Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_65
P. 2
p * g - 2 CUVJNTUL UBER NR. 65 • <
«jjjfo
€a urmare a constitui derea introducerii unor important o l asociaţiei este teatru, informaţii etc. Ele
rii la nivel naţional a Aso parametri tehnlco-calita- retragerea de pe vor fi coordonate de spe
contestata/ ^ ciaţiei pentr* protecţia titd car* s$ «teSuei la produselor care prezintă teai işti cu experienţă pri TELEVIZi
99 caasumaterilor, jp Jg _______ coasumataaitoK «fcateri calitative ce pan vind calitatea produselor,
Btmedoara a laift fii mediului atacant şl ridi l e pericol sănătatea con «anstrueţi3or, ’ p r e s ta to r
recent filiala acestui cării calităţi vieţii; mm- suma tortior sau a n *Ki-şi tehnice şi serviciilor.
are ţi ei # Urnită.. tam
Baarea nemS^ttmirilcr for- tedepltaesc In mod cores ' tr u d o * de bază a i «so
M m multe seniori primi taior care nu cunoaşte Urni Asociaţia 1ş» propene să mrflate în b ob de mem punzător «copul petttru ca c ia le i este filiala Judeţea LIBEI
te la redacţie sînt semnate te. In legătură cu scrisoa protejeze interesele legiti- brii asociaţiei in vederea re au fost realizate, a au- nă care va avea subfiliale 10,00 Actualltnt
de unul fi «cefef i om ** rea publicaţi ia numărul - m e ikt- membriIar săi — .. la municipii, oraşe şi co 10,15 Rubrici <
prof. Elena Popa, care în din 2 . martie 16S& td no indiferent de apartenenţa mune. în acest sens, ta nile în I
cearcă t i fa ci „ordine' la rului nostru: „Cadrele di politică, religioasă sau et prezent se constituie sub gblară ţ
(reluare)
Şcoala generală din Petroi- dactice dtn comunii Borti nică — ea privire la cali filialele amintite, pentru 11,15 Film seri
Bem, Imr-uua din ele ne îşi exprimă consternarea şi tatea bunurilor de larg care solicităm sprijinul .Nopţi şi
informa despre .greva' indignarea faţă de cele CB* consum şi serviciilor plă primăriilor locale. 12,10 Episodul
Actualităt
profesoarei Crişan Emilia, prinse îii rîndurUe şi prin tite. pnrtccţn In judeţul Hunedoara a- 12,30 Ora de i
Intrucît elevii clasei a tre rîndmile amintitului In această asociaţie, sînt . sociaţia fiinţează in cadrul Prezente
VHl-a nu mai vor să facă articoi, Protestăm împotri admise persoanele fizice inspecţiei judeţene pentru la Slaat:
Vlena
engleză cu cea in cauză. va acuzaţiilor şi injuriilor din riotiul beneficiarilor soluţionării lor, iaterveal- torteaţiiler de fabricaţie a standarde calitate şi me I3„70 Tele-elubi
Eram solicitaţi: „Puteţi să . nedrept aduse prof. Raho- de produse şi servicii, pre rea la producător execu produselor, execuţiei şl trologie din Deva, strada bătă.
