Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_67

pag. 2 CUVTNTUL LIBER NR. 67

Condiţiile de muncă — TELEVIZi
STAREA NOASTRĂ imaginea fidela a grijii ROM Â

fă de om LIBEE
10,M Actualităţi
(Urmare din pag. 1) a gradaţiilor maxime. Cît 10,15 Teleşcoalâ i
* Curs
priveşte săptămîna redusă franceză
Tot aştept o redeschi­ crederea ? Nu numai suc­ bruarie 1990 n.r,). de lucru, în otelărie exis­ 11,30 Muzică n
dere spre o viaţă norma­ cesele fiicei uiele, Aripa, Ge s-a făcut, totuşi, pen­ tă deplină Unanimitate In 12.00 Calendarul
torului ro
lă. Cred tri ea. O doresc. studentă în anul ŢV la Poli­ tru oei ce muncesc în oţe- aprecierea că, pînă la atri­ 12,20 Studioul
Am credinţa că o dorim cu tehnică, ci şi întîlnirile cu lărie ? Cu excepţia perso­ buirea celor patru zile li­ pentru tk
Zile de fi
toţii. Uneori avem impre­ bunicuţa. „Bunicuţa“ e ve­ nalului de la curăţătoria bere suplimentare, este ne­ 13,50 Actualităţi
sia că am ţi păşit tn ea. cina mea, Margareta Alu- de lingouri, care munceş­ cesară asigurarea posturi­ 14.00 Închiderea
Dar starea noastră sufle­ neanu, de la apartamentul te în condiţii relativ mal lor fixe — macaragii, ma­ mulul
tească e mereu bulversată. 3 (bloc E 3, Aleea Patriei, uşoare, au trecut la grupa nevrând —, deci a fluen­ 15,00 Muzică pi
Apelurilor la calm, la înţe­ Deva). De 5 arii se numără întîi de muncă şi întreţi­ ţei producţiei. 15.10 sindicatele
lepciune, li se răspunde, printre octogenari. Şi cred nerea, maiştrii, TESA. De Lucid, . realist, colectivul log
deseori, cu ghionturi, date că tot de atîta timp e ne­ asemenea-, se primeşte spor Oţelăriei electrice nr. 1 din 15.30 Medicina
sul tuturc
de circotaşi de vocaţie sau văzătoare. Dimineaţă de di­ de zgomot (aici, la O.E. 1, Combinatul siderurgic Hu­ Priorităţi
de ocazie. Sînt puţini a- mineaţă bat la uşă dum­ nivelul de zgomot depăşeş­ nedoara îşi revendică drep­ trie
ceştia ! Dar sînt ! Ei ne fac neaei. îmi deschide, îi pre­ te adeseori 106 decibeli). turile, punînd totdeauna 15,50 Patrimonii
grijile mai adinei. Nu văd, gătesc micul dejun şi o ve­ In stadiu avansat se află în faţă obligaţia profesio­ Orizonturi
gfndirea :
nu vor să Vadă semnele de ghez pînă mănîncă. In tot revizuirea încadrărilor în nală — producerea oţelu­ 16.15 Teleşcoalâ
bine din ultimele luni. Nu acest timp o informez cu categorii de salarizare, lui atît de necesar ţării Curs d
franceZă
vor să ne lase să credem în evenimentele aflate din fără limitări de acordare noastre libere. 16.40 Video-disc
ele. presă, de la radio, de la 17,05 AI şaselet
Tot aştept reinstalarea bu­ cu Gh. Ri
nului simţ. In popasurile televiziune. Uneori mă roa­ 17,45 Documenta
ţific
mele de derută — în faţa gă să aduc caietul şi cre­ 1845 Tribuna
ionul.
politice
celor care înţeleg liberta­ scriu. Apoi, mă roagă să 19.10 Desene ai
Îmi dictează. Ştiţi
tea prin a lovi în ea — 19.30 Actualităţi
nu mi-em pierdut o clipă ce-mi dictează ? Poezii. Sînt 20.15 Faţă-n fă]
credinţa in bunul simţ al creaţii ale sale. Ale buni­ 20.40 Teatru tV.
