Page 2 - Cuvintul_Liber_1990

Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_72

P. 2

pag CUVTNTUL LIBER HR. 72
«a !,:1

46
T R O M P E T I S T U L II T&EV
99
Cu multă vreme l a _____ o oarecare uţunnţă aţa-zis mătăţii conjugale (ţi bine
cînd ne-mn cunaseat -'ţi baletistică, ghidlndu-te după înţeles pe relaţiile cu fes- 1 RO!
cirul (aproape imediat} i-am dictonul MERS SANA IN ta nomenclatură)' iar dacă |
devenit „confident*, am vi- CâRmHE SANO, care i-a astea nu ţineau, tuna ţi ful LI!
NEDUMERIRE zul în el .OMUL — plăpînda devenit supremul crez în gera. Se simţea cu ,^tcmni- 1
I REFLECŢIA ZILEI I fiinţă bipedă care a dobtn- toate întreprinderile ode tmea" atinsă Im coarda DOT
Tim pul: Copilul 1 Iotă, «zi preo dit facultatea de a se aco parafate de unii sau UNELE simţitoare, înjosită şi lovită. 1SJ
I „Eu sini tatăl secolelor, sînt stăpânul Tainei l tul mi-a dai nota una la moda ţi raporta^ ., la mediu. sfertodoţcte, drept creaţii Nu pierdea ocazia şi, ca o 8,00 Gimnt
felină încolţită ţi aproape
BL Inso, avemn să constat
religia.
artistice. Pe deasupra mai
si deţin secretul gloriei. Mama mea fu Eter- Tatăl, Dar ce te-a în- în scurt timp, dobtndise cochetează ţi cu arta su- învinsă dar care mai are toţi
I ^tatea. Infinitul măsoară graniţele imperiului i tenacitatea" de a se ra netelor ţi, pe cinstea mea, ceva şanse, făcea un , salt 8,10 Unlvei
porta la semeni. Cu o con- e un biin trompetist. In periculos ţi riscant atacind I 9,40 Film
I meu. Nu se află mormîrit să mă încapă căci I Copilul : Să-i spun cîji ţtiinţă elastică fi coate de stinctiv TfflMBlŢEâZĂ în ţi „muşcînd" pe toţi bei | „Frici
Produ
sânt mai tare ca Moartea. Privesc trecutul, pri dumnezei sint. OM, «vea experienţa de a Hune tonalităţile fără vreo din jur, preferind iot felul ^ urilor
Episoi
Tatăl j
I vesc viitorul şi prin mîinilc mele trece prezen i câunul. Şi au i-ri spus face în aţa fed iocîr ti preferinţă pentru una asu de invective. In acele vre- ’ 10.00 Actual
tul. Dar tu, tînăr sau virstnic, om sau erou, de CopîM 1 iu , l-«m «pus eu devină parte distinctă a so me şi. Hune astea le face muri (chiar dacă nu prea I 10,10 Armat
cietăţii, un EU (cu dteva
îndepărtatei rsţdkde lui nu
ce te înfumurezi? Crezi că pentru mine, Uni l cos mal mulţi fi tot n-a dase primarei, o PERSONA nutrim din dorinţa-i arzătoa erau gratuite ţ i el ştia asta 1 10.50 Buna
re de s deveni un interlo
Emisii
versul tău reprezintă ceva? Credeţi că a vă LITATE (exact aţa cam am cutor sociabil ţi profund pentru că întotdeauna eu | religie
înălţa pe un atom al creaţiei, e un motiv de i is&uk-e încă de atunci}, da agreabil. astfel de diversiuni ţi pre 11.50 Viaţtr
extaz? Vă gîndiţi că secundele, pe care Ie nu LA fapt — vorba unui pseudo- siuni „de sus“ a avut cîţ- I 13.00 Mapar