ne ajutaţi ? N o i sîntem pe iă Trandafir, dascăl al ca-, cum şi specialişti care pot tanţi şi altor prestări de prestat Mior de servicii la Mîhai. Viteazu, nr. 3, tele Magazin
Ostie şi i
baricade. Dar manei 3 das m unci Bant de 33 ani, cu contribui la clarificarea şi servicii pentru a lua mă cazi* bi care n a se asi- fon 14971. meat
căli. Duşmanul e ascuns*. noscut Intr-adevăr de toţi rezolvarea Unor probleme suri care să conducă la e- gtaă nivelul calitativ pre Menţionăm cu cei ce vor 16,30 Finala <
Intr-o altă scrisoare este sătenii ca „domnul director organizatorice, tehnice, e- liminaxea c a u z e i» care au scris, să devină membri ai aso lui mo
handbal
făcut „cu ou şi cu oţet“ Firuţ", apelativ ce expri conomice eţc., împotriva determinat nemulţumiri în Prin obiectivele amintite ciaţiei trebuie să-şi depu Transmis1
profesorul HahotS Tranda mă insă stima şi respectul consecinţelor negative ge iindul membrilor. De ase abordăm domenii de larg nă In scris opţiunea. Pînă tă de la
fir. Intr-o recentă scrisoa colectiv“. nerate de calitatea neco- menea, ne propunem reme interes: agroallmentar, tu -. in prezent şi-au exprimat Comentat-
Ţopescu
re, petiţionara revine la 55 de muncitori de li. respunzătoare a unor pro dierea produselor, con rism, distribuirea de ener adeziunea peste 1 #60 de 18,05 Muzică
Ceea ce dînsa nunteşte F.P.R. Bara ne scriu, la duse şi servicii. strucţiilor, prestaţiilor şi gie electrică, termică, con cetăţeni. tate
„Noua conducere este... riadul lor:: „§intern un grup Principalele obiective vi serviciilor care. In perioa tabilitate, gaze, apă, pro 18,20 Bun găsi
foarte veche“ cu „Al 11-le.a do oameni «t m u m ii de im zează îmbunătăţirea docu d a de garanţie, prezintă bleme ale industriei uşoa VICTORBĂDIN, 19,10 Desene i
Actualităi
19^0
„Vechi*, sau, am spune noi, F.P.R. Bara, foşti elevi m mentaţiilor tehnice norma deficiente calitative, înlo re, asistenţă sanitară, uni Asociaţiei 20^5 Teleencic
episod. Cred că nu ne va acestei şcoli, condusă eu tive âîe produselor, con cuirea celor ce na pot U tăţi ' PECO, tipărituri, 21,00 Televlzlui
adresează
„asasina" In continuare cu deosebită competenţă profe strucţiilor, prestaţltiof teţi- remediate «1 despăgubirea transport In oomua, maşini 21,15 Film art
alte episoade ale unui po sională tim p de 20 de .ani) nîce şl servlciltorl în Ve reclamantului. Un obiectiv agricole, cinematografie, „Intlinlre;
sibil... roman foileton. De de stimatul profesor Firuţ,. Coproduc
diourilor
aceea, o rugăm pe semna căruia ţinem să- i aducem Ilene
tară, al cărei spirit eon- şi pe această cale mulţumi A m 23,15 Un trio
testator este evident, să se rile şi respectul nostru m t P a rţia l
adreseze Inspectoratului profund... 11 cunoaştem ea PROPAGANDISTIC In distril
Surprinde, te unele lo
şcolar judeţean pentru re pe uă om de mare ome c a li» ţi, ualtâţi sau Insti na Chir
zolvarea lucrurilor. nie, cinste şi corectitudi tuţii, e drept foarte puţi flheorghc
dru Arşi
■ Elena Popa a contestat ne...". ne la număr, rămăşiţele 5 E P ÎL O R .... 23,45 Actualită
vecătHer metode de propa
conducerea „veche", dar şi Elevii din clasa a V lll-a gandă aşa-rtsă „vizual** 23,55 Vldeo-dls
pe 'cea nouă a şcolii care, A, de la Şcoala generală pentru care te trecut ş-au COfAfETCKT^
pentru dînsa, tot.„ veche, Petros, ne scriu: „Profeso eheltutt aantttăă Hoîmagt-
sau cum o caracterizează rul Bidiotă Trandafir este Aablle de metal. Ierna, R-AD
carton şi hîrtie de calita
pe profesoara Horga Car unul dintre cei mai iubiţi te, diverse elt» materiale - s e i.e c ţ w n
men, „pentru unii mumă profesori din şcoala noas care „inundau- străzile şl GRAMUL I:
şi pentru unii ciumă". Cu- tră, de toate generaţiile de Incintele întreprinderilor. g-e a te fg A ţo it, 3 jurnal; 8,00 D
Desigur, tozmcSe sforăi - o ’ ■ -- lei; 8,10 O i*
rat-murdar, n-avem ce zi elevi. In continuare vă toare, aberante, panourile y r tru flecare; !
