Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_69
P. 1

CUVINTUL LIBER









           ZIAR  INDEPENDENT  Al  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                     Anul  II,  nr.  69     JOI,  15  MARTIE  1990   4  pagini  -   50  bani




        Economia  —  orizonturi  noi                                                                               Mecanizatorii  doresc


             IOTUL  SPULBERAT                                                                                 să lucreze. Cine nu-i iasă?

                                                                                                               Oameni-   ai  pămîntului,   a  utilajelor,   cu  excepţia
          Ei,te  in  afară  de   orice   poate  de  clare  şi  pe  înţe­                                      năpăstuiţi  şi  obidiţi-  peste   combinelor  la  care  se  lu­
        îndoială  că  separarea  în -   lesul  oricărui  om  de  bună                                         măsură  în  anii - fostei  dic­  crează  şi  acum.  ■  -
        tregii  activităţi  de  stat  de  .  credinţă   şi  bun   simţ.                                       taturi,  mecanizatorii:  care
         cea   politică   reprezintă,   Născocirea   şi  cultivarea                                           ne  asigură,  alături- de-  ţă­  Care  slnt  problemele
        pentru  procesul—revoluţio­  obsesivă   a  mitului   că                                               rani,  plinea  cea  de  toate   arzătoare ?
        nar'din   economia  romă-  .  munca  şi  creaţia,   efortul                                           zilele,  se  găsesc  acum,  în   —  Avem  de  reanagşgUa
         nească,  o  adevărată  cheie   şi  progresul   în  toate  do-                                        prima   primăvară  liberă,   volum  ..m ăre
        de  boltă  a  evoluţiei  sale   rpCnide erau  de  neconceput                                          la-  startul  lucrărilor;  gata   restante  to  . ci^p.  ...  Este
        -.prezente  şi.-jn^dppşebi,  a   fără  dominaţia   „centrului                                         să-şi  aducă   toată:  contri­  vorba  de  arăţuh  —  pe  cir­
        celei ..viitoare.   .  ^  vital"  comuhist,  al  cărui                                                buţia  la  sporirea  rodniciei   ca .8 000  ha m.coap^r^tiveie
          Probează  pentru  o  atare  -   buric  devenise   dictatorul,                                       ogoarelor.'   l-am   admirat   agricole,  la  paşa.*
        afirmaţie- faptul .că,. .1  deşi   este  păcatul  primordial  al                                     ■permanent;   cu  respectul   gă  cel  puţin  fncă  pe  .
        de  --  la  proclamarea   so­  economiei   româneşti   din                                           'Cuvenit;' pentru  că  o  me­  pe  terenuri?* .date  in  fc
        lemnă  a  principiului   se­  toată  perioada  postbelică.                                            rită  cu  prisosinţă.  Ei  şi-au,   «ţaţă  Îndelungată  ...ţări
        paraţiei  ,,a  treciftv  puţină   Ici’  acesta  şi  nu  in   altă                                     văzut  răbdători  şt  In'liniş­  tor.   Timpul, „este  -foi
        vreme,  acesta  a  adus  deja   parte  îşi  a*e  originea  -mi­                                       te  de  treburi.   In  tpătă   înaintat  nM .w H »  $R
        economiei  servicii  , impor­  racolul   romanesc*,   mai                                             perioada   de  .după  revo-   c r ă « v % f  ..'mai  Itot
        tante.  ' Şi,,  mai  presus   de   ales  cel  de  după  înscăuna­                                     lyţie,  şi-au  pregătit  trac­  nori.  pPociţU,  ezitări,
        toate,  i-a  deschis   orizon­  rea   fostului  şuştăr   ca                                           toarele  şi  celebrlţe  utilaje   ntt- uităm  că . pot  intjşrvdni
