Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_71
P. 2
*»ag Z cuvttm rt» liber
„O CUNUNA A SLUJBEI RELIGIOASE"
Cu prilejul sărbătorilor jiezeu, Pentru 4 veni bt
religioase sau în silele ,* de sprijinul pregătirii lor, di-
* duminică, un număr tot rijorul Ştefan Răduţ a ini-
mai mare de oameni întră ţiat, sub patronajul Proto-
în biserica-lăcaş al lui popiatului . din Deva, un
Dumnezeu, penţrii a trăi curs muzical extrem de
clipe de purificare şi înăl apreciat.
ţare sufletească, de împărtă Pentru credincioşi, tn
şanie întru Hristos. Sînt afara liturghiei, corul pre-
momente in care întreaga zintă duminica un concert
Cuvintele, din titlu, in „SĂ NE HRĂNIM SUFLETELE CU de cinste din a promova noastre fiinţă vibrează pu- de hpricezne“ 'uprmzlnj
tr-adevăr emoţionante, a- folclorul muzical autentic. temic la desfăşurarea şluj- citate din Antologhion ur
parţin îndrăgitului solist FRUMUSEŢEA NEASEMUITĂ — Intr-adevăr, ne leagă bei oficiate de preoţi, oa- monizate de cunoscuţi cam-
vocal şi instrumentist de A FOLCLORULUI AUTENTIC" o adevărată prietenie. Do
muzică populară, Drăgan rim să promovăm autenti meni minunaţi şi cu frica pozitori — Porumbescu. Mu-
lui Dumnezeu, atotputernic, zicescu, Cuca Ş.a. De sfinte-
Muntean. Prezenţa lui în de restituire artistică ce Anghel, iar pe pâdureni cul creaţiei populare —
emisiunile de folclor ale vă face cinste. mă. voi strădui să-i re clntecele şi costumele. Am Un efect extraordinar ca- le sărbători ele Crăcivnu-
pălă în desfăşurarea sluj- lui şi Anului Nou, cerul
televiziunii a devenit un — Mă voi lupta din toa prezint eu, alături de reuşit acest lucru la Glujj,
lucru firesc. Ii revedem te puterile să apară pe dansatorii din Poieniţa Tg. Mureş, Bistriţa Ş,a. bei intervenţia corului bi Bisericii ,JBuna Vestire*, a
de fiecare clată cu plăcere, micul ecran taraful din Voinii — aşa cum am fost Vrem să convingem, de sericesc. „Corul devine o prezentat tn aer liber, in
cunună a slujbei
religioa faţa casei de cultură, două
mai ales în emisiunea Câsţău, eu oamenii săi ce prezenţi într-o emisiune asemenea, că se întfmplâ co-
.Tezaur folcloric în con şi-au închinat viaţa cu „Floarea din grădină". ceva cu emisiunea sân- se'', ne mărturisea, adine apreciate concerte de
cert", realizată, cu compe noaşterii folclorului mu tămînală „Tezaur folcloric", mişcai, unul dintre credin- linzi care cu atras sute de
tenţă şi sensibilitate, de zical autentic. Un grup Vrem ■ şă mergem pe un în sensul că la TV. a înce cioşii prezenţi duminică de auditori.
Să ne bucurăm de exis
cercetătorul Mârioara Mu- de suflători din Zarand spectacol „Tezaur folclo put să fie marginalizată. duminică la Biserica „Buna 17
ii
tenţa acestui cor bisericesc,
rârescu. Recent, Drăgan va acompania pe solistele ric în concert" la care au Ceea ce s-a întîmplat în Vestire“ din Deva. şi a altora, care sporesc ti
Muntean ne-a adus la cu- Maria Tudor şi Elena Me- mai fost invitaţi Achim perioada dictaturii ceau- Stăm de vorbă cu diri îs
19
• neştinţă o iniţiativă a sa rişoreanu. Vrem să pre Nîca, Dumitru Fărcaşu, şiste nu e bine să se re forul acestui cor, Ştefan corola de minune ţi fru- 20
42 museţe a slujbei religioase,
Răduţ, care cuprinde
de a realiza la Deva şi în zentăm, de altfel, distinct Sava Negreanu-Brudaşcu, pete şi acum. Dorim să persoane, oameni de mare fericirea sufletului nostru 21
alte localităţi ale judeţu fiecare vatră folclorică Nicolae .Furdui Iancu, Veta rămînă un act de cultură,