(Bună set
oamenilor. Şi nu se poate cuţei Margareta. N u ştiu nule Wild
ca el să nu triumfe. cit sînt de reuşite, dar ştiu Comedie i
„Nu mai ştim să avem cît adevăr conţin. Vreţi să Mirea, du
W ilţ^; Pr>
răbdare", „Nu mai ştim să le citiţi şi dumneavoastră?" 23,25 Actualităţi
avem încredere“ — îmi spun Le-am citii. Le-am reci­
cunoştinţele întîlnite pe tit. Sînt versuri de înfiera­ R A D
stradă. „Să căutăm în noi re a celui care a clădit
puterea de care avem ne­ „epoca de aur", sînt ver- In imediata apropiere • a parcului municipal, pe stra­ SELECŢIUNJ
voie. Eu aşa am procedat suri-manifest, versuri-argu- da Avram lancu, din Deva, se află în curs de finalizare GRAMUL I:
\.8,00
în toate împrejurările gre­ ment, versuri-lumină. Lumi­ Juma JUS O
zilei;.
le. Şi au fost destule — îmi na pierdută de ochii buni­ construcjia unor blocuri de locuinje. Şantierul funcţio­ pentru fiecare;
mărturiseşte doamna Ange- cuţei, dar care speră să nează cu mult dinaintea Re voluţiei, dar aproape că nu 9,05 tn dialog
neavoastră;
1
la Ioan, pensionată de cu- aureoleze libertatea, demni­ i se observă prezenţa. De cîteva zile însă, ceva s-a scriitori ; 11,05
rînd, după 40 de ani mun­ tatea României. schimbat în atitudinea constructorilor de aici, pentru că cop social -!«
ciţi în telefonie. Ştiţi cine acum şantierul cîşfigă tot mai mult teren, năvălind pe Un fascicol de lumină, o rază de speranţă In grabnica 11,35 Puhlicita
îmi revitalizează, acum, în­ LUCIA LICIU îmbunătăţire a condiţiilor de muncă din bţelăriile Hunei Ştiri ; 17,05 AVâ
17,35 . 1
tul ;
arterele rutiere cu noroaie şi materiale de construcţie doarel. Foto NICOLAE GHEORGHIU cîntecului; 18,1
împrăştiate din abundentă de pe rotile autocamioanelor, democraţie, >
21,00 Invitatul i
pe tot parcursul, înnămolind întreaga zonă. Au dispărut Radiojurnal; 2|
cei care se temeau să facă aşa ceva pînă acum ? Cum Adevăruri pe firul de nisi ore * Content
corespondente;
rămîne cu aspiraţiile noastre către un trai mai bun, mai cîntecului. Mu:
0,05—6,00
ră;
sume
importante
în atenţia cititorilor civilizat, mai demn ? (Urmare din pag. 1) plătit fabricanţi care cu muzical noctut
unor
Foto DANIEL DAVID
cealaltă vest-germană. Aşa nimic nu puteau face un C I N E
îi informăm pe cititorii noştri că, începînd cu că am înghiţit hapul şi am lucru mai bun ca noi. Dar...
prostia costă şi „prieţenii"
DEVA 1
Oţţ
data do, 1 aprilie, ziarul nostru îşi majorează preţul noştri şi-au mai putut rezol­ Valea Şerpilor
la 1 leu pe exemplar. în consecinţă, costul unui abo­ va încă o afacere pe spinarea HUNEDOARA:
Rio (Modern
nament lunar la „Cuvîntul liber” este de 26 lei,: în sprijinul comerţului noastră, cei care eram re­ Ultima întllnir:
de naivi, care,
prezentaţi
Abonamentele pentru luna aprilie şi trimestrul pentru q simplă bătaie pe — B); Nea Mă
dar (Flacăra);
11 a.c. se fac la oficiile D.J.P.Tc„ factorii poştali şl (Urmare din pag. 1) muncă aflată la graniţa nirea de a face o r e - . umăr, te grăbeau să dea ŞANI: Pentru
clamă care să fie Intr-a­
de ceapă (Pâri
dintre meserie şi artă.
difuzorii din întreprinderi şi instituţii pînă la data de sebite, competitive, care D ar mai este nevoie şl devăr sufletul comerţu­ dovadă că sînt „băieţi buni” cipiul domlnou
22 aprilie 1990. să rivalizeze, de. pildă, de sprij inul celor care lui. Şi nu în ultimul rind fi ţin ridicat stindardul lembrie); Ci.