scriitor demon — o perso- tig de cauză. Nu concepet | 13,30 Studie
ntiţi secole, vă vor ajunge pentru a-mi dezlega 'Şefia' i F O I L E T O N
NUUTATE bt temă sobm- nici ca noţiune eşecul. . Magai
misterele ? Vă imaginaţi că aţi cunoscut Sfinr -,la .te wtâ, Zilele trecute mi-a fost tistic
ment
tul Adevăr? Credeţi nebuneşte că acţiunile ! numerale măţtî, In funcţie Utteodată „amicul" meu dat să-l văd căutînd un pre- | 17,35 Adevâ
voastre au vreo valoare ? Greşiţi, căci torid e de situaţie. Un tip cu un TROMPETISTUL se înălţa text — cu multă „(lemocra- , avem
mult mai puţin decît un punct în faţa Infini \ spirit deschis, naţparllu ţi atît ăe mult fîn propria-î ţie" — de a se da mare, 17.55 Film
Gindii
„cel care taie şi spînzura
părere) şi devenea atît de
chiar tonic, 'înzestrat cu un
I tului, care e fratele meu". UMOR fel muctdit de a vorbi ţi strălucit ar {pe acelaşi pbm), sau care Jmă şi dr ege" dat „Sclai
Episoi
S1M6N BOUVAS
iate&gmtă
« i
o
I ^fragment rin „Batirul I (apmentă mumm) oare oon- îneîţ întreaga existenţă din tot după vechile canoane, 18;30 Muzic
metode
afărp DOMNIEI SALE îţi
aceleaşi
f dosind
te
de pe Chimborazo”) fevă fmzAar '..pe le rosteşte pierdea orice raţiune, rsmî- şi -aceeaşi „trompetă" (a se 18,45 Cuvin
« cu cită pasiune o sărută ţm soteeast încărcat de a a- nînd doar alternativa exis citi GURĂ) ţi m-âm con deşte
ăla pe ne*mta-sa. pume grwitaLe. A încercat tenţei LUI ţi încă una dem vins că ^năravul din fire 19,IQ. Desen
- Da, dar tu ştii eît în să converseze fi tn Ombi nă de mn asemenea EU, n-Ore lecuire", Era o re 19,5. Xctua
I UMOR CAZON I ro şea » « I pentru. asia ? ■OtoSma, puţtm jrsauasa, bi- căruia nimeni m are voie plică dibace prin care vroia 20,15 FiijU
„Pom
Doctore, nu erei că are pregătirea de inginer I toţop germana dar lut mun să-i pretindă ceva dar că să mascheze căderea sa şi Coprc
I pot arma sfatul dv. de a electronist? I teneasca de baltă ti ara ruia i se cuvine ■ telul, lor pierderea puterii deşi ştia ţlonal
dormi ntmptco cu geamul — Tiu, să trăiţi ! mai la tnăeadrtă, abondthd dacă vreodată, ferească sân că. steaua i-a apus de mult. 21.55 Video
9 k f fa arte obw it,,
I deschis. - Bine: Cfti omul potri- | * iBku «neftls adeseori mas o teăui oare tul, din aed TOT s-a rătă Numai că de data aceasta 22.50 Actua
— De ee ? it pentru misiunea pe § abia descoperă wt boem cit ceva, pe undeva ţi nu-i nu i-a mai băgat nimeni •” -00 Noctu
I — Ai» font înrolat '-pe Olt fî-o voi încredinţa. tusei mu fus necaz baîmţâat parvenea cînd el vrea, era în seamă. Şi după mifia-i
submarin. Vei fi, de mime, respomu- I unui coleg U cafeetd? doar scandal marc. Moi grav se perţdescă am înţeles eă in LUNI,
