Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_72
P. 1
Jmm
r<"%
LIBER
ZIAR NDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul II, nr. 72 DUMINICA, 18 MARTIE 1990 4 pagini - 50 bani
In legătură cu distribui altor întreprinderi, apă-
rea locuinţelor în oraşul Ce se mai întîmplă rînd astfel o dublă re
Deva, Comisia municipală partizare. Apartamentele
D U M IN IC A de repartizare, constituită cedate în urma protoco
din reprezentanţi ai pri cu locuinţele ? lului menţionat vor fi
şi ai
măriei, ai C.P.U.N.
I cetăţenilor, precizează că compensate prin cele ce
construi în blo
se vor
SFIN TEI C R U C I toate repartiţiile făcute in curile 27, 28, 29, 30.
I anii 1988 şi 1989 de fostele • Numărul foarte mare
,, ...şi după mulţimea îndurărilor | organe ale puterii politi • S-a constatat o lipsă • Restanţele rămase nea de. situaţii critice înre
ce şi de stat au fost anu de obiectivitate a propu coperite în perioada anilor gistrate (familii fără lo
Tale, şterge fărădelegea mea". | late, prin hotărîrea adu nerilor de priorităţi făcute 1988—1989 depăşesc ca cuinţă), care trebuie re
(Psalm. 50, 2). nărilor deschise ale C.P.U.N. la nivelul întreprinderilor, număr posibilitatea de zolvate cît mai urgent, a
din 12 ianuarie şi 5 fe
refacerea listelor
dintre acestea ur
execuţie din anul 1990.
multe
impus
I bruarie 1990. Această de mărind sporirea de con • Printr-un protocol rea de priorităţi, conform me
- Sufletul nostru îl caută cît mîntuirea este un cfct _ cizie a fost luată avînd fort şi nu rezolvarea unor lizat de consiliul popular todologiei prezentate în
I mereu pe Dumnezeu, lisus de hotârîre_ liberă, din par- I în. .vedere următoarele: nevoi presante. al judeţului Hunedoara s-a tr-un articol publicat tot
■ Hristos, în marea Sa bu- tea fiecărui individ, o con- 2 stabilit ca blocurile 23, 25 în acest ziar. Pentru cu
I nătate, ne-a arătat calea lucrare liberă cu harul di- I şi 35 din zona Dorobanţi noaşterea situaţiilor de
mîntuire. vin.
care duce spre
lisus 2
De asemenea,
în regie
să fie excutate
excepţie, sindicatele tuturor
( Sufletul nostru este într-o ne cheamă să dovedim I proprie de I.E.C. Mintia, unităţilor economice şi
continuă căutare de liniş- vrednicie fafă
de numele 2
I.M.C. Bîrcea şi G.I.G.C.L.
munici
din
instituţiilor
I te şi pace. Hristos ne spu- de creştini, deoarece am I ; Deva, unităţi care vor piu sau comisiile de re
la Mine, toţi fost răscumpăraţi din robia 2
ne : „Veniţi
partizare a locuinţelor sînt
beneficia astfel integral de
I cei osteniţi şi împovăraţi păcatului, prin jertfa de pe I apartamentele. realizate. O rugate să depună la pri
a Fiului lui Dum- 5
pe cruce
şi Eu vă voi odihni
lista
măria
i distribuite de către Con- cazurilor de urgenţă, cu
municipiului
parte dintre aceste apar
1 U IU U U m u « I l U W U i U I
Urmarea lui Hristos nu ■
2 I lata câ am străbătut trei W H n w w I V I I II I » I V J H V tamente fuseseră iniţial o prezentare a lor, pîaă
M C »
M sâpt.ămîni (fin «tomul spre este uşoară I Ea implică. I siliul Popular Municipal la data de 31 martie 1990.
