Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_65
P. 1

L I B E R T A T E ,                               D E M           OfC       R A Ţ I E ,                  A D E V Â R ?


          CUVÎNTUL LIBER










           ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                     Anul  II,  nr.  65   S1MBATA, 10  MARTIE  1990  4  pagini  -   50  bani



          SESIUNEA  CONSILIULUI  PROVIZORIU                                                   Greva  minerilor


                      UE  UNIUNE  NAŢIONALA                                                    din Valea Jiului


          Vineri  dimineaţa  au  fost   4.   Decrete-legi  dezbătute  „alunecări"   spre  proble­
        reluate   în  plen  lucrările   şi  aprobate  de  Biroul  exe­  me  colaterale  care  nu  in­  Ieri,  la  mina  Vulcan,  a   dîrcă   (Urieani)   şi  Dorin   Jiului.  Pe  frontispiciul  clă­
        Sesiunii   Consiliului  Pro­  cutiv   al  Consiliului   în   teresau  ordinea  de  zi   şi   continuat  acţiunea  grevistă   Budeanu  (Aninoasa).  dirii  puteau  fi  citite  pan­
         vizoriu  de  Uniune  Naţio­  şedinţa   sa  din  7  martie   care   au  provocat  reacţii   iniţiată  cu  o  zi  în  urmă.   Am   reţinut  că,  în  dimi­  carte  ca:  „Dezvăluiţi  secre­
        nală.                     1990 :                   negative  din  partea  pactir   Minerilor  de  la  Vulcan  li   neaţa  zilei  de  ieri,  a  fost   tul   pensionării",   „Jos
          Lucrările   şedinţei  sînt   —   Decret-lege   privind  cipariţilor,   chemarea   la   s-au  alăturat  ortaci  de  la   întocmită  o  platformă  cu-   C.M.V.J.",   „Jos  comunis­
        conduse   de  Gazimir  Io-   modificarea   articolului  2   ordine  avînd,  în  cele  mai   minele  Paroşeni,  Aninoasa,   prinzîiid  revendicările  ră­  mul".
         nescu,   vicepreşedinte   al   din  Decretul   nr.  262  din   multe   cazuri,   efectele   Urieani,   Valea  de  Brazi,   mase  nerezolvate  din  dis­  Iată.  în  încheiere,  o  afir­
        C.P.U.N.,   asistat  de  pre­  5  iunie  1957 }    scontate.  Din  această  cau­  Petrila  şi  Lonea.  Minerii   cuţiile  avute,  în  ianuarie,   maţie   a  minerului  Con­
        şedintele  Consiliului,   Ion   —   Decret-lege   privind  ză,  primă  parte  a  şedinţei   de  la  aceste  întreprinderi   cu  Guvernul,  cît   şi  alte   stantin  Bidileac,  din  sec­
        Iliescu,   de  ceilalţi  vice­  instituirea  „Timbrului  Tea­  nu  a  putut  dezbate  decît   au  avut   în  fruntea   lor   24  de  puncte   ce  se  cer   torul  V I   al  I.M.  Petrila:
        preşedinţi   —  Radu  Cîm-   tral";                răspunsurile  la  interpelări   preşedinţi  şi  vicepreşedinţi   imperios  soluţionate.  .Aces­  „Am   vrut. să  venim   mai
        peanu,  Ion  Mlnzatu,   Ion   —   Decret-lege   privind  ale  primului  ministru   şi   ai  sindicatelor  libere.              mulţi.   Am  fost  împiedi­
        Caramitru,  Carol  Kiraly.  trecerea  la  săptămîna  de   ministrului   agriculturii,                tea  au fost  transmise,  prin-   caţi.  Ni  s-a  spus  că  secu­
          Pe  ordinea  de  zi  a  se­  lucru  de  5  zile  în  unită­  dezbateri  care,  totuşi,   au   în ’  jurul  orei  12,  lîngă   tr-un  telex,  prin  Ministe­  ritatea  n-a  dispărut".  Vor­
        siunii  sînt  înscrise:   ţile, de  stat;          degajat  unele  soluţii  ime­  corpul   administrativ   şl   rul  Minelor,  către  Minis­  bele  .sale  au  fost  auzite
          1.  Răspunsurile  primului   —   Decret-lege   cu  pri­  diate  pentru  bunul  mers  al   incinta. minei  se  aflau  mai   terul  Finanţelor.  Ministe­  de  toţi   cei  prezenţi   în
         ministru  Petre  Roman   la   vire   la  abrogarea   unor  economiei   —  agricultura   multe  mii  de  persoane.  în   rul  Ocrotirilor  Sociale  şi   biroul  *  comitetului  sindi­
         interpelările  formulate  de   prevederi  legale  referitoare   şi  industria  —  precum  şi   biroul  sindicatului  minei,   Ministerul  Muncii.  S-a  so­  catului  liber.  La  plecare,
