Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_68
P. 1
L I B E R T A T D E C M A T I A II !
CUVINTUL
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul ti, nr. 68 MIERCURI, 14 MARTIE 1950 4 pagini - 5fl, bani
ÎNTR-O IMPORTANTĂ UNITATE INDUSTRIALĂ CRONICĂ
După şut, pe minar trebuie
să-l aştepte şi o baie PARLAM ENTAR Ă
,Am, ajuns la mina Ţebea nivel superior calitatea Marţi dimineaţa au fost membrii săi, domnul H adu
chiar în momentul în serviciilor sociale ce tre
Interviu cu ing. IO AN CREţU, reluate dezbaterile ia plen Clmpcanu, vicepreşedinte al
directorul I.P.S.R. U.E.E.M. Petroşani care ieşea din subteran buie să le aibă fiecare ale Consiliului Provizoriu de Biroului Executiv al* Consi
schimbul I, prilej nimerit miner . S-a prevăzut deja Uniune Naţională. Pe ordi liului a propus modificarea
pentru a vedea care sîrit să se investească 360 000 nea de zi a orgariisimihii le regulamentului de funcţiona
— Stimate domnule , şi ei au de îndeplinit pre condiţiile sociale asigurate iei în . vederea faianţă/»' gislativ figurează, în •conti
director, vă rugăm să vederi realiste, bine fun celor 'ce muncesc în adîn- pereţilor la sala de du. nuare, '•discuţia pe articole a re iu sensul, eă parlamentul
să lucreze şi să adopte ac
«e spuneţi ce este nou damentate. curi. Ca ia orice mină de şuri, înlocuirea duşurilor proiectului de Deere l-Lege tele normative cu majorita
cărbune, şi la Ţebea sînt a- necorespunzătoare
— în ianuarie şi fe
şi
su
conduceţi, in condiţiile I bruarie cum s-a mun sigurate vestiare, unde plimentarea acestora <_u pentru alegerea parlamentu tea simplă (jumătate plus
în unitatea pe care o
lui şi a preşedintelui ţării,
cit ? fiecare îşi are dulapul său altele noi, revopsirea pe precum şi alte proiecte de unu din membri), propunere
libertăţii şi democra — Ne-am depăşit obli cu haine de protecţie şi reţilor de fa boi şi □ du decretolegi ce reglementează care a fost adoptată.
ţiei, -adevăr ud ui şi, dem gaţiile pe care ni le-am a- de schimb pentru acasă şi lapurilor, intr-un . cuvînt, o serie de domenii ale acti Aşa rum era dr aşteptaţ,
nităţii ? sumat. mult aşteptata baie caldă igienizarea întregului corp vităţii cconomieo-sociaîe ale discuţiile prideetuhii legii e-
— Nou este faptul- că vo — Şi cum s-a cîşti- ce îi aşteaptă pe cei care al dotărilor sociale. No jam. leetorale, reluaLe de la arti
lumul activităţii lunare şi I gat ? termină „şutul". Şi una tăm că pentru asigurarea colul 0, au losl la Tel des
anuale ni-1 stabilim, sin — Mai bine decît în pe- . şi alta, aici, există. Tre continuităţii întreţinerii co Pentru a preîntîmpîna a- furtunoase şi îndelungate ca
guri, . fără indicaţii şi sar noadele .similare din 1989. buie să spunem însă că se respunzătoare a. instalaţii semenea situaţii ca cea de
simbătă; c-înd C.P.IJ.N. nu a
cini „de sus" — N-au fost nemulţu pot aduce multe îmbună lor şi dotărilor sociale de întrunit două treimi din (Continuare în pag- Q 4-a)
I — Pe ce bază ? miri ? tăţiri atît în ceea ce pri la mina Ţebea, a fost re
— Pe baza capacităţilor — De nici un fel. veşte calitatea duşurilor cît înfiinţat serviciul admi