        turi  fără  precedent,;.  a ,ge-;  ” genial  gînditor,  strateg  şi                                   cu  care  vor  lucra  In  aeest   ploi,  inşţabiljtatea  vremii.
        nerat   mari  speranţe -de   ctitor  al  „economiei   ro­                                             an.                      De  aceea  cred  ..că.  este - o
        a  trece  cu  bine  prin  ■ hă­  mâneşti  moderne".                                                                            siţuaţie  anormală   că  nu
        ţişul, de  dificultăţi,.1 incerti­  Un  „miracol"  care   în­                                          —  Desigur,  n-a  fost  prea   li)crătn  .din. plin  In  această
        tudini.  si  contradicţii  ee-i   seamnă  —  nu  cacialmaua                                           uşor  —  ne  spunea  domhul   perioadă.  ■.  A  sosit  timpul
        stau  actualmente  în  cale.  celor  mai   înalte  ritmuri                                            mg.  Ion  Măniguţiu;  direc­  inşămlnţărilor,  iar  npi  n-o
          Cum  şi  în  ce  fel ?  Prin   de  dezvoltare  din  lume  pe                                        torul  Trustului   judeţean   să  putem  face  faţă,  soli­
        aceea  că  revoluţia   a  mi­  baza  celor   mai  înaintate                                           pentru  S.M.A.  —,  deoarece   citărilor,- dacă  toţi  aşteap­
        nat  şi  aruncat  în  acu-  „mi­  cuceriri  ale  ştiinţei  şi  teh­                                   ne-ara  mai  confruntat  cu   tă  şă  le .facem   lpcrărij#
        tul  conducerii   de   către  nicii  —  ci  o  cronică  stare                                        o   seamă  .  de  greutăţi  la   Intr-o  singură  zi,!  Au  fost
        partid  a  economiei, - ....pe.  . de  subdezvoltare.  O   stare                                     efectuarea  reparaţiilor.  Se   situaţii  -  efod  |n  zonele
        baza  piă'rfbluî  naţional  u-   definită  sintetic   de  pră­                                        mişcă  prea   anevoios  tre­  Brad,.  Ilia,  -£pbra,-   Cîr-
        nic".  Prin  aceea  că  a  Sfiul-   pastia  de  circa  20—2ă   de                                    burile   in  aprovizionare,   neşti  şi. altele,   mecaniza­
        berat  o  invenţie  diabolică   mii  de  dolari  dintre  ve­                                         fiind   tocă   acută  lipsa   torii  amu  apucat. de  lu­
        a  ceatişismul'Wi.  Care   a   nitul  .naţional  pe  locuitor                                        anvelopelor,   acumulatori­  cru, .«tor. m  -fost  scoşi  din
        împins.-  -economia  româ-   al  tarilor  avansate  şi  noi                                          lor,  seturilor   -motor,  Cu­  brăndp ăau de la fertilizări.
        neăscăŢîntr-un'-<S®âstru  Sie   şi  de  decalajul   de   vreo                                        zineţilor,  altor  pleşe,  deşi   P rim ărie   şi  conducerile
        cărui  igrave  consecinţe  nu   3—5_mij  de  dolari  care  ne                                        chiar   ministrul   agricul­  ««itţţiter  .  nu is-şu  ;  prea
        vo r  ptrtea  ; > ţţ  Apritorate—   separă*   de  ţările  mediu  Steagul  Re volufio»  îngemănat -eii StindorrM  lui  Qecebal.  turii  şi  industriei  aiimun-   iaspUfeiife  *■  orgAninapea  şi
        decît  cu  (Steril  extVaordi-                                                                       tare  susţine  că  n-ar   mai   coordonarea  activităţii  din
        narelor.  eforturi , ale  actua-   LAURENftU  V1SCHI                      foto  M CPU t  OHEORGHIU   fi  probleme  de  această  na­
        . lei  şi  . viitoarelor generaţii,  •                                                               tură.  Am  reuşit  totuşi   să   '  M KOtAlTflCO*
          Lucrurile   sînt  :Cît   -"Se'  •  (Continuare /in  pag  a  2-a)                                   punem  In  sţare  ge  func­
                                                                                                             ţionare   marşş  majoritate  fCnuWnupm  £» pap.  • $4t