         membri  ai  Consiliului  Pro­  la  termenele  de  piaţă  a  sa­  lămurirea  problematicii  e-   i-am  găsit  într-o  discuţie   licitat  prezenţa  unor  re­  domnul  Nicolae  Croitoru,
         vizoriu  de  Uniune  Naţio­  lariilor  personalului  mun­  conomice   care  confruntă   aprinsă  pe  domnii  Nicolae   prezentanţi  ai  acestor  mi­  pe  care  l-am  reîntîinit  pe
         nală   îa  sesiunea  din  23   citor  în  unităţile  de  con-   ţara.  în  ce  priveşte  agri­  Groitoru  (preşedintele  sin­  nistere   şi  ai  Guvernului   scări,  a  declarat :
         februarie  1990.         strueţii-montaj ;        cultura,  domnul  Petre  Ro­  dicatului   liber  şi   inde-  care  să  discute  cu  mine­  —  Nu  vom   ceda  pînă
          Discuţii   pe   marginea   —   Decret-lege   privind  man  a  opinat  pentru  mea-                 rii  grevişti.  în  jurul  orei   cînd  nu   vom  obţine  ac­
                                                                                               ,la  IM*.  V«1t .
        .informărilor  prezentate  de   acordarea  .  unor  drepturi   . ţ i i w a .  - ati i t o l t f   s Im v "   Canîf Tdan  Oprea   (Paro­  13,  a  fost  invitat  în  m ijlo­  ceptarea   revendicărilor
         primul  ministru  al  guver­  pentru  personalul  din  acti­  turi  care  să  asigure  reali-       cul  greviştilor  şi  domnul   noastre.
         nului  şi  de  ministrul   a-   vitatea   de  exploatare   a               şeni),  Ştefan  Baci  şi  Miron   Ilie  Torsan,   preşedintele
         griculturii   şi   industriei   metroului:         (Conrintrare  în  pag.  a  4-a)  Cozma  (Lonea),  Victor  Bă-»  Ligii  minerilor  din  Valea  GHEORGHE  OLTEANU
         alimentare   în  '  sesiunea   —  Decret-lege   privind
        Consiliului   din  23  febru­  acordarea   unor  drepturi
        arie  1990.               personalului  din  transpor­
          2.  Proiect  de  Decret-lege   turile  pe  calea  ferată;  DREPTUL  LA  OPINIE                           OPŢIUNI,  CRITERII  Şl  IMPERATIVE
        pentru  alegerea  parlamen­  —  Decret-lege   privind
         tului   şi  a  preşedintelui   modul   de  îndeplinire   a                                                        ALE  DEMOCRAŢIEI
         României.                serviciului  militar  în  ter­  Numirea  s-a  făcut  de  organul
          3.  Măsuri   în   vederea   men  şi  cu  termen   redus.
        completării   componenţei   Aşa  cum  era  de  aşteptat,         ierarhic  superior                         Pluralism,  politie,
        biroului  executiv  al  Con­  dezbaterile   au  fost  ani­
        siliului  Provizoriu   de  U-   mate,  cu  multe  intervenţii’   In  ziorul  „Cuvîntul  liber",  organul  competent  a  cere-
        niune  Naţională.         la  obiect,  dar  şi  cu  unele  la  rubrica  „Dreptul -la  o-  ritor  dorqfiîlor  ec.   Albu   pluripartidism  (I)
                                                             pinie",  ş-a  publicat  în  nr.  Aurel  şi  ec.  Crăciun  Şte-
                                                             56  din  28  februarie  1990,  fan,  înaintate  de  noi  spre   Ieşirea  din  păienjenişul   strucţie  socială  trebuie  sâ
                                                             scrisoarea  a  patru   cetă-  competentă  soluţionare^  cu   totalitarismului  şi  al  dic­  trecem  puntea  raţionalită­
                                                             feni  sub  titlul:  „Metode  noi  adresa  noastră :: fir.   764/   taturii  aduce  în  faţa  po­  ţii  ştiinţifice.   Efortul  so­
                                                             de  oromovare  a  cadrelor  1990.               porului  nostru  necesitatea   ciologiei  politice  şi  polito­
                                                             de  conducere".  In  legătură   2.  Din  documentele  afla­  înfăptuirii   visatei  demo­  logici  nu  se  reduce  însă