* Golgola ! Duminica a lll-a responsabilitate, luciditate. _
I din Rost poartă Ta jCalen- devotament, trăire. Ca să I
clarul 'Ortodox Român" şi poţi urmo_ lui Hristos, fre» 2
( denumirea de ,a Sfintei buie să şîti purta „crucea"! J AGRICULTURĂ CU... S O M M t
Cruci", iar Evanghelia care Sînt mulţi care, afund cînd J
I se citeşte In această zi aud rostindu-se euvîntul a-1
" (Marcu, cap. VIU, vers cesta, se inspăimîntă sawf Deşi nu‘ există nici o şului nu pot fi puse-de
I 34-38 şi IX, 1) este o che- se smintesc. Aceasta se I legătură directă între cei către nimeni la îndoiala.
mare prin glasul lui lisus, datorează făptuim că nu 2 doi termeni, asocierea lor Anul trecut -veniturile
1 car» nu sileşte pe nimeni înţeleg sensurile adevărate | ne-a fost inspirată de dia din legumicultura au fost
să urmeze. „Oricine vo- ale crucii. ■ logul purtat cu doamna de peste , 2 milioane lai.
I ieşte să vină după Mine Un creştin adevărat, care j iflg. Elena. Poienaru şi cu De pe 0.7 hectare culti
să străbată »
să se lepede de sine, să-şi se hotărăşte
legumicultoarea
Maria vate cu ardei s-a obţinut
I Mie (MC 8,34} Sînt cu Nistora. din Brad, - N-am -un venit ■ ■ de 17 900 iei.
ia crucea şi să-mi urmeze calea postului, are în faţa p
putut să nominalizăm u- Acum, In condiţiile noi
I - l U I p v u o U L U I Ţ I v t IJ pe „voin- — — ---------------- -------- I I nitâtea In care lucrează, lor prăţuri, cîşugurile âr
Preot CORNEL M.ICA
vintele prin care Mîntuito-
rul pune accentul
deoarece aceasta şi acum fi cel puţin dublate. •
i Ja liberă" a omuli jlui, întru- (Continuare în pag. a 3-b) .1 continuă să fie o necu Ge rezolvare propu
noscută ce . le dă multă neţi, totuşi?
bătaie de cap. — Cred că cea mai
— Practic — ne-a spus bună soluţie este să fim
« ing. Poienaru — sîntem trecuţi la ferma de ..stat
« suspendaţi, nu avem stă- din zonă, I.A.S. Mintia
1. Blestemul călugărilor « pin. Vrem să lucrăm, fiind de aoord cu pro
dar nu ne putem mişca, punerea noastră. . Nimeni
« fiind oarecum legaţi, de nu-şi . ia Insă răspunde
din insulă lacroma « mîini şi de picioare. De rea, de la judeţ na pri
s e r ia l d e d u m in ic ă « spre ce este vorba ? Â- mim nici un: răspuns con
« 0,5 cret (!). Este o situaţie
200 hectare, este situată în unei păduri au oficiat o « vem o suprafaţă de
ha seră încălzită, 2,5 ha complet anormală, deoa
_ m m Marea Adriatică, In dreptul slujbă religioasă. După ce « solarii acoperite cu sti rece sîntem în întîrziere
portului Dubrovnik de pe s-au rugat lui Dumnezeu • clă, alte 10 ha cu arcuri cu lucrările şi nimeni nu
coasta Dalmaţiei a Iugo ca să-i ajute să treacă prin m
slaviei. Pe această insulă viaţă fără mari suferinţe, 4 (pentru acoperirea cărora ne ajută. S-a făcut o in
a fost construită, In a doua călugării, in disperarea lor, « nu este folie de polieti vestiţie mare aici —
lenă — n.n.),
—
dispunind circa 8 milioane lei
Serialul de faţă, de proporţii reduse şi cu pretenţii jumătate a secolului al l-au implorat pe Dumne « totodată de încă 7 ha care trebuie să fie recu
modeste, se adresează acelui public care, considerăm XVI-lea şi cu ajutorul p » zeu ca să-l pedepsească < ce pot fi cultivate cu di
noi, ar fi dornic să afle despre cîleva blesteme râmase palitălii, o mănăstire, care aspru pe cel ce i-a gonit ferite legume şi cartofi. perată. Vrem să facem
