Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_69
P. 2
p a g i 2
CIWNTUL LIBER
• Crcdmdoj» din f*u-* Cine are drspW la loeHinţi mai mare ?
|
t l robia Visca,Vatea Poienii •
ţ şi Luncşoara, din co- * Doi oameni au venit In tament e un Iucfu cert, aceasta, se pune întreba
n Z I • muna Vorfaş ao strîns $i • audienţă ia redacţie — îritrucît de nouă ani lo rea: „Sine merită să fie
• depus în contul 1989 - * Victor Comănescu şl Aurel cuieşte, cu soţia - şi doi înscris pe primul loc în
Comerţul, prin ejxee- chis. Zi liberă”, cum de 9 Libertatea soma de 18 >1®8 loaneş (ultimul reprezen
lenţă, trebuie să vină în este posibil un astfel de l 9 lei - ne-a comunicat ® tat de soţia sa pe post de copii, lntr-o garsonieră. «Sta de priorităţi*7 Din
formată
Familia loaneş,
! întîmpinarea cetăţenilor— program, fără a fi mă- i • preotul Mir cea Stuna. • „avocat")— lucrători la din patru persoane, ocupă familiile care solicită trei
camere, epiniem că familia
cumpărători, aiit prin car anunţat ? Dar şi dacă i— i Antrepriza de construcţii un apartament cu trei ca Victor Gomănescu este pri io,
bogăţia şi varietatea măr ar fi fost anunţat,- el este ' 10,
furilor, cît şi printr-un inacceptabil. Sîmbătă, de i raoptaj şi reparaţii Deva mere, dar de confort re ma îndreptăţită, avînd în
şi au susţinut sus şl tare
program potrivit. Iu mod pildă, pe o rază de 1 km | CONTUL S că ar fi îndreptăţiţi ca în dus, cu încăperi extrem vedere condiţiile mal mult 11,
decît necorespunzătoare de
fără
de mici, în igrasie,
deosebit, comerţul cu a- pătrat îa centrul Devei, •LIBERTATEA- 1989* lista de priorităţi pentru balcon ş.a. Gum locuiesc
Iîmente trebuie să fie un doar magazinul care des- i atribuirea de locuinţe pe cei situaţi pe locul 1 7 locuit. Drept kt priori ta te
timp cît maj mare la face pline de la blocul ’ i r - f 1998 să fie înscrişi pe Familia Moroşan, cu doi are şi familia Moroşan, dar 13,
uc ia jiului
în cazul ei problema unei
dispoziţia populaţiei, ştiut turn era deschis. Se for- ) • • Grupul de elevi ai T locul I la apartamente eu copii, stă în două came locuinţe mai mari au se 13,
Grupul de elevi
ai (
fiind că omul are în mase o coadă imensă. ( p -i. i _ _ » trei camere şi, respectiv, re, în bloc de cărămidă. pune cu acuitate. în al 13,
. claselor a Vll-a A şi o .
permanenţă nevoie de Veniseră oameni din car- l patru camere şi nu pe al Ioan Stroe are apartament doilea caz este limpede
Mm
produsele de bază : pîi- tierele „Dacia", „Micro • VIB-a A, de la Şcoala 7 doilea, unde se află acum. cu trei camere, frumos şi că primul apartament, cu
• generală nr. 7 Deva, care |
ne, lapte, carne, zahăr, 15" ş i, din alte părţi ale ) • c.<Kti ttftfrf tnnlnfan trîiat Am ^ a împreună cu juristul Con bine compartimentat Deşi patru camere, trebuie să-l* 15,
J s-Ou aflat înaintea zilei de
ulei, legume, fructe ete. oraşului. Sigur, şi Iu- i stantin Ţameş, împuterni în cartea de imobil şint fie atribuit familiei loa
etc. crătoriî comerciali au 1 * 22 Decembrie 1989 într-aj citul Consiliului judeţean înscrise şapte persoane, au neş. Aceasta este opinia
* tabără de matematică ta*
In momentul de faţă, dreptul Ia săptămina *re- 1 * Geoagiu-Băi, împreună* provizoriu de uniune na rămas în locuinţă doar noastră, dar Hotărîrea în
bogăţia şi varietatea dusă de lucru. Dar de ţ * cu doamna profesoară * ţională, am fost la unita trei — întrucît un băiat cele două cazuri nu stă
mărfurilor, mai ales în aici, Ia a închide maga- ^ * Elena Valea* au depuOa tea respectivă şi am con s-a însurat şi locuieşte la în sarcina redacţiei „Şo 17,
privinţa comerţului cu zLnele cu toptanul este ' ? în „Contul 1989 - LteJ statat câ în lista cu pri Simeria cu soţia şi fetiţa, vin tuîui liber”, ci a sin
alimente, sînt departe de cu totul altceva Con- \ ” berfafea” stana de 6788 * cina la nr. 1, pentru trei iar fata este plecată, de dicatului de la A.CM.R. 17,
17,
ce ar trebui să fie. A- ducerile întreprinderilor i ? lei, rezultată " camere, este înscris Petria peste un an, la Bucureşti, Deva, chemat să decidă 18,
eeasta din cauza lipsei comerciale aveau posibi- ^ J tarea duratei Mozeşan. iar Ia patru, foan unde îşi are şi locul de cu cea mai mare obiec
objective â. unor alimente yşgţga să găsească sqIu- Stroe. Că Victor Comă- muncă. tivitate. 19,
(zahăr, ulei, orez, carne), ţy viabile privind prcj- V t e e e e e e i nescu are drept ia apar Situaţia de fapt fiind TRAIAN 8QNDOR 19,
20,
dar şi din cauza lipsei gramul. Dar, cat» spu- 1
ţfaaspîraţte a Şj?~-.neam. mat sus, preocupa- ?
