Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_66
P. 1
L I B E R T A T E, D E M O C R A Ţ I E , A D E V Ă R !
cuvIn tu l liber
ZIAR WDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul 11, nr. 66 DUMINICA, 11 MARTIE 1990 4 pagini - $0 bani
fl
« • BREVA UMERILOR M VALEA JIULUI A ÎNCETAT
«
* «
#
t Motto; „Miluieşte-mS, Dumne- j
I zeule, dupâ mare mila «
p Ta.„" «
P (Psalm 50,1} *
A sosit, vremea sfîntului Dumnezeu. Prin eodobîn-® 6y w \ ••
poSf al Paştilor; timp de dim borul care ne ajută să •
» mfrtnam ţi smulgere â pă înfrîflgem răul, sâ ieşim bi-®
catelor şi a deprindenlor rintori asupra lui şi ne dă J
rele din ograda sufletului puterea sâ mergem pe® *.%
' nostru; vreme de înnoire drumul binelui - .De vom j
sufletească, de renaştere şi zice câ păcat nu avem, ho®
apropiere de Dumnezeu. amăgim pe noi înşine şi ■
Vom încerca, tn cîtevo epi adevărul nu este Intra noi. *
soade, să ţtrăbafem .calea Dpr dacă ne mărturisim pă- • : I ••
postului*, cale premergă cotele. El (Dumnezeu) este®
toare către vtrfui Gotgo- credincios şi drept ’Ca sâ *
tei, unde s-o deJăvîrşit O- ne ierte păcatele şt sâ As ®' **■ * m a ■ M
J&T'
pera de mtntuire a neomu curâţeoscă orice nedrepta-®
lui omenesc, culminînd cu te". (I. toan I, 8-9). Actul«
roza de Lumină şi Speran sacramental al dezlegă»*® *
ţă o învierii Domnul ui. sacerdotale încoronează •• fi ■ > V ^ ţ-iv
» Sufletul omului este un spovedania. Ascunse îh o-®
mister, o enigmă ce nu se dineurile _ conştiinţei, păca- •
poate descifra - după toate fele Intristeozâ, tnăbusât ®
regulile logicii. Păcatul neliniştesc şi răpesc ^ omului •
t naşte în om suferinţe, con viaţa trăită tn forhiftile şi ♦
traste, dublare'morală şi bucuriile harului divin. Spo- ®
nevoia unei alegeri, intre vCdartia în srchimb descor-®-
violă şi neant, tntre teru- că conştiinţa, •înloeutS$f« •-
sdiim şi flobflon; . latre întunericul ■co-'hrm m
Dumnezeu şi diavol. Două moarteo cu urata trăita*,
» mtm, două inimi, două sub- ptoaiă harului sfinţilor.®
» 'voinţe sint 'într-o crtnoenă Străbună noştri r şrâRMtt:*- A^ect din timpul grevei. Foto NICOIAE GHEOftGHHi
luptă ce ore drept soop şt trăiau cu o evlavie dea* *
restabilirea unităţii sufle sebdo „Postul". Pentru ei,® Oispă cutn v-am in clarat domnul Nicolae roşeni, Lonea, Uricani, A»
* teşti Experienţa ne arată postul era o datorie faţă 4 format în ziaral nostru Cr-oitoru, preşedintele sin- ninoasa. Valea de Brazi, martie 1990, Ministerului
Minelor, domnului minis
ca nu izbutim sâ păstrăm de; Dumnezeu şi faţă de 4 d e ieri. In zilele de -8, ■ 9 dicatului liber de la XJd. PetrilîL practic, ni s-a tru Nicolae Dicu.