legumicultura pe măsura
celebre în istorie şi pe care aceasta, ca ştiinţă,'a cău putea adăposti plnă la 70 de pe insulă şi pe toţi a- 4 După repartizarea pămîn condiţiilor create şi a
tat să le reliefeze, dîndu-le girul de adevăruri. Dar, ce de călugări. Timp de a- ceia care vor avea în stă- « tului şi a animalelor ec* priceperii noastre, dar
pînire insula Lacroma, Timp 4
două secole aceşti
proape
este un blestem? Dicţionarul explicativ al limbii româ au aparţinut cooperativei sîntem lăsaţi în voia
ne, 1984, draţă: -Btestem Invocare a urgiei divini călugări au dus o viaţă li de mai mult de o jumătate 4 agricole din Brad, fosta soartei. De aceea, sînt
niştită, necunoscînd
jaful
tăţii împotriva cuiva nenorocire a cuiva pusă pe seama războaielor. După acest de secol, această insulă, a 4 fermă legumicolă a uni foarte nemulţumită de
4
furiei divine. De multe ori auzim blesteme ca : Dare-ar fost deţinută de mai multe 4 tăţii a rămas a nimănui situaţia actuală, seară de
Sfîntul Dumnezeu să...; bate-l-ar Dumnezeu pe... etc. timp, călugării sint vizitaţi, capete încoronate sau în 4 prin desfiinţarea coope seară fiind nevoită să
In serialul de duminică vom relata despre: i. Bleste pe neanunţate, de regele curs de încoronare, care au 4 rativei. Terenul nostru iau Ruţlotel şi somnifere
mul. călugărilor din insula Lacroma; 2. Blestemul lui Ludovic 1 al Bavariei ( des folosit-o după pofta inimii 4 nu poate fi revendicat de' să pot dormi cît de cît.
Tutenkhamon ; 3. Blestemul lui Calus lulius Caesar (Ce cendent al dinastiiei hab« lor. Dar toate aceste ca 4 nimeni ca proprietate,
zar); 4. Blestemul diamantului Hope. sburgice), care, după eîteva pele încoronate au sfirşit 4 r- Deşi sîntem ..copiii”
zile 'de şedere, dă ordin ar fapt pentru care noi ne nimănui — spunea doam
Înainte de a relata de căsătoriile lor bine chib matei ce-l îmdţea să alun prin moarte violentă. Astfel, 4 continuăm activitatea, însă na Maria Nistora — nu
spre acest blestem este bine zuite, şi-au extins treptat ge pe călugări de pe insulă, regele Ludovic de Bava- 4 nu dispunem de. fonduri am stat., chiar ţlegeaba..
să reamintim că încă din influenţa şi teritoriile slăpi- le dărlmă mănăstirea, pen ria, după patru ani■ de la 4 şi alte condiţii necesare Ne-ar trebui zilnic la
secolul al Xlll-lea, . hab- nite. Nimeni nu le putea tru a construi aici, castele alungarea călugărilor, a 4 pentru- a procura semin lucru cîte 50 de oameni.
sburgii ocupau în Europa face concurentă. Dar cum pentru odihnă şi distracţii murit într-un tragic acci 4 ţe sau pentru a face Vin doar cîte 18—20 şi
o poziţia aparte. Timp de roata istoriei se învirte me ale celor ce descind din nea dent ; împăratul Maximilian 4 alte lucrări urgente. Ren toţi ne întreabă : cine şi
700 ie ani au dominat, s-au reu, imperiul habsburgic mul habsburgic. ' După a* 4 tabilitatea, dar mai ales
războit, au făcut politică, s-a năruit, aşa cum s-au lungare, călugării, rămaşi ION D. M Â N O iU 4 necesitatea producerii le NiCO LAE TiRCOB
diplomaţie, au exercitat pre năruit şi alte imperiii. pe drumuri, s-au adunat la 4 gumelor pentru aprovi
siuni de to* felul, iar nrin Insula iMrrnma. de circa Dubrovnik şi la marginea (Continuare în pag a 2-a) 4 zionarea populaţiei ora (Continuare in pag. a 3-a)
i w m m m w w w w w w w • * * • * * * • * * • * « * « < »»•!»•»•••••••«M 4