                                                             cu  aceasta  vă   informăm  te  la  unitatea  noastră:  car­  craţii.  Democraţia,  ca  ilu­  la  realizarea  unor  -  con-
                                                             următoarele:           netul  de  muncă  seria  Og   zie  frumoasă  a  vremurilor   struete  teoretice  aplicabile
                                                              1.  Numirea   domnului   nr.  11472)' -   titular  dom-   nedemocratice  a  fost  pri­  în  practica  socială  căci  de­
                                                             Crăciun  Ştefan  în  funefia  nul  ec.  Ştefan  Crăciun  (do-  vită  de  multe  ori  ca  in^   mocraţia  este  un  fapt  de
                                                                    .
                                                             de  director  adjunct  econo-  cument  care,  potrivit  dispo-           cultură,  afirmaţia  lui  M.
                                                             mic  al  Direcţiei  sanitare  a  zitiilor  Decretului  nr.  92/  versul  dictaturii,   iar  ilu­  Ralea  fiind  deosebit   de
                                                             iudefului  Hunedoara   s-a  1976  face  dovadă  pînă  la   zie  frumoasă   a  vreniilor   evidentă:  „Toate  ţările  ci­
                                                             făcut  de  organul  ■ ierarhic  „înscrierea  în  fals");  soli­  dictaturii  va  dispărea  oda­  vilizate  sînt   democrate *
                                                             superior  -   Primăria  jude­  citarea  Primăriei  judeţului   tă  cu  cîştigarea   libertăţii
                                                             ţului  Hunedoara  -   în  te-  nr.   412/1990;   răspunsul  se  transformă  în  dezamă­  toate  ţările   semicivilizate
                                                             meiul  dispoziţiilor  art.  59.  D.G.A.I.A.  Deva  nr.  313/   girea  datorată  constatării   ori  primitive  sînt  dictato­
                                                             din  Legea  nr.  12/1971  şi  1990  şi  Decizia  nr.  4/1990  că  suferinţele  lipsei   de­  riale",  cunoaşterea  ca  act
                                                             ale  art.  11  litera  „a"  din  a  D.G.A.I.A.,   precum   şi   mocraţiei  nu  sînt  mai  mici   de  cultură  este  fapt  de­
                                                             Legea  nr.  1/1970.  Aceasta  nota  de  lichidare  a  dato-  decît  cele  ale  căutării  dru­  clanşator  al  actului  demo­
                                                            nu  s-a  făcut  la  „recoman­                    mului  spre  ea.  Libertatea   cratic.
                                                            darea   expresă  a  actualei   Medic  primar  director,   nu  aduce  automat  şi  de­  Prof.  VASILE  DINCU
                                                            conduceri  a  Direcţiei  Sa­  Dr. TEODOR BADAU   mocraţia,   libertatea1   ne
                                                            nitare"  (afirmaţie  nerealâ),                   împovărează  cu   sarcina
                                                            ci  în  urma  analizării   de (Continuare  în  pag.  a  3-a)
                                                                                                             grea  a  construirii  democra­  (Continuare  in  pag  a  2-a)
                                                                                                             ţiei.   între  utopie  şi  con­
                                                                                                                                 JW W V W V V W V U W V W V V W W U t
                                                               Spitalul  din  Zam  Intre  realitate  ş i . . .   legendă  !  (I)