I * bîl cu stingerea himînii fc I t^seiar I 40» faţadă peatru că in petreceau -lucrurile dacă tei diferenţa doare mai - mult
— Ascultă la mine, sol dormitor, ia ora 22 fir. - Nu. mei « «s s ie . Şi realitate U crea pofti de spune eaîevărid în faţă, decît repTtra, 16,06 Actua
dat Smith, dae& n-ai bea * OfO F^e deseară Im Srg. Io* pe şleau, pentru că nu su „Orice iKiţ,: lşi. găseşte 16.10 Emisii
otita; pi ajunge sigur capo Sergentul nostru vor- | 1 etej. porta-să audă- ne nu- i con naşul", magh
19.10 Desen
ral, pri tdtwr sergent. beţte cu rl însuşi. Dar lop. ‘ „ A făcut multe în- vişţă venea ţi munci nenoroci- - VASA* KMXOBET 19.30 Aetna
— Aţ, na-mi pasă. f itul vostru? . B (cldar şi puşcărie% t-a- xe» devema iminentă; mar PiS.: Orice useaiânune -este
bemt mă simt cohmel ! 1 — Şt ol nostru. Dar ere- B CfAese ţi preliscrate de ,pstişcat" în fel ţi chip £U fa pe funcţia sus-pusS a ju cu totul- faulmţddutare. 20^ATezaa
20,3* Pctn oi
■ * Ue că noi U ascultăm. ţ IU M VRANCEANU 20,55 Roma
I — Cine din acest- pluton Culese 4 » IMS — 0 - 0 —zm - 9 - -• „Noi»
Prodi
ZÎMBETE PE MERIDIANE ; rflor
HMSXfPMHM O Ultim
: • i»văţăio#rea explică detaliat mieilor săi elevi ce (
reprezintă familia, frumuseţe* ga, atmosfera caldă.* 21,58 TWe*]
MIC DICŢIONAR DE RITMURI şi plăcută etc. 22.10 Aetna
Şl DANSURI m — Spâne Aii, vînd .tatăl tău termină ziua de iu- 1 22,25 Poesfc
ARSIS (lat. arsis). Timpul ncacc^atuât ai anei formule eru unde se grăWîWî Pl să me&egb ? * onţ
ritmice ;fv.r — Întrebarea aceasta şi-o pase tnanvo- iu fiecare t.
«AEtfSîESIL <franţuzism). îbesa muzicală cu caracter
. gisirheţ, vesel şi -ritm vioi. « . zi, domnişoară învăţătoare’. ' 9
PALADERA (fr. bayadere). Dansatoare indiană. B.. *de- ■ * *
vadatf*. execută dansuri rituale, religioase ; - U. „nacincf‘ Ştii, bietul Aii, a fost abandonat de câtmisoţia« C i l
co^adâ ţara, danslnd )a festivităţi taice. lui.
Biils (ţţ. hal, it. baUo, lax. ballare *= a dansa). Pe-
treepre cu dans, organizată seara sau iKiaptea. La- început, — Imposibil. Şi cujn suportă despărţirea ? D E V A :n
(evm mediu) balurile erau organizate la curţile dom- — Acum e bine, e calm. Dar în prima săptămi- (Patria);
iar din 1715 apar balurile publice, care se bucură nă nu se putea ţine pe picioare de fericire. * Nea Mit
-«le 0 smre .-popularitate, laţii în 'l^anţa, apoi în toată ia- * • (Modern ■
mea. -Astăzi, termenul este înlocuit adesea eu „seară de ■ •-'Ufefg’ţie
dans% iar, mai nou, pentru tineret au apărut serile „dîsbo" PşriăaDUl unei impwtantie întreprinderi se .adre- *
(v. ac.). sează ţinui vizitator : • xiroşAt
BACAFOK — instrument de 'percuţie <le origine afri pumn de i
cană, aaemmător cu kilciomd, acordat diatunic. Se mai — Sînteţi un vulpoi, pentru câ eu piimese foarte ţ Principiul