ce ! Dacă prima scrisoare spunem cu ce a greşit de diferite mărimi şl alte . r v ■ - log cu dv. ;
era scrisă în numele a... doamna Popa Elena,-pe care ' diferite gazete de perete armatei; 11,0
au dispărut.- ţii, totuşi. 1(3-"
trei dascăli, pentru ultima, niciodată şi nici acum co colo, mal găseşti cîte o lă datorie; li
to muzical; l
numărul semnatarilor s-a piii nu o iubesc deloc şi rămăşiţă a trecutului pro* „Prietenul m
redus la 2. nu ar dori să le fie pro pagandistic. Tn sala de a— z ţtş ‘ 6 e t> {k ) ry - de Gerd
pel a minei Ţebea a mai
O să rămîneţi fără ade fesoară: este tot timpul cer stat, pînă zilele trecute, ţ4 e ? a ă r (selccţiunl);
renţi, doamnă profesoară, tăreaţă... un panou cu Iniţiativele jurnal; 13,15
mocratie, lib
dacă vă aducem la cunoş Ce mai spuneţi, doamnă muncitoreşti, eare cu si Varietăţi folc
guranţă nu Interesează pe Radiojurnal;
tinţă că am primit la redac profesoară, Popa Elena ? nimeni, Iar la Petrila, pe dopere Sn
ţie trei scrisori conţinînd Are şi „spiritul contesla- bulevardul principal, o 16,30 în spriji
proteste vehemente ale lo tar“ o limită... gazetă pionierească, deşi torului; 16, (
puţin timp în
goală, nu
de muzică po
calnicilor la adresa spiritu urmă, nu era dată jp*- Meridianele
lui dumneavoastră contes MiNEL BODEA Poate după aceste rtn- 18.00 Adevăr,
durL.. libertate; 20,t
nai; 21,00 In-
22.00 Radioju
Muzică de c
HARNICE, PRICEPUTE, IUBITE j Pluralism politie, Ştiri; 1,00—6,(
in muzical noct
La căile ferate uzinale de ge — nu le putem da nu- J
Ia C. S, „Victoria“ Călan mele la toate — Elena Va- ţ pluripartidism (I)
muncesc peste 150 de femei, sitescu, Elena Cojoacă, Fio- ( Inginerul loan Faur, di — Numai aşa ne putem
rectorul Fabricii de pro lua salariile — SpUnea
Harnice, pricepute, apre- rica Vinlilă sînt zi şi noap- 1 ducţie industrială şi pre maistrul Dominuţ Boc a, de
date de toţi colegii lor. Ve- ie la datorie, 12 ore ziua, ) stări servicii „Z«rand", din la secţia I. Salariile sint (Urmare din pag. 1) acelaşi numitor. Necesita (Patria);. Ht
D f i v / on
terana. secţiei este doamna 12 ore noaptea. Un gînd i Brad, este un om greu de , în m îlnile ş i ta munca tea pluralismului politic Călătorie fan
Sofia Erdci. Lucrează la bun tuturor. Unul ales şi } găsit. Rezolvă operativ hâr ! Prin cunoaştere parcur ca sistem de guyernarţ dem — A );
pentru doămnă doctor Ro- * ' noastră. Asta trebuie bta4 este o evidenţă pentru ori tre dealuri
calea ferată de peste 30 de tiile de birou, şl ţrece la înţeles. Noi am luat bani gem insă doar jumătatea ce sistem de guvernare, B ); Nu e u
ani. Şefele de manevră Au clica Tirinescu, care ne ţ lucru con creţ în secţiile de buni şi ta ianuarie şi în drumului, căci democraţia baţil (Flăcări
poartă de grijă şi de săltă- t este şi un principiu moral, dar pentru ani este un im ŞANI; Omu
reliah lordichescu, Ştefana tate, Lă mulţi ani fericiţi', ţ producţie, în m ijlocul oa februarie. Gtasţit, n^ Ţ ,. o stare a conştiinţei, un perativ cc are o semnifi (Parlng); M
Caraman, Anişoara Ştefă- bunelor noastre colege l \ menilor. . La secţia a H-a, format act de interiorizare şi res- caţie aparte căci sistemul (7 No^teiric
noaica, precum şi impiega (G U E O R G U E APOSTOL, i — Asta-i treaba mea a- ţia coordonată de Ţrajan ponsabiiitaie morală. social-democratic care ar . gheaţă4^ (Uni