lui cu sprijinul Televi huriedorearră : zona moţilor Biriş, loan Bocşa, Liviu de consolidare a valori sensibilitate muzicală, care în zilele de sărbătoare, con-
ziunii şi al cercetătoarei prin , Maria Tudor, zona Vasilică, Angelica S’.oiean. lor folclorului românesc. prin acest mod de expri- tribuie la cunoaşterea ţi 22
mare trăiesc clipe de pro- înălţarea
lui
cuvîntului
Mărioara Murărescu, a momîrlanilor — Elena Me-
■mor spectacole extraor- rişoreanu, însoţită de evo — O familie dn inter MINEI SODEA fundă reculegere şi, de în- Dumnezeu,
linare în zilele de 25, 26 luţia unui grup de dan preţi care, alături de cer credere neţărmurită în Dum• _____ MINEI. BODEA
i 27 martie a.c. x satori din Uricani, zonele cetătorul Mărioara Mură-
— Un gest şi un prilej Strei, Orăştie — Mariana roşcu, si-au făcut un titlu Idcaşur» de cult din judeţul Hunedoara
BISERICA „ADORMIREA MAICII DOMNUHH“
Un grup de elevi — Hune
doara. Dacă ceea ce ne trimi parte dintre noi în zilele de sărbătoare, G
LUNA ŞI-A-NCEPUT COLINDUL teţi ar fi fost o creaţie popu alţii ara fost nevoiţi să ne îndreptăm doar ta
lară, am accepta că există Şi
un creator colectiv, dar aşa, gîndul în momente de reculegere* numai
Domniţa mea, m-am săturat dc soare... e greu... — Hunedoara. şi numai ale noastre. j r
tiv Pastel
._mi s-a făcut un dor cumplit de tună, Deocamdată, nu. Una din aceste zidiri este şi biserica n
ii
de razele-i ce-mi bat în geam şi sună Comei Vorbea — Boşorod. „Adormirea Maicii Domnului" din Orăştie. Ci
precum o şoaptă de privighetoare. Poezia dumneavoastră' de 8 Pe zidul altarului său aflăm ♦ inscrip pi
Martie a ajuns tirzlu la redac
ţie. Ne pare rău. ţie în piatră „ în limbile slavonă şi latină M
sau ca un plîns de gîză-ntr-o alună Olariu Romeo vlcenţlu — în care sînt pomeniţi binefăcătorii care R
cină aripile-i cresc şi-ar vrea să zboare... Hunedoara. Vă înţelegem glo au renovat sfîntul lăcaş în anul Domnu W
•a
durile nutrite faţă de cei care
....Mi-e dor de-o noapte, de o noapte-n rare iTe-au dus ţara de rîpă. Sîn- lui 1705, între care şi un anume Nandra Ia
să ne jertfim sub stele împreună tem întrutotul de acord cu de Clopotiva. Tot aici se află şi un şc
flv. Poezia mai înseamnă însă desen reprezentînd un blazon. Biserica -P
1«
ca-n vechea sărbătoare-n care zeii şi altceva. românească avea turn şi dantelărie de P<
MSra daniei — Ggoagfat-BâL
T
îşi iăstţgneaa fjrînt u ra de vecie „Creaţia» mvi am făeuuo cu lemn asemănătoare celor din Maramureş. te
pe. crucea de zeiţă a femeii noscută tuturor colegilor noş Tradiţia se păstra şi în -aeeat eaz •— P
vibrînd precum un ritm în poezie. tri. Deocamdată atît. biserica fiind situată lingă şcoala veche n<
a oraşului cunoscută în secolul al XVII- In
Ascultă! Luna şi-â-ncepuţ colindai. POŞTA lea. In aceasţă perioadă documentele evi 21
bi
Pe robul tău cinsteşte-1, răstignindu-11 denţiază existenţa a trei preoţi ortodocşi 22
PAGINII în Orăştie, dovadă că erau Cel puţin două D
n
NECULAI CHIIHCA biserici româneşti.
A rămas multă vreme în tradiţia a-
i'lorean Achim — Ueningrad. cestei biserici ca epitropii sâ fie greci,
O poezie de-a dreptul emo
,EU PENTRU CINE VOTEZ ?" (I) ţionantă despre „emigranţii crucile din preajma lăcaşului vorbind
români**, din... Răsărit pentru despre acest lucru. O colindă toarte
Sub genericul acestei în asemenea piese de dosar. care vă mulţumim. frumoasă a feciorului de însurat întîi-
Andreda Ghiţu
— Orăştie.