        Partiâism şi pluripartidisni (II)                                                                                   U L T I M A  O R A


                                                                                                                 Trei  candidaţi  la  funcţia
          fenomenul. partidisi..esţ<j   inmânuncherile   de  cuge­  son ale   ale  naturii  umane   Explicaţia  genezei  parti­
        caracteristic  sistemeior  po­  te  să  dea  fiinţă   unor  a-   sai>  de  apariţia  unor  cri­  delor  politice   stă  atlt  de
        litice  moderne  şi  contem­  semenea  partide,  se  cere,   ze  In  societate.  mult  sub  zodia  controver­  de  preşedinte  al  U.R.S.S.
        porane,  partidul  fiind  prin­  nu  mai   mult  decît   ca   Poiitologia  marxistă  leagă   sei  şi  pentru  că  determi­
        cipalul   actor  al   scenei   ideile  să  coboare  din  sfe­  apariţia  partidelor  politice   narea  conceptului,   încer­  M OSCpVA  14  (Rompres).  -   In  Congresul  Depu-
        politice.   Amplu   studiat   ra.  intelectuală   către  cea   de  marile  confruntări  de   carea   surprinderii  esen­
        de  sociologia  politică  (M.   a  voinţei   şi  să   devină   clasă   din  epoca  revolu­  ţei   acestui  fenomen  în-   tajilor  Poporului,  alături  de   Mihafl  Gorbaciov,
        Duverger,   propune  chiar   îmbolditoare   do   fapte;   ţiilor  burgheze,  explicaţia   tîmpină  o  serie  de  greu*   pentru  funcţia  de  preşedinte  al  U.R.S.5.,   au  fost
        o  disciplină  separată,  sta"   căci  politica  se  mişcă  pe   fiind  valabilă   doar   din   tăţi.  G.   Burdeâu  spunea   .  propuşi, _ de  asemenea,  primul  ministru  ol  auver.
        siologie,   pentru   studiul   pîrtia   puterii  în   con­  punctul  de  vedere  al  loca­  chiar   că  e  zadarnic  să  nului,_ Nikplai  Rî^cov^  şi  ministrul de  interne,  vădim
        său)  fenomenul   partidist   ducerea  oamenilor,  şi  deci   lizării   temporale,  greşită   definim noţiunea  de-partid  Bakatin'  Cu  aceasta,  lista  candidaturilor  a  fost  în-  '
        a  fost'terenul  unor  ample   nu  poate   fi  gindită  fără   fiind accentuarea  luptei  de   dacă  nu  ne  situăm  Intr-o   chiso.
        dezbateri,   de  multe  ori   îmbinarea  ei  cu  mijlocul   clasă  că  şi  cauză  a  apari­  epocă  dată  sau   într-un
                                                                                                                  In  faza  următoare,  deputaţii  au  trecut  la  dezba­
        contradictorii,  privind,  de­  de  a  realiza  puterea,  adi­  ţiei   partidelor   politice.   mediu  social  şi  politic  pre­  terea  candidaturilor  prezentate.
        finirea  conceptului,  origi­  că  cu  fapta".     Tot  parţial  adevărată  ni se  cizat.  Burdeau  este   Insă
        nile  sau  rolul  său  în  so­                                              primul  care  încalcă  această
        cietatea  modernă  şi  con­                                                 regulă  dînd  o  definiţie  cu
        temporană. '  Utilizînd  con­                                               totul   abstractă  In  care
        ceptul  în  sens  larg  de  gru­  ORIGINI,  CONCEPT,  TIPOLOGII             identifică  partidul  cu   „o
        pare  politică,  fără  organi­                                              formă  organizată  pentru  a
        zare  stabilă,.  ce  exprimă                                                da  formă   şi  eficacitate
        interesele   unui  grup  so­                                                unei  puteri  de  fapt".  De­
        cial,  căutlnd   să  le  pro­  Alte  orientări   leagă  a-                  mersul   teoretic  are  In
        moveze  şi  să. le  apere  îm­  pariţia   partidelor  politi­  pare  şi  ipoteza   avansată   vedere  conceptul  de  partid
        potriva  altora   pentru  in­  ce  de  naşterea  parlamen­  de Ovidiţj  Ţrăsţtea  care ve­  politic  nil  un  partid  po­
                                                           de  naşterea  partidelor  po­
        fluenţarea,  dobîndirea  sau   telor  şi  extinderea  sufra­  litica   In  cadrul  „trecerii   litic   într-un  context  so-'
        menţinerea   puterii  pon­  giilor,   aici   interesantă   la  structurile  sociale  ba­  cial-istoric,   In  acest  sens
        tice,  ajungem  la  concluzia   fiind   viziunea  lui  Max   zate  pe  stări  închise  (care   existînd  sute  de  încercări
        că  partidele  politice   sînt   Weber,  care   vede  proce­  au  putut  genera  mai  mult   de  definire.
        prezente  în  istorie  de  la   sul  naşterii  partidelor  ca   „ordine"   decît   partide)   Benjamin  Constant  (1816)
        începuturile   ei   (partidul   unul’ gradual,  evoluţia  lor   la  structuri   bazate   pe   vede   în  partidul  politic
        aristocratic   şi  democratic   mareînd   trei   momente:   clase".  Dacă  eliminăm  ac­  o  reuniune   de   oameni
        în  Atena  sau  optimates  şi   stadiul  clicilor  aristocrati­  centul   elasial  din  partea   care   profesează   aceeaşi
        populares  în  Roma),  Pri­  ce;  micile  grupuri  nobile   a  doua  a  ipotezei  şi  înlo­  doctrină  politică  :  Maurice
        vit   în  acest   mod,  con­  şi  democraţiile  plebiscitare.   cuim  „structurile  de-  cla­  Duverger.  în  cunoscuta  sa
        ceptul  este  prea  larg   şi   Obiecţia  care  se  pdate  face   să"  cu  termenul  de  struc­  abordare   organizaţională,
        nu  rezistă  unor  rigori ştiin­  este  că  punctul  de  vedere   turi  deschise,  credem  că   scrie  că  partidul  nu  trebuie
        ţifice.   Griticabilă  este  şl   weberian  păcătuieşte  prin   ipoteza  este  plauzibilă.  De   privit   prin  prisma  pro­
        poziţia  care  leagă  apari­  descriptivism,  el  este  însă   altfel,   partidele  politice   gramului  sau  a  aderenţi-
        ţia  partidelor  politice  de   superior   altor   concepte   sînt  plurideterminate   de
        diferite   curente  de  gtn-   politologice  care  leagă  naş­  factori  sociali  de  clasă,  et­  Prof.  VASILE  DINCU
        dire,   ori  aşa   cum  scria   terea   partidelor   politice   nici,   religioşi,   culturali
        A.D.  Xenopol:  „pentru  ca  de  . ■  particularităţile  per-  etc.   ' •    (Continuare  în  oag  a  2-a)
   1   2   3   4