nepătată haina vieţii.. Bu- suflet; iar în această pe- 4 şi 10 martie, minerii din Vulcan — greva a fost ge spus, din toată Valea Jiu — Aceşţe revendicări —
ŢtoJatea Domnului nostru ripadă, de 40 de zile, nu 4. Valea Jiului s-au aflat in nerat» de nemulţumirea lui. S-au aflat în curtea ne-au precizat domnii
lişus Hrislos ne-a .lăsat mij râmînea «nul _care să pu-şi 4 grevă. Prezenţi tsf’ faţa mirurritot că o parte din
<• locul divin, de spălare şi ptece: genunchii, pe lespădeag locului, asrâzi sînîem revendicările cuprinse în momi Vulcan şi în împre Ştefan Bacs şi Rudoll Mol-
-» Curăţire de profiri păcatu sfîntă a lăcaşului de închi- g în măsură să vă rela hota întocmită îh cadrtil jurimi peste 15 008 de oa dovan, cară reprezentau
meni. Participanţii au ce
în comitetul de greVâ p«
lui, prin Sfînfa Taină o Po neve şi sJh eplfcfoifiţîg tăm mai pe larg despre discuţiilor avuta cu Gu rut soluţionarea urgentă a
■» căinţei sau a Mărturisirii. preotului duhovnicesc . sâ g această acţiune grevistă, vernul în : 19 iâpuarie minerii de la Lonea — Mi
■ • Chemarea , la pocăinţă şi mi-şi mărturisească ,păca- g revendicările minerilor, şi 1998 n-au fost rezolvate problemelor supuse aten fost transmise guvernu
ţiei Guvernului în ianu
îndemnul la înţjreptarea teie cele de voie şi fără 4 modal cum s-a încheiat şi, mai ales, datorită fap- arie, precum şi o serie de lui, odată cu hotărEfâa
de a nu înseta
noastră
/ietii sînt cele -dinţii mesa de voie, cele cu cuvîhfuîg ea. tutui că Încă nu s-a emis noi revendicări greva pînă ce ele nu vot
je aţe $f. toan . Botezăto sau cy lucru,, cele tu di_- g Iniţial, greva s-a de un act normativ care să
Comitetul de grevă a
* rul si ale Domnului nostru inţă şi cu neştiinţă.,. Sâ.g clanşat spontan la între legifereze prevederile din sintetizat toate aceste re fi acceptate. Sau ciad
ti sus Hristos. Pocăinţa este prinderea , minieră Vul documentul amintit. A vendicări într-o notă cu- vom primi asigurări ot
» unu- din este şapte taine Preot CORNEL IUCA ţ can. In ziua- de 8 martie, doua zi, In 9 marţi», gre
ale Bisericii, ‘ prsn care ni la începutul schimbului viştilor din Vulcan li s-au prinzînd 29 de puncte, M»C£A LEPADATU
pe care
au transmis-o
se tmoărtosest» borui lui (Continuare în pag, a 4-a) ţ doi. După' cum ne-a de alăturat mineri de la Pa-
» prin telexul nr. 164/9 (Continuare în pag. a 4-a)
DREPTUL LA OPINIE
Dulciurile se numără condiţiile unor preţuri de , cofetăria „Dacia" Deva.
printre bucuriile copiilor. desfacere rezonabile. Oferea, în ziua depla
Un director şi „m icile" sale slăbiciuni Din păcate, fn ultimii uni Printre unităţile apro sării noastre, moi multe
unele dispăruseră com vizionate (din Bem, Cri*- sortimente de prăjituri,
în. eel«< ce' urmează am stq, la I.C.S.A.P. ere moi te. Intr-o curte, moi multe plet, iar altele, şl aşa pu tur ţi Restaurantul ,j?ero- Cind am revenit> peste
*â. vă, cedau pe scurt une mult musafir, nefiind a- go«ţis, prîn efortul între făie, sc făceau din înlo vierul? Soneria) te nu 2-r3 ore, dispăruse din
le aspecte din activitatea proape niciodată de găsit). prinderii, garaje care au cuitori ţi Surogate. Şi asta mără ţi patiseria „Bule vitrină jumătate din can
îndelungată,^ 'de peste 23 2. In scopul servirii unor căpătat o altă destinaţie In ntsmele mult trâmbiţa vard? Deva, Am Intilnit titatea de prăjituri {ri
ani, a «tatnauM BălescU perioaăe influehfa e comis {utilizate pentru maşinile tei „griji părinteşti“ pen nele . sortimente completX
Marin, director al l.C.S.A.P. abuzuri prin angajarea u- particulare ale şoferilor tru ttnăra generaţie. Am Cofetăria „Arta", prin
Deve; şi anume : . nor .lucrători case nu aveau de la p.c.r.) vrut s i ştim dacă acum laboratorul propriii, arir
, 1, r In toată perioada la Jîmpul respectiv nici pre- 4. S-au intânizat în mod s-a schimbat ceva ţi tn gură zilnic pateuri calde,
qeauşistâ a fost unu] din .găfirea, nici chemarea pen abuziv unităţi ca „Baehss", această privinţă. clătite, covrigi „Mureş",
oamenii care au servit ne- tru activitatea comercială „Ajţtpria" efo, unde ta in- La Laboratorul de pa Spre Despre calitatea prepara
t oeit securitatea şi partî- (ex. (Jrecu Gheorghe), a fervate_ relativ scurte de. tiserie din strada K. Marx, ce se iscă la apariţia lor.