dfelor de Conducere din- rea acestora se pare că 1 {Urmare ăi» pag. 1) 22,
™
întreprinderile comerciale, nt, coincide perfect eu . 23,
alimentare îşi nu numai) ceea ^ ar trebui să fie i 23,
pentro o aprovizionare cc>Tnerţul 7 ÎSiK agricultură, lăţind trebu
_____ x-.t
cît de cît acceptabilă. , {Urmare im-fasi. , Acesta nu şi-a cucerit dreptul de a rile şă se desfăşoare de la
Stîftd m birou, aşteptînd I — -------- *1... ..o . iâte Insă " Un spaţiu în intra. Sine, în virtutea inspiraţiei
repartiţiile, „rezolvînd" daca toate uni-V dezvoltate, mtiv cjre : Care sâ pgirundâ şi să Hunedoara noastră, cu şi inerţiei. întrucît gos
treburile prin telefon, {o% c^ “ u \ voam preţea 9!^ - „4ns#pb*eascâ haosul tot ce înseamnă ea pen podăriile ţăranilor nu dis
n-o Să avem curînd mi- (con sid era , că abanen , dar,, faţă de - v îmlpilanea, vbbjntarlsmu). tru ţară ca resurse, forţă pun încă de atelaje sufi OI
„imul necesar de aii- taţ,a Populaţiei se în- ’ sîhtem încă SfăillL nou «Sie in industrială şi capacitate ciente şi de tractoare să-şi jui
mente surie-In acest comanda- ţ stare exprimată prin ‘ eîfi-lasivitate un dome- creativă, este organic im lucreze pămin tul, noi le lei
ment) ar închide sîrobă-
Ctt siguranţă, Unii se , . . . , :v tul adt\.ir ta Intre natj n ib . rezervat de revoluţie plicată în acest atotcu Oferim posibilitatea să le tru
,
vor supăra citind aceste ia Şî .5’- » vedea de p ro-’ luiâea m pfcutm afirmarea 'reală a prinzător şi profund pro facem prestaţiile de ea;te,J
rfnduri Si vor încerca să Wemele personale? Dacă a creat un ,,gap* ' Ştiinţ^îc taăentului şi hărniciei, a ces de căutare şi definire au nevoie la arat, semă 41,
ne convingă că dreptatea Producţia de energie e- ( şi tehnologic de Î5-—20 ţfe iniţiativei şi competenţei a unei noi identităţi şi nat, prăşit, transporturi lei
de
este de partea lor. Ar- lectrică ar încetă, trans- / ani, handicap cp ' grave milioanelor de oameni care a noilor . orizonturi în şi alte operaţii contra tal
gti montele, orîeîte ar fi, porturile s-ar opri, ser- ’ ipşACci ;i implicaţii asu au făcut revoluţia şi sînt economie. Este un proces cost, în baza tarifelor le zi<
nu ne 'conving,'atlta timp de salvate n-ar | pra evoluţiei ; viitoare i* hotărîţi sâ o ducă mai care presupune evaluarea gale. Modalitatea de lucru dii
Şl
cit în multe jiîctete, chiar ; tu-acţiOita, ^ nreaioii 4 îittregii noastre societăţi. departe. Adică spre li cu maximă luciditate a e- este foarte simplă. Ei se Ko
vecine, situaţia alimente- n-ar fi prezenţi In spi- . manul unde. Intr-un cli rorilor şi chinurilor tre prezintă la secţiile de me vă
lor pentru populaţie este talc- pompierii şi-ar ) Râul care a {evit na mat de libertate Şi demo cutului, care ohligă la res canizare, unde comandă te
net. mai bună. Diferenţa Pune sculele le rastel, i ţiunea română ‘ fia anii 'în craţie autentice, econo ponsabilitate şi prudenţă ce lucrări nu de executat va
v«
eonstă in faptul că în ju- dacă, dacă? i făptuirii „măreţului pro- mia se vă aşeza pe teme în abordarea prezentului, şi volum ul: acestora, ime RS
deţg comercianţii şi-au Nu cerem răspuns l a ’ gram al partidului coma* iuri generatoare de .pro angajează întregul poten diat treeîndu-se la realiza ta:
16,
înţeles’ menirea. ; "aceste .Întrebări ' Cerem ţ ţial de creativitate, şi com rea lor.