de producţie existente şi — Reuşiţi să .vă asi şi igienizarea incintei celor nistrativ (desfiinţat dâră
forţei de muncă angajate, guraţi ritmic baza teh- două băi şi două vestiare, nici o noimă în perioada
a posibilităţilor tehnice şi nico-materială necesa unde dulapurile pot şi ceauşistă) şi mai mult, a
materiale şi, fireşte, în : ră ? trebuie vopsite. De fapt fost constituită o echipă
şi de intervenţie din care nu
împreună cu noi erau
condiţii de lucru omeneşti, — Cu sprijinul % princi . ing. Petru Doroftei, di vor lipsi instalatorii, tîm-
fără duminici sau sărbă palilor noştri furnizori — rector al minei, Nicolae plorii, electricienii,, capa
tori legale, fără tracasare din metalurgie, energetică Mici duş, preşedintele sin bilă să ţină în stare de
sau bătaie cu iwmim! în şi chimie —, sperăm să dicatului liber de la mină funcţionare toate instalaţii
masă din partea cuiva. reuşim în continuare. Toţi şi. îoan Oprişa, şeful ser-, le. 1rv cadrul acestor preo
— Şi reuşiţi să aco avem interesul dezvoltării cupări, aşa cum au sub
periţi cerinţele benefi Interviu realizai de viei ului adm ini strat i v. şi Grigore Franţuzu
- Vreau să vă spun că liniat
ciarilor, respecţi v ale DUMITRU GHEONEA în tuna ianuarie ăm avut (sectorul II), Constantin Dan
minerilor Văii Jiului ? probleme cu apa caldă diît şi Vasile Mangîru (secto-
— Reuşim. Mai ales că (Continuare în pag a 2-a) cauza defectării unui ca ţyi Jtt) rşi alţi interlocutori,
zan — ne preciza directo preocupările pentru, îmbu
rul minei, A fost urgent nătăţirea calităţii mîncării
Salvaţi dispensarul! montat al patrulea cazan ce se serveşte ta intrarea
şi în plus, s-au, adus îm minerilor în schimb.
„Nu
bunătăţiri şi celor două co se poate compara cu ce
şuri de fum pentru creş era în'ainte. Sîmem fua te
terea tirajului. însă meu mulţumiţi de mticnruo pe
avem disponibilităţi pen care ,p servi» ia canfina
tru îmbunătăţirea condiţii noastră". Afirmaţii pe de
lor sociale. plin confirmate de mulţi
Am mai aflat de la in interlocutori. Drept urma
terlocutorii noştri că atît re, minerii sînt prezenţi „Constat domnilor, că discuţiile au un pronunţat
consiliul de administraţie zilnic la lucru, muncesc cu caracter constructiv...".
cît şi sindicatul liber sînt mai mult spor. Desen de ALEXANDRU RUGE5CU
preocupate să ridice la un SABIN CERBU
U L T I M A O R A
DIN MICI ECONOMII, UN GEST MARE
ADIO, TOVARĂŞI PRIMI ! . . .
Elevii clasei a V-a B dit la- Şcoala generală nr. 7 Hu Prin hotărîrea Primăriei municipiului Deva, imobi
nedoara au luat iniţiativa, încă de la începutul trimestru lul din str. Ion Corvtn, nr. 4 (vizavi de Complexul co
lui al ll-lea al mudui. şcobir, de a stânge din micite lor mercial „Central"), pînâ la 22 decembrie 1989 locuinţa
economii o sumă pentru Contul 1989 — Libertatea, fn dala oficiala a primilor-secretari oi fostului comitet jude
de 8 martie 1990, suma de, 820 lei a fost depusă In C.E.C. ţean al p,c.r. a devenit Grădiniţa cu program normal
A fost o plăcută surpriză pe care au făcut-o mamelor şi nr. 9.
surorilor lor, educatoarelor, învăţătoarelor, profesoarelor, Aşadar, „Adio, tovarăşi primi", să ne vedem...
■tuturor cglor care se ocupă de creşterea şi educarea lor.
niciodată.