PENI: Flori
tele de mişcare Aurica Mîţi, mecanic de locomotivă, li- } devărată: producţia de bu Miclăuş are cele mai bu apţTO NBai P LU R A LIS fi trebuit să fie caracteri (Cultural) ;
Ana Sălăşan, celelalte cole- der sindieal în tura a lll-a ). ţ nuri materiale pentru pia ne rezultate, Iar- alături, la zat prin --.pluralitatea op- Principiul
(Luceafărul);
ţă, pentru populaţie. La atelierul de prestări, C o TA . Nu e Intîmplător fap „ţitrailor, atitudinilor sau Frangois Vili
noi s-a lucrat normal şi rel Oncfu şi lucrătorii din tul că primul punct ai a- iniţiativelor a fost distrus le X-n (Mim
pelului-^3r<wram al Consi
SĂ DEMOLĂM CASELE ? în ianuarie şi ta februa formaţia lai Înscriu numai liului provizoriu al FB.N. prin subordonarea unui TRII.A: Carn
(M
le I-Il
rie. Prezenţa la lucru a aprecieri pozitive ta car singur centru'de putere şi
Ieri, ,9 martie a.c., s-au în vedere faptul că,4 în te viza abandonarea rolului decizie politică. .. .Pluralis ANINO ASA:
idile I-II (M
prezentat la redacţie dom meiul reglementărilor în fost de sută la sută. Nici tea de vizită a fabricii, conducător al unui singur mul politic se epune „cen URICANI !
nii Victor Andraţ, Ion , vigoare, suprafeţele ce au o absenţă nemotivată. In aşa cum fac şi cei din e- partid şi stabilirea unui tralismului democratic", (Retezat); B
chipa lui Mihai Plic.
Hoinoiu şi Pavel Focea, fost atribuite de coopera cele două luni care au tre sistem pluralist de guver regimurilor totalitare e l le mele se exp
(Steaua roşii
din satul Petros-Baru, a- tiva agricolă pentru con cut din acest an, am des "In ceasurile documentS- nă mint. Pluralismul pcâi- opune autonomia subsiste TIE; Jandarr
vînd multă durere în su strucţia de locuinţe,. rănaîn făcut pentru populaţie rii noastre1 la - FJP.I.P.S. tic este considerat criteriu bare (Patria)
— seriile I-I
flete pentru faptul că au mărfuri diverse ta valoa «Zarand" — Brad a « con fundamarial « I oiganizării melor, a organizaţiilor GEOAGIU-Bi1
create voluntar, adevărate
fost somaţi de către * „pro în folosinţa îndelungată a re de peste 10 milioane semnat mtflte păreri de la demoeratice ce se . referă uniuni libere pe criterii de til — seriile
celor în cauză. Dacă exis
prietarii" de teren să-şi lei, că oamenii noştri şi-au lucrătorii de «ici. A m -re ia faptul că funcţionarea interese şi idei comune. de cultură);
demoleze casele (?). Cei ce tă posibilitate, se p o t: a- luat salariile Întregi. ţinut oă se acordă mare ar mecanismului democratic, PîiB'aiîsmuî - politic este o Columna —
(Dacia); BH7
revendică dreptul de pro tribui, în compensaţie, alte — Mărfuri diverse ? A- tenţie îmbunătăţiri i per garantarea drepturilor in condiţie necesară, dar nu cucereşte At
prietate asupra terenului terenuri fără . construcţii nume ? ' manente a condiţiilor so dividuale . şi colective este şi suficientă a democraţiei LAN! Afrle
(Casa de cn
respectiv trebuie să aibă pe ele. — Umbrele de ploaie ciale şi de mască. €hiar condiţionată de coexisten el implictad un set de va MERIA: FI oi
pentru femei," copii, băr .{n ziua ctad, «ra m t a : fa ţa mal multor forţe poli- lori mult mal cuprinzător. (Mureşul); II