■ Gbîectal rîndurilor de însă. comerţului ia ge- i Revoluţia a îngropat pen măsura lumii în rîndul petenţă al hunedorenilor Şt
tu
faţă îl constituie şi; ora- nerâl', celui cu . alimente, / căreia naţiunea română în bătălia pentru viitor. m>
rul magazinelor. îndeo- cu.‘ legume şi fructe în ) tru vecie mitul comunist Bt
sebi alimentare. Mulţi, special, să găsească so- ţ şi a înălţat idealul ' liber tu
foarte mulţi cetăţeni din Iuţii, să stabilească pro- / tăţii şi dreptăţii,. IîconaV: O n o u ă fo r m ă na
Cc
si anir
Devă s-au întrebat, po grame ale magazinelor , rtlia_ românească este H- pc
tu
bună dreptate, slmbătă, care să nu afecteze apro- ) «îbgra .cu adevărat. co
K) martie, dimineaţă, cînd vizidnarea populaţiei. Eradicarea politicii' co d e c o m e r ţ s tr a d a l ? 24,
pe uşile majorităţii uni muniste* a. ceeuşismului Stl
tăţilor au citit: „în- GHEORGHE PAVEL V din economie, a creat în In plin rcnti'ul inunici- acordat celor dispuşi să...
. tgate,. ştructunle -sale un
piului Hunedoara* in (aţa tuşească scump. Sau ca un
■■ —i— 3,— *— ■ ■ >—C- cofetăriei şi barului des nou gen de comerţ stradal,
de dimineaţa căci necunoscute sînt căite
zi „Tosea",
PARTIDISM $1 PLURtPARTIDISM (II) persoane, mai mereu ace Acum, dacă tot le-am
şi pînă Scara adastă 10—15 spre deplina democraţie..
leaşi. Manifestaţiile lor zil făcut reclamă acestor busi- v*
<»
jPHrin«r« ţl<t RO&. I) lui politic"), definind parti gă. forţele sociale şi ideo nice, deşi oarecum osten aesş-mans (fa engleză „oa râ
'«a— dul ca. »asocia(^;: libei-ă logiile, de instituţiile gu tative, sfat paşnice. î» lo meni de afaceri", din care Oi
ajutor
— Ce alt
lor, ci prin prisma struc de cetăţeni, uniţi în mod vernamentale, oficiale şi cul pancartelor, ciomege- a derivat românescul „biş- oferiţi ţăranilor ? mai PI
turii lai particulare, -prin; . permanent prin interese şi le angajează în activitatea ior, al ceea ec s-o nud fi niţari"), mă simt îndreptăţit P*
anatemia - iar auririi idei comune, de earacier politică . într-un cadru gurttod» «i ţi» fa tniisi - Să solicit, la rîndu-mi, un Pentru cei ce şi-au < Pi
J(7
americani definesc parti general, asociaţie ce ur , naai larg ăl comunităţii fă; vedere, rti doar sdbsţe111 răspuns la întrebarea: cumpărat tractoare, noi na
dul doar ca instrument măreşte, în plină lumipă politice". liberi cu toţii - pachete „ Doamnelor, domnişoarcior asigurăm asistenţa tehni Se
(C
electori. Din multitudinea 'publică, . a ajunge la pu Sociologia politică cla deVikend, Wţarus, ba şi domnilor, puteţi rezista că necesară In perioada Er.