trebări, repetate de 7 ori — Cetăţeanul nu se gîn- Ne mărturisiţi că şînteţi una nită aici atestă şi ea aspiraţia lo
in comedia „O scrisoare deşte nici un moment s-o dintre tinerele care Iubesc calnicilor spre bunăstarea atinsă de ne
pierdută" de I L. Cara- fructifice, să profite de poezia, E un lucru frumos, gustorii greci şi aromâni: „Şi eu dacă
caro vâ face cinste.. Din Cele
şiale, încercăm o incursiu pe urma ei. ce ne-aţl scris, ne referim Ia ai-oî însura/ Mi-oi lua fată de gree bo-
ne Jn opera marelui dra- în general, critica lite poezie, reiese faptul eâ «înteţi gaţ/... Pe la păr cu calapăr/ Pe la braţe,
matnrg închinată reflectă rară s-a ocupat pe larg însă ia început de... drum. iarbă creaţă/ Pe la ţîţă romaniţă/ Pe la
Va trebui
rii vfeţii politice din so- de comentarea personaje mult. să munciţi foarte Foto NtCOtAE GHEORGHIU briu cil spic de grîu".
aetateef " românească de lor principale ale come Ranga Marian Ejnanoll — Biserica este pictată în stil neobi-
acum aproape 100 de ani diei „O scrisoare pierdu Deva. Vâ rugăm sâ trimiteţi Intr-o perioadă de intolerabilă restriş zantin. tn faţa ei, la dorinţa unanimă
; 1884). Dacă Cititorul va tă": Caţavencu, Ţipă teşea, direct iubitei dv. scrlsorea de te care, deşi ni se spunea pînă la obsesie a dfept-credincîoşiior şi a preotului Gaş-
-lecela în modestele noas Trâhanache, Farfuridi, Dah- dragoste.. Un sentiment atlt că era de culoare galbenă şi implicit par, cunoscutul sciilptor Nicolae Adam,
de puternic
ii u e bine sâ-1
tre comentarii unele simi danache, coana Zoe şi expediaţi prin intermediul strălucitoare, a rămas o pată întune autorul titiei alte lucrări sculpturale
litudini cu anumite as chiar Pristanda — cu toţii ziarului nostru, fâcîndu-i cu cată în istoria patriei, biserica s-a con binecunoscute — „Palia" — va amplasa
noscut opiniei
pecte din viaţa politică implicaţi în intrigăria chiar aşa f publice. Nici stituit într-un loc de puritate sufleteas o troiţă de mari diraeiisiuni în aminti
actuală, mărturisim că a- , imundă a aşa-zisei cam Diana îemplean — Deva. că, punct de reazem spiritual, de a crede rea celor plecaţi pe drumul fără întoar
•estea n-au intrat în sfera panii electorale pentru Sîntem siguri câ dacă o sâ în ceva înălţător într-o lume în care cere, a eroilor noştri dintotdeauna, a
■xpresă a cercetării de desemnarea candidatului lucraţi mai mult asupra tex valorile se clătinau, se răsturnau degra credinţei nestrămutate în Dumnezeu.
o sâ realizaţi creaţii
tului,
faţă, ele sînt cu totul de la colegiul II dintr-un bune. dant. Spre ea ne-am purtat paşii o bună MINEI BODEA
i ntîmplătoare şi — poate oraş de provincie, capi
— probează o dată în plus tală de judeţ. di
aracterul peren al capo Imaginea Cetăţeanului a De prin 17 Decembrie Contrapunct deschis-o pe prima, m-am le
doperelor marilor noştri preocupat destul de sumar n-am mai deschis o carte. regăsit In paradisul vre <*
criitori clasici. şi adeseori doar tangen Televiziunea mă ţine se melnic pierdut. Am aban B
m
Cine este acest Cetăţean ţial critica literară, înce- chestrat în faţa ecranului REViNfREA LA CÂRTI donat cozile de to ziare H
are rosteşte celebra re- pînd de l'a primul c©r pînă fpfe ziuă. Buletinele ponsabile. PlatForme-pro- veninate, potrivite sau şi am pătruns din nou tn cl
ilică din titlu, ne-o spune mentator al comediilor lui de ştiri ale radioului gram, manifeste, proclama tîmpite, exaltate sau pon Casa Cărţii. M-am bucu Iv
el însuşi: „Eu pînă să nu Caragiale, Titu Maiorescu, mi-au creat reflexe condi ţii, precizări* drepturi Io derate. Dintre toate aces rat nespus cfnd am vă a
tâ
•ntru în politică, cum am autorul cunoscutului stu ţionate. Vrafuri de zicre replică, dezvăluiri, învăluiri, tea nu e greu să Ie re zut - ca niciodatâ pînă S]