                                                            Medicul  primar  Simion   —  în  societatea   comu­  putul  serialului  ce-1  inau­  vrozele,  psihopatiile,  psi­
                                                           Greeu,  directorul  Spitalu­  nistă  omul  se  situa  la  pe­  gurăm  cu  articolul  de  as­  hozele  şi  bolile  neurologi­
                                                          lui  de  neuropsihiatrie  din   riferia  societăţii,  iar   bol­  tăzi,  să  prezentăm  succint   ce.  Se   realizează   anual
                                                          Zam,  ne-a  spus  zîm bihd:  navul  de  nervi,   cum   se   Spitalul  de   neuro-psihia-   4 000  internări,   numărul
                                                            -»•  A -i  spune  cuiva  „Eşti   zice,  era  considerat  ca  o   trie  din  Zam,  singura  in­  acestora,  de  la  înfiinţarea
                                                          bun  de  Zam"  este  ca   şi   adevărată  plagă.  De  aici  a   stituţie  de  acest  fel  din   spitalului  pînă  în  prezent,
                                                          cum  l-ai  înjura,  ba  chiar   izvorît  dispreţul  manifes­  judeţul  nostru.  ajungînd  la  impresionanta
                                                          mai  grav.                tat  faţă  de  aceşti  oameni   Aşezat  într-un   parc  cu   cifră  de  115 000.
                                                            —   De  ce,  domnule  doc­  de  societate  şi  chiar  de  se­  arbori  bătrîni  de  la  mar­
                                                                                                                                        In  unitate  muncesc  me­
                                                          tor ?                     meni.  Or,  bolile  psihiatri­  ginea  satului  de  reşedinţă   dici  specialişti  şi  un  nu­
                                                            —   Fiindcă  spitalul   din   ce  sînt  afecţiuni  ca  orica­  al   comunei   considerată   meros  personal  cu  pregă­
                                                          Zam  are,  în  judeţul  nos­  re  altele  şi  trebuie  privite   drept  poartă  de  intrare  în   tire  medie,  precum  şi  alţi
                                                          tru,  şi  chiar  în  afara  lui,   ca  atare.   Industrializarea   judeţul  Hunedoara   din­  oameni  în  domeniul  gos­
                                                          o  „faimă"  —  vă  rog  să  pu­  forţată,  tracasările  provo­  spre  Arad,  spitalul  a  luat
                                                          neţi  cuvîntul  în  ghilimele   cate  de  umilire,  nedrepta­  fiinţă  la  1  decembrie  1956.   podăririi  instituţiei  ce  des­
                                                          —   pe  oare  i-o  dă  specifi­  te,  foamea,   nesiguranţa                 făşoară  o  activitate  coti­
                                                          cul  său.  Aici  se  tratează   zilei  de  mîine,  stresul  vieţii   La  organizarea  lui  o  con­  diană  plină  de  răspunde­
                                                          bolile  neuro-psihice.   Or,   moderne  ş.a.   nu  au  dus   tribuţie  de  primă  mărime   re.  De  necesarul  de  perso­
                                                          în  regimul  de  dictatură  co­  doar  la  îmbolnăvirea  plă-   a  avut-o  Simion  Grecu,  di­  nal  şi  despre  acoperirea  cu
                                                          munistă,  medicina  a  fost   mînilor,  rinichilor,  stoma­  rectorul  său  de  astăzi.  La   cadre  a  acestuia,  ca  şi  de­
                                                          traţaţă   drept  cenuşăreasă   cului  etc.,  ci  şi  a  creie­  început   avea  o   singură   spre  alte  aspecte  culese  de
                                                          a  societăţii,  iar  .  neuro-   rului,  la  tulburarea  echi­  clădire  şi  cîteva   anexe,   la  Spitalul   din  Zam,  ne
                   O   prMre  <tin  Spitalul  Zam.        psihiatria  ca   cenuşăreasa   librului  neuro-psihic.  mai  apoi  s-au  construit  un   vom  ocupa  în   episodul
                               Foto  NICOLAE  GHEORGHIU   cenuşăresei.               Dîndu-i  perfectă   drep­  pavilion  nou  şi  alte  dotări,   următor.  (Va  urmă)’
                                                            —  Vreţi  să  fiţi  mai  ex­  tate  interlocutorului  nos­  în  prezent  există  405  lo­
                                                          plicit ?                 tru,  ne  propunem,  la  înce­  curi,  aici  tratîndu-se  ne­  TRAIAN  BONDOR
   1   2   3   4