Benny Mov o
prieteniei româno—franceze.
Gei care au făcut abonamente semestriale sau cu realizările colegilor coordonează această acti­ să contribuie la educa­ Acum, avem oameni capa­ LUPENIî Mii
(Culf- 'm ; ,
anuale se vor prezenta la oficiile poştale pentru din Constanţa. Există şi vitate. Pentru ca acum, rea estetică a oamenilor, bili şi pentru tranzacţii e- Ingn n piti
vitrine
prezentîndu-ne
cînd s-a eliberat de po­
(L u a vrui);
achitarea diferenţei interes pentru o mai conomj.ce, dar firma Citroen Tigrul cenuşiu
bună informare privind vara textelor, a tatou-uri- care să ne Incinte privi­ să mai aştepte măcar o vre­ I-H (Minerul
specializarea In această lor, să-şi împlinească me­ rile şi sufletele. me. LA : C ălătiţ
m ări — seriile
"A
citoresc) ;
tmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm m mm mmmmmm mmm mm mmmmm m m Oricare fată 1
băiat (Munciţi
Copiii noştri au dreptul la viaţă, la viitor î RICANI: Zece
tltei tf^Seriile
zat) ; '»SRAD: J
na (Steaua roş
TLE ; Tick... 1
— Domnule Nicolae Mi- este în judeţul Hunedoara nizori* ai poluării din Cedenţi, se constată o creş­ ponsabilitate pe carp o (Patria); Ten ti
apoi
doara,
centralele
dan, Sfnteţi şeful Observa-' cea mai mare poluare ? termoelectrice de la Paro- Judeţ? tere a numărului de a- avem toţi cei care lu­ căra); GEOi
Transport
torului, meteorologic de —- Lia Călan. Din pro­ şeni şi Mintia. — Foarte pe scurt vreau facţiuni respiratorii, de crăm în acest domeniu, (Casa de cult
supraveghere a aerului din bele luate de noi rezultă — Spuneţi, în principal, să spun că, deşi avem în­ boli cardiovasculare, oan- dar mai ales, la factorii, de ţ e g : preţul
municipiul Hunedoara, pri­ că aici pulberile sedimen- de ce ? >■ cheiate contracte, iar noi cer, â mortalităţii ge- decizie, este necesară pu­ — seriile I-U
Orit
BRAZI:
ma instituţie de acest gen tafoile depăşesc de 15 ori, — Pentru că sînt mai furnizăm date lunar, sau, "ncrfllfi**» nerea la punct a tuturor Iubeşte un 3;
creată în ţară cu mai reţineţi, de 15 ori,-normele multe, dar răul de aici de cîte ori este nevoie, Este o realitate care instalaţiilor menite Să LAN’: Loeurt
(Casa de cutia
mulţi ani în urm ă şi cu o admise. vine. Revenind la cele­ chiar şi zîlnic, nu prea ar trebui Să trezească mul­ stăvilească poluarea, cu MERIA : Un-|)
activitate la nivelul între­ Fără pretenţia de a face lalte, mă refer la între­ sîntem luaţi în seamă. Cu te conştiinţe. Personal, âm deosebire a celor de des- femeie (Muref^
gului Judeţ. Cum este ae­ o clasificare, care sînt lo­ prinderile de mţaţeriale Combinatul siderurgic Hu­ cunoscut-o şi o cunosc, prfifuire, modernizarea lor. Caz cu caz m
rul pe care II respirăm ? calităţile care ocupă, în refractare Baru, de lianţi nedoara am avut şi con­ ea este efectul nociv al Cei mai mari „producă­ veşte (Luming)
— In multe localităţi, ordine, locurile urmă­ CŞtiişcădaga şi „Marmura” flicte din cauza reaşezării unor atitudini, dar şi al tori" de poluare din jude­
foarte poluat, cu urm ări toare ? Simeria. Gu acestea nu punctelor de recoltare. bioxidului de sulf şi de ţul Hunedoara se bazează L O Th
iin tre cele mai grave a- pe asemenea instalaţii- Up Numerele g
suprâ sănătăţii oameni­ alt element definitoriu esfe tragerea dig
lor. Din datele pe care POLUAREA — 0 GRAVĂ ŞI NEDORITĂ MOŞTENIRE respectarea tehnologiilor 1990 : , ~
le cunoaştem, copiii, se ' de fabricaţie. Şi mai este Extr. 'ti 46, 1
Extr. a H - |
pare, sînt cei mai vulne­ un lucru deloc lipsit de 25.
rabili. Este o realitate şf. — Urmează . Pareşeniul. am încheiat nici pe de­ — Nu este deloc îmbu­ azot emanat de instalaţii- interes. După determină­ Extr. a Hfci
un adevăr care trebuie Dar, pentru a fi cît mai parte lista lor. Vreau să curătoare o asemenea ati­ ' lă de la combinatele din rile noastre, noaptea po­ 9 3.