telor vorbeşte aglomeraţia
itnplidndu-se şi difecf
desfăcut ' abuziv contracte
l-»2 ani s-au cumpărat sute
Deva, calcidatoarea
Vio
în ucţîuni de . urmărire şi da muncă din di^şozitia de metri ele mochetă de De altfel, responsabila u-
supraveghere a . persoane foştilor demnitari scru du calitatea cea mai bună, leta Bariu spunea că s-au bucuria nităfii, Elena Nagy, no a-
lor indezirabile regimului. pă bunul ptac (cazbl fa care, în unele cazuri, nu, scos din compoziţia pro sigură că nu rămâi pră
Domnul Bâfesttu a stat în miliei Răzvcm, lacobescu a fost înlocuită, ci a că duselor înlocuitorii, s-a
permohenfâ îh anturajul o* Alexandru etc.j. pătat altă destinaţie, iar. renunţat la reţetarul unic, copiilor jituri sau produse de pa
tiserie pentru a doua zi,
fiţerŞor ae miliţie şi secu 3. A folosit fonduriţe bă ■In alte cazuri s-au cumpă revenindu-se la vechile pentru că şi aici aprovi
ritate (mfnea de ani de litle neşti ale întreprinderii tn ra! cantităţi mai mari, di reţete. De asemenea, a- zionarea cu materii pri
ta popota lor, unde nu a- alte scopuri aecît destina ferenţa intrînd In dotarea cum se lucrează cu mate ma s-a îmbunătăţit sim
vea dreptul nici-măcar sâ ţia lor iniţială, caz con unor persoane particulare. rii prune de calitate
intre un civil; dormite să cret fiind construcţia de la 5. Cred că este bine sâ (făină, unt, margarină ţitor, s-a revenit la reţe
tele de altădată.
şi măntrtţe) pe cqre. ' i-a restaurantul „Cristur", con se verifice şi- mpdul cum ţ.a.). Unele probleme se aici un grup de elevi. Am constatat că acum
)rijinit şi i-o şi servit ori strucţie făcută nu din fon s-au făcut alegerile orga ridică insă în legătură cu Erau mulţumiţi de prăji
3 e cîte ori o fost cazul, durile de nvesiiţii, ei din nului de conducere al ouăle eu care unitatea turile cumpărate. Vinză- prăjiturile- şi produsele de
patiserie sînt mai bune.
foofiy care, de cîte ori s-a alte fonduri şi pentru care I.C.S.A.P. Deva, fiindcă nu se poate aproviziona toarea Măria Bogdan Spre bucuria copiilor, Şi
mfenjpona# sâ fie schimbat oni de zile domnul Dară- ■ participanţi, di^pă estima ritmic. Aprecierea de care considera bună aprovizio
nu numai a lor, ci ţi 9
fddtoritâ abuzurilor, incom clici a fost plătit pentru o rea unor colegi, erau de se bucură acum produ narea zilnică cu produse, maturilor, in special a
petenţei şi lipsei de pregă- activitate pe _ cOre nu a aproximativ 500 persoane; sele laboratorului, cum mai căutate fiind plăcin gospodinelor care nu au,
urejk o scăpat tn mod. mi prestat-o efectiv (muncifor- iar dîn acte reiese că eu tele ţi pâlcurile. Dar n-au deocamdată, din ce să fi
raculos, credem noi, dato fiitreţinere, iar după termi luat parte circa 700. preciza, ţefa acestuia, Ana fost nemulţumiri sau re le prepare tn bucătăria
poate
Constantinescu, se
rită . colaborării *cu,., orgo- narea iconftnicţîăi a fost STANCU tOAH vedea ţi din producţia clamaţii din partea clien proprie,
avansat lucrător Comercial)
ţilor nici pentru celelalte
ne*e mal > sos menţionata Da asemenea, pe slttida cam ss ţfoimaş, nr. 265 A, zilnică de 26 000 lei, fn produse. Alături se află VIORICA ROMAN
(Nr t^N khi pe «re-l pro* Karl Mane au foâ condrui- . judeţul Hunedoara