DREPTUL LA OPINIE
Ca răspuns la articolul rilor de conservare-restau
„O întrebare pe adresa S-A LUCRAT CORECT rare din camprinia 1989
Muzeului judeţean", apărut era necesară prezenţa pe
în ziarul „Cuvîntul liber", tă operaţie s-a efectuat odpc bine aminte, înţrucît şantier a specialiştilor în
precizez următoarele : In parţial manual şi parţial s-a comportat ca un enig probleme de restaurare
perioada _ 5-20 iulie 1989 mecanic datorită greutăţii matic şi foarte bun cu arhitecţi. Menţionez că
Ca ciupă potop, aşa arata cabinetul m edicilor pentru
copii ! Foto DANIEL Da v id ■m participat la lucrările lor considerabile, a dife noscător în astronomie, as pentru detalii de speciali
de conservare-restaurare ce renţei de nivel al terasei trologie, religii, cultura şi tate arheologică aveau loc
Alertaţi de un apel tele condiţii improprii unei ase s-au desfăşurat conform şi distanţei de aproxima civilizaţia dacă etc. Acest consultări săptămînale cu
fonic, prin care ni s-a sem menea instituţii, chemate proiectului elaborat de tiv 100 de metri de la un domn M. fstrofe care nu a arheologii,, membri ai co
nalat un autentic caz de să apere sănătatea oameni I.P.H. la Cetatea dacică punct la celălalt. Pietre vrut să se prezinte sub lectivului de. cercetare diri
inundaţie, ne-dm deplasat la lor. Pe lingă lipsa unei în Sarmizegetusa-Regia - Gră le se puneau şi se dădeau nici o formă,- a fost înso Cluj şi Deva. In conti
Dispensarul medical nr. 1 căperi separata pentru con- diştea de Munte. Conform jos din utilajul eutoîncăr- ţit de o familie care mi-a nuare he-am văzut de tre
din Deva pentru a vedea tagioşi, aşa cum prevăd 'proiectului au început lu cător IFRON de către mi făcut nişte semne discrete burile noastre, fiecare ur-
la faţa locului cum se pre normele sanitare, medica crările de reparaţii la te litarii care au lucrat cu cum că nu este nevoie mînd să facem 'lucrările
zintă situaţia. Intr-adevăr, mentele şi celelalte mate rasa XI, unde au fost să deosebită' atenţie, corecti să mo simt încurcată că pentru care urma să răs
nu mică ne-a fost mirarea riale de uz medical sînt pate gropile de fundaţii, tudine şi conştiinciozitate. nu pot să-i răspund ta pundem, împreună cu stu
cind am constatat în ce ape îngrămădite în spaţii insu în. care urmau să fie tur . Aceste blocuri de piatră întrebări. Bineînţeles mi-am denţii de la istorie pre
se wscaldă" personalul me ficiente, iar „ în cabinete şi naţi slîipii de rezistenţă se pot vedea- şi acum de cerut scuzele necesare pen zenţi pe şantier.
dical şi micii pacienţi. In sala da tratament este o pentru susţinerea pfanşeu- pozitate pe terasa X! într-o tru faptul că nu sînt în
Necazurile nu vin de azi stare permanentă de alertă, lui acestei terase. Gropile înşiruire dată de dezveli stare să dialoghez cu 1 Nu cunosc la ce persoa
de ieri — cum ne-au ex deoarece se produc dese de fundaţii au fost săpate rile şi desfacerile zidului dînsul pe aceste teme şi nă face referire domnul
Mircea Istrate spunînd că
plicat dr. Ulpiu Petruţcscu inundaţii, care ameninţă de 30 de soldaţi detaşaţi antic. Eu pot confirma arn prezentat-o pe doamna
fi dr. Eugenia Ştefan. De păstrarea corespunzătoare ia lucrări în acea perioa că aceasta operaţie a fost Anişoara Sion, arhitect la nu vorbea corect româ
prin 1984, de cină s-a dat a laptelui praf, chiar şi a dă. După terminarea aces corect executată. Muzeul Naţional Bucureşti. neşte şi s-ar fi ferit să fie
In folosinţă acest dispen fişelor medicale (!). Cauza ? tor gropi urmau să fie In această perioadă, la Doamna Anişoara Sion a fotografiată,
sar {spaţiul respectiv avind NICOLAE TIRCOB transportate blocurile de lucrări s-au perindat o considerat şi dînsa că nu
iniţial o altă destinaţie — piatră originale din zidul serie de vizitatori, .printre poate conversa pe temele ANGELA PETRESC
n.n.) se supravieţuieşte în (Continuare în pag a 2-a) antic de la un nivef la care şi domnul Mircea Is- cerute. Trebuie a vut în ve Muzeul judeţean
celălalt al terasei. Aceas- trdte a cărui imagine mi-o dere că în perioada lucră 1 Hunedoara - Deva