de 'da^niţii ne vbraV îhai terea de â guyfamâ pen sifică sistemele partkiiste chiar şi ,,Alb I r ®e»t, tentaţiei pentru a oferi de garanţie (un an de zile), zo
opri la cele ale lui Edmund tru realizarea unui ideal la - funcţie de pqiairbl pentru ncmiţîaţi). Maitt eu străzii, vieţii noastre pu acţiune ce cade în seama NI
că
Burke şi Max Weber. Ed etic social". împotriva cri partidelor din care -«n t maure cădtarc, procurartâ cu blice demnitatea meritată, S.M.A. din raza efe domi M(
mund surite' dă o defini ticilor adresate de poliţo- alcătuite, ajungind la o sacrificii' dtp trenurile in- dar încă atît de pătată ?“ ciliu a proprieţaraluL Tr
ţie în limbajul intereselor, logia marxistă legate de schemă teilmtemrtcă s sis tejnaţiohttle de noapte şi In final, îmi permit să Care este condiţia (S
partidul fiind un corp de afirmaţia justă a lui Guşti teme mese —, b«: -r- şi din weckend-urile petrecute adresez o invitape i „Dom- de muncă a mecanizatoru Bv
V i
eameoi imi£, filtra •« te care neagă caracterul de pluripariădiste. M. Duver- „dincolo", prin vecini. niior poliţişti, poftiţi degra- lui de azi ? ru
aii
promova prin interesele clasă al partidului poli ger te clasifică din punctul A pronunţat cineva, mă- bă şt dumneavoastră de — Incomparabil mai bu trl
lor comune, pe baza unui tic, definiţia cuprinde de vedere ăl 'structurii de car în gînd, cuvîntul speeu- cumpăraţi niscai ţigări fine, nă decît înainte de re Al
anumit principiu parti multe elemente viabile, . organizare; astfel bipafti- lă ? rug frumos, *se* cafea vidată, blugi prespă- voluţie* glndindu-ne nu o.
cular asupra căruia sînt Guşti reuşind să surprin dismul poate fi suplu menea produse nu se gS- laţi (pentru ţinuta; civilă); mai la măsurile de îmbu sil
toţi de Acord.: Definiţia dă şi rolul „organizaţiei" (S.UJL.) sau rigid (An şese facă fa uniteţile CU- dacă se termină nătăţire a tarifelor de tu
ti<
este prea largă, neexistînd cu cele trei. elemente com glia), far multipa/tidismul mcrţului de stat. Să o luăm plată a lucrărilor (dar Bl
posibilitatea diferenţierii ponente : conducerea, pro poate fi disclplinit ca în ca pe un simphi ajutor MIRCEA DIACONU legiferarea tor Jntîrzie deo rii
C<
partidului politie de gru gramul Şi mijloacele de statei® scfţflaîirave sau camdată — n.n.), întrucît i-:
pul de presiune, dar ea luptă şi propagandă. .anirhic (Franţă, Italia etc.). şi la noi îatrieflga activi ar
reţine cîteva elemente in Ultima definiţie la care Alţi politologi grupează tate este şezută pe crite nc
teresante. A doua defini ne referim este cea a lui sistemele pluripartidiste în riul rentabilităţii, se va
ţie aparţine lui Max Şigmund Neumann, care, sisteme cu partid domi aplica (la condiţiile spe
Weber, el definind parti considerăm noi, îndepli nant (Franţa, Italia) şi cifice agriculturii) săptă-
dul ca asociaţie care în neşte cerinţele completi sisteme echilibrate (Elve roîna de lucru redusă, vor
spiritul unui „realism al tudinii, politologul ger ţia, Belgia, Olanda, Spa fi perfecţionate utilajele
violenţei" devine aparat man pornind de la eti nia, Portugalia). agricole, se acordă şi me g€
întemeiat pe forţă şi des mologia cuvîntului (part, In ce priveşte explozia canizatorilor loturi în fo ru
tinat s-o procure prin do partiş — parte), dă urmă partidistă de la noi cre losinţă îndelungată, n-o să âv
di
minaţia pe care pretind toarea definiţie : „Partidul dem că fenomenul poate mal lucreze numai după
s-o exercite. politic este o organizaţie fi explicat şi prin ceea ce „indicaţii", iar în cîmp n-o ev
Toate încercările pome închegată a forţelor poli psihologia socială numeş .să mai întîlnira situaţii 8i
m
nite sînt incomplete avînd tice active ale societăţii, te efectul de diferenţiere, 'de genul celor „unul cu gr
însă valoarea de a sur preocupate de controlul care este o lege a dez sapa şi doi cu mapa*. ee
prinde unul sau mai multe asupra . puterii guverna voltării umane. Credem că Să avem nădejde, deci,
elemente care pot fi inte mentale şi care luptă pen şi pe plan politic apare că mecanizatorii vor face
grate într-o definiţie cu tru cîştigarea maselor, tendinţa de individuali toate prestaţiile de cea va
GV
un mai mare grad de com luptă In care se întrec zare ca efect de subver mal bună calitate îh agri PÎ
plexitate, La noi Dimitrie cu altă grupare (sau mai siune împotriva omogeni Şînt atît de tineri şi frumoşi unii dintre pseudo-co- cultură, sector care se to
Guşti a efectuat o cerce multe) avînd concepţii di zării politice forţate din mercianfi... poate redresa cel mai
tare privind partidul ca ferite, că atare, reprezin perioada dictaturii. Foto CRISTIAN ACIOBANIŢEI ueşor din greaua moşteni
sistem („sistemul partidu tă' verigă”1 mare care lea (Va urma) re ce i-a fost lăsată.