‘Fond total
să dea m ult mai m ult de expliciţi, trebuie să spu­ spun că deşi aceste uni­ tudine, cu atît mal mult, Hunedoara şi Călan de luarea este mult mal 603 264 lei, St
gîndlt tuturor celor care nem că, la pulberi sedi- tăţi contribuie la poluarea cu cît, iată, prin inter­ care nu am vorbit pînă pronunţată. Cu alte cu­ 68 909 lei repo
pot şi trebuie să acţio­ mentabiie, concentraţia aerului în zonele respec­ mediul dr. Adriana Măr- acum. De altfel, cauzele vinte, noaptea fac orice, goria I.
neze pentru stoparea a- maximă admisă este de tive, ele nu au încheiat eulescu, omul care, în ca­ sînt mai multe, care, co­ dau peste oraş orice, că V R E I.
cestui rău, neluat practic 17 g pe mp şi lună. La nici un contract cu noi. drul Centrului sanitaro- relate, au dus la situaţia nu vede nimeni. Nu este
în seamă în perioada dic­ Paroşeni, măsurătorile Nu se vrea un asemenea epidemic Deva, secţia igie­ în care ne aflăm. Mă re­ adevărat I Se Vede, dar, Pentru azlf
taturii. Or, este vorba de noastre relevă 140 g. Con­ contract. Deci, practic nu na mediului, s-a ocupat o fer inclusiv la dotarea mai ales, se simte. O simt general fru rţţ
copiii noştri, deci de în­ cluzia este clară... interesează. bună perioadă de timp de observatorului nostru, care mulţi, prin sănătatea pe mai mult seni
suşi viitorul nostru, — Apoi? — Iată, Intr-adevăr, o efectele poluării, am aflat este mai mult decît pre­ care o au. Alarmant este general mat
nord-vest. %
— In prezent care este — în ordi ne, munte i- realitate dureroasă. Lipsa că in municipiul Hune­ cară. cazul copiilor. minime vor i
situaţia? piile Hunedoara şi Deva, interesului faţă de gravele doara „în anul 1989 se în­ — După părerea dum­ — S-o spunem deci clar între zero şl !l
— Ş-a mal m işcat cîte unde, de asemenea, se în­ neavoastră, ce ar trebui şi răspicat, să o spunem eele m axim e :
18 grade Dim
ceva,-•set mai face cîte ceva registrează mari depăşiri. ; urmări ale poluării. Se registrează depăşiri la pul- făcut ? pe cea dreaptă şi pentru lat cea*.*
totale în suspen­
perpetuează
această ten- . berile
pe tel,' p e colo, dar ne- — Care. S*nt sursele de — Dincolo de faptul că cei care nu pricep sau nu La munte, -
com Sadent Spun acest lu­ polua r e ? . \ ' ' dinţă la fel de nocivă, ca sie, iar pentru pulberile este nevoie de o gîndire * vor să priceapă s Copiii general fnijp
mal mult seţi
cru, baztndu-mă pe măsu­ — In general se cu­ însăşi poluarea. Dar cele- sedimentabile, valorile sînt realistă, Conformă cu gra­ noştri au dreptul la via­ general moi
rătorile pe care noi le nosc. In principal sîiit cele . laltc unităţi cu care aveţi depăşite. în totalitate". $1 vitatea „tuturor probleme-^, ţă, la viitor! \ ,, nord-vest.
facem. două combinate siderur­ încheiate contracte? Ne mai grav este faptul că, lor legate de poluare, m i
— De exemplu, unde gice din Călan şi Hune- referim la principalii „fur- «comparativ cu anii pre- refer aici la marea res­ VALENTIN NEAGU •»*»