/ice, care vâ să zică pînă diu „Comediile d-lui î.ţ. şi reviste îmi invadează incriminări şi disculpări. perezi pe cele echilibrate, acum - câ e plină de citi bl
să Bti devin negustor şi Caragiale" (1886) — şi odaia. Formidabilul tu Anunţuri fi denurijuri. Rea cinstite, talent#*, izvorî!# tori car# - .asemenea mie II
a
vpropitar, am fost împărţi- pînă în zilele noastre. mult publicistic iscat de pu par poep ocazionali, „poe efin bunâ-credinţă şi au - simt nevoia întoarcerii
tor... la poştie" (factor Pentru Titu Maiorescu tinţa exprimării libere ofe ţii ţărani", „poeţii naivi*. reolate de bun simţ. Con înspre lecturile memora
poştal — n.n.). Ca negustor şi George Călînescu, Cetă ră un spectacol pitoresc, Mpi puţin poeţii-poeţi. Pro diţia e sâ judeci cu pro bile, substanţiale, înspre
,i proprietar el este ale ţeanul e onest dar beţiv ; violent color#, entuzias zator» toc saiu toc repor priul cap. După o ase cartea eternă, carie, ca fi
gător la colegiul II, unde Garabet Ibrăileanu şi Pom- mară, dor |mi întreţine O taj. Reportaje dramatice, menea experienţă prelungi „pîinea noastră*, trebuie
rotau micii proprietari. piliu Constantinescu nu-1 permanentă stare de sures cutremurătoare, stau lîngo tă vreme de peste două sa fie şi cu siguranţă va tn
Deşi apariţia şa în scenă acordă decit statutul de citare ce ameninţă să de altele de pură senzaţie luni, m-am surprins într-o fi „cea de toate zifele*. ni
•stă episodică, în ţesătura inconştient: Şerbân Cio- vină obositoare. încerc să sau de scandal. Momen bună zi cu o senzaţie su m
antologică a comediei i culescu îi consideră o mo «por, sa ramin eu în tul e prielnic pentru toate. bită de saţietate ŞÎ cu re Bine v-am găsit, oameni m
se acordă rolul de perso- aşa-zisă „zestre guverna sumi şi-mi smintesc de sir Veşti de la Poliţie, minuni, velaţia lipsei de consis buni, aplecaţi din nou a- se
naj-liant, el fiind acela mentală" fiindcă votează Alexander Fleming, desco horoscoape şi autografe tenţă şi a deşertăciunii u* şupra unei pagini de cartei se
•are găseşte „scrisoarea de întotdeauna cu partidul peritorul penicilinei, care episcopale lingă poze sexy. nor astfel de leduri cro- Fie să aflaţi tn ea înţe
amor"... Cetăţeanul este de la putere; iar Alexan zicea că „tn viaţă totul e Anunţuri matrimoniale: nofage. Am ajuns Fa con lepciunea şt speranţa de Zh
ir
deci vehiculatorul mo dru Piru afirmă, mult mal foarte important, dat e bine „Domn serios, distins, cu cluzia că, pentru a fî fa care avem afîfa nevoie, f
bilului ce stă la bază' în nuanţat, că : . „Cetăţeanul să nu le tei toate în serios". titluri, doresc cunoştinţă curent cu ceea ce se în- un semn bun. Un simptom bl
m
verşunatelor, ' pătimaşelor turmentat reprezintă masa Chiar aşa. 'Dâr ce e de luat gîsculiţă ochi albaştri, sta ttmplâ esenţial, sînt sufi al revenirii la normali- di
şi complicatelor frămîntâri, anonimă a alegătorilor în serios ? După un prim re materială bună, ©fer ciente Radiofeleviziunea, un îafe, Măcar la normalita- •a
tensiuni şi lupte electo manevrată după bunul răstimp de năuceală, efor fericireaştept provin cotidian central şl unul fee vieţii noastre spirî. in
rale pentru putere. Dar, plac de partidele aflate tul de selecţie nu se dove cia*. Caricaturi savuroase judeţean. Şi m a cuprins fuale, fără de care cu 40
su
deşi are in mînă acest îa putere pentru care ele deşte totuşi prea dificil. Ştiri. alături de altele greţoase. un dor nestcpTnît de o getul limpede no e cu ni
document, „scrisoarea de (masele de alegători — Ştiri corecte, exacte, obiec Cuvinte, cuvinte, cuvinte carte bună şî înţeleaptă. putinţă. ta
amor" — cum îi spunea n.n.) n-au de fapt nici o tive, laolaltă cu altele du sublime, cuvinte curate, Iar cthd - cu un senti gr
In
Agamiţă Dandanache. pro preferinţă" bioase, neverificate, ires cuvinte încrucişate sau în- ment de pocăinţă - am RADU CIOBANU
fitorul cinic al unei alte Pro'f. DUMITRU SUSAN
7^-