      \
                                                                                                                                      sediul  fostului  c.c.  nici  un  |
                               A. S.  se  află  des  în  stare
      )  de  cele  mai  multe  ori  nu   de  ebrietate.  <Su  persona­  bunătăţit  activitatea.   Mai   dus  la  un  medic  din  Tg.   ponsabil  al  cramei  să   fie   semn,  nici  o  urmă   de  i
        se  pricepe  să  facă.  Nu  în­
                                                                                  Mureş  care  îi  tratează  so­
                                                        apoi  însă,  domnul  Socaciu
      V doctrinare  întru  bigotism,   lul  vorbeşte   urît,  le  jig­  a  Început   să  bea  în  bi­  ţia.  A  dat  însă  şi  la  alţii   scGs'  la  concurs.  mai   Cum ?  De  ce ?  întrebări  ■
                                                                                                                                      glonj,  nici  un  geam  spart. |
                                                                                                            Comentariile  nu-şi
                                              pe  lucră­
                               neşte  frecvent
        cu  atlt  mai  puţin  _ întru
      s   fanatism  religios.  Ci  edu­  toarele  de  lă  bar,  şi   pe   roul  lui  cu  tot  felul   de   carne  şi  caşcaval.  au,  aici,  locul.  Cazul  ivit   fără  răspunsuri  Dar  cîte |
                                                        indivizi,  dădea  marfă
                                                                             pe
                                                                                   MARIA  HALAŞTIUAN,
                                                                                                                                                      oune  ■
      \   carea  convingerii  că  omul   cele  ce  servesc   în  sală,   sub  mină.  Soţia   dlnsului   ospătară  la  braseria   „ O-   la  crama  din  Hunedoara   întrebări  nu  mai  Pe  orice |
                                                                                                                                      bucureşteanul ?
                                                                                                           merită  să  stea  în  atenţia
        e  parte  a  unei  ordini  cos­
                               foloseşte  expresii  triviale
      s   mice  aflată  pe  coordona-  ş.a.  Din  eauza  felului  şău   venea  la  serviciu  cînd  do­  riental":  Mă  număr  prin­  I.C.S.A.P.   din  municipiu *   -   foi  de  hîrtie,  cartoane  ■
      s      RADU  CIOBANU     de  a  fi  patru  lucrători  au   chef.            tre  cei  patru  lucrători  care   spre  soluţionare  —  in  spi­  mari.  manifeste,  scrise  la  |
                                                        rea  şi  muncea  cînd  avea
                                                                                  au  plecat  de  Ia  cramă,'  de
                               plecat,  de  bună  voie,  sau
                                                          VIORICA  TOMA,
                                                                            bar-
                               silit,  la  alte  unităţi.  mană :  După  Revoluţie,  au   cînd  este  şef  A.  Socaciu.   ritul  dreptăţii  şi  al  ade­  NICOLAE  STANCIU   |
                                                                                  Am  lucrat  16  ani  în  uni­
                                                                                                           vărului  —  cît  mai  grab­
      \  (Cont.  In  pag.  a  3-a)  \  Cele  de  mai  sus   le-am   sosit  in  unitate  30  kg  car­  tatea  respectivă  şi   n-am   nică.  (Cont.  in  pag.  a  3-a)  |
                               extras  dintr-o  scrisoare  so­  ne,   25  kg  cafea,   ţigări   avut  abateri.  De   la   în­
                               sită  recent  la  redacţie   şi  Străine  etc.,  care  au  dis-  ceput,  domnului   Socaciu  TRAIAN  BONDOR
   1   2   3   4