baţi, dar şi pentru plajă brică s-a deschis un chioşc ţico-sociale (partide, gru Ei este un sistem care nu războinic (I
alimentar de incintă, ia d e
Lapte la fondul Mi se strica şl grădină; îmbrăcăminte 'Oamenii găsesc-"'ta- pauza puri de presiune, sindica se reduce ta pluriparti
din materiale textile pen
dism eu care este identi
religioase
te, organteaţii
de stat prunele I tru toate categoriile de de masă cele trebuitoarei etc.). ^taraUsm ul — scria ficat de multe ori. Pe lin V R E I
vîrstă. Cu O precizare: ne gtistări calde şi reci, cafea, M ax Horktasmer ta 1942 gă ploripartidismai ce pre Pentru azi
După tel şl tel de pie
Buni crescători de a- adaptăm din mers ta ce- — aparţine conceptului ..li supuse competiţie liberă devenU"%.stal
dici, domnul Nieolae sima
nimale, ţăranii din co diil satul Potingani nu a rinţele populaţiei penteu prăjituri, sucuri, răcori nei societăţi viitoare" şi ti egală pentru controlul răci. CBrul
rar noros. I
toare, compoturi, conserva
muna Balşa, stimulaţi reuşit nici pţnâ feum să-şi fiecare sezon. Apoi produ de peşte, dulciuri etc._ , pentru Soriţptata Acest vii- . puterii ta stat, pluralismul Crişana şl i:
de preţurile majorate fabrice ţuica din prunele cem o gamă largă de-pro tor a sosit odată cu acest politic ca sistem cuprinde vor cădea t
adunate în anul 1988 (7),
la produsele agricole, H nemulţumeşte preţuim duse de uz casnic şi gos M ai stat şi necaziiri, mai prim pas prin caro a-a te- - şi un păuraîlsm social (al avea şi cara
să, mal frec
oontribuie cu cantităţi aeeastâ situaţie, deoarece podăresc din metal şi mase i cu seamă legate de asigu Săturat monapeliteu'ea pp- mişcărRor de toate genu- ma parte a
sporite de lapte la fon toate Intervenţiile ce le-a plastice, truse şcolare etc. rarea cu materii crime. terii de către vk '" singu r. rite) şl un pîuraîism cul- Vîntul va s
făcut au rămas fără re
moderat, cu
dul de stat Pină acum, zultat. Ba, mal mult, te Produsele că marea «Za- Ţesătoria de mătase Deva, partid. Plaraiismul na este raral (de^ărţirea de mo- trecătoarftid
de la începutul anului, încercarea, de ş-şi rezolva râad* — Brad ajâng ?i B.3.A.TM. şi... IJ.P.LPJS. o problemă cântitstivi n ip d iâ Ideologic). înţeles oră din sud-
din această comună s-au problema a fost şl brirta- stat căutate ta toate jude -"im " D ^ M e vfeâte. pentru că şi dictatura astfel, pîoraîjsmua se «p u Temperaturii
preluat mai mult de Publică® aceste - rtadurl ţele ţlrtic - _ ■ .;!•!/; ^ e ră ip să fie pe recepţie ceauşîstâ ţ creat d serie ne monopartîdismulul, el vor fi cuprii
nus 1 şi pli
36 068 \ pe locuri frun au Convingerea că 1 se va , Oameni demni, oameni 'la mielul adresat fle .oa de organisme menBe' aă titesapaataA descentrali iâr cele ma
taşe sîtuîndu-se ţăranii da sprijinul necesar, prac liberi, lucrătorii menii de la F.P.I.P.S. „za asctaâă Slîsă dfi democr*- zarea şl controlul exerci plus 10 şi 1!
tica purtării oamenilor pe
4Şa satele Voia, Balşa drumuri fiind eu totul „Zarand* Brad stat cu tea- rand" Brad. ţie, acestea fiind folosite tat de către bază asupra teorolog de
Teodorescu).
şi Vălişoara. Inadmisibilă. tă inima, ctt toată price chiar în sens contrar pen InKnHn* ■
perea lor zilnic la datorie. i GH, ». NpQREA tru aducerea tuturor Ia ..., (va urma)