numeşte şi „marimba*. rar reprezentanţi. Sînteţi al -şaselea caro se prcztn- ^ (7 Noicml
BALANGE (îr. ■« cumpănă, balans), cuvînt tehnic uti tă şi primul care aţi fost primit. 4 natus (Un
lizat la înregistrări -pentru a deâenfma echilibru! dintre Secretul
părţile sonore. Balaiîsul „interitrr" este o earacteriAîcă a — §M«. E « am fost «teci, ^ (Cultural)
jazz-ulul, a swiiţg^ului (v-, ac.). Eternele
BALATA (it. •băllata), cîntoc pe o melodie de dana, Două vedete de cinema pdyestec în timpul unei1 zw f (Luc
formată din mai «sulte strofe si un refren. NEA : F
BALET iîr , bafiet, it. bailo ~ dans). Reprezentaţie A T O R 15ME • (fMtJdba. spume ceea ce .;Rauze. . . (M nerut);
artistică sceolcă* în care dansul şi mimica; îşi 'dau "iotîl- este vătămător, nu ceea — Draga mea, îmi pare cu adevărat rău că nu • iembrie,
Qire 191 muzica, costumaţia, decorurile, luminiţe etc. şi oe oste adevărat, pot asista la căsătoria ta. Trebuie să plec în Mexic, p (Muncit ort
în bane aoţtuuea dramatică se desfăşoară pe bara unui h ţ. fiecare zi .1 învaţă — Păcat! , ( SA I Mar1
Hhwt, jţAre.. W »i multe genuri : eroic, tem atic,, ilriO, co ceva- nou. M M tar-ip F tw ' în Tranzi:
mic «ţe. Poate fi clasic, .modern, sau d§, cara^si?. Uiţi , greşeala cînd o — Adevărat. Dar îţi promit că vai face tot po toresc); l
BABCARQLA (it. barca). Cîntoc de pescar,. de mare*-. Solon mărturiseşti, altuia, . dar, sibilul să asist la următoarea. • riţa în Ia
gi«,*de irlslăş, mai ales a gondcaferfior v^n^ţîeni. Melo Inţeli este fiica d(g^|>|teei, acel altui nu 1 t BRAD 1
dia, textul şl ritmul, .specifice legănării pe valuri. Măsura (Steaua r
ternară 3/4* 6/3, aşemă&ător eu vaîaui lent/ expert — Doctore, spsne viritatorai unui - psdîiatrTjs, de • BARZA: t
BAXER& (fer. batterieL grtroul „in-struînenteîor de per Leonardo da Vinci • Nietzschc I aproape o lună, soţia mea a fost stinsă de un: mare * (M i n e r
cuţie" (V.ae.) care susţine ritmul unei piese rmizâcaîe, complex 4ăe inferioritate. Vă ctsr tot sfat; ce tre- g TIE 1 Rc
a trnuî dans. .. -Nii «gte muritfw care © gtamă nu a cîştigal dantelă (1
BĂTUCIT —?• dan® popular de grup. dc origine africană. s& Ae înţelept In orice niciodată un duşmani dar I bule sS fac pentru ca a » să-l păstreze ? , le Cucere
Ritmul lui stâ la baza vestitei „sarrtba^ <v. ac.). riipfi. a pierdid adesea, tBJ Noi. VESCAN VtAOriMl Uns, # (Flacăra) ;
ŞTEFAN RAOUf Pfini* cri Bătrin prieten. «k. fVHer I {Culese ţi tradus» din presa moroconâ) ( BAI: Un I
mole (cas
V V V V V W U V rtW V V A V .V W W '.V V W A V V '^A W iV O W • ■ ■ • - • •' - • - h a ţ e g i
da) ; I
» • J M e e e • • • • * « • musm » m M 9 m 9 M A 9 0 9 9 m O lt»9 iS »t»0 9 -M 0 9 A M t9 0 A 0 0 9 ,Ş» 4» 9 0 0 9 9 0 0l-4»90 * M I * 9 M ( e M t 0 0 0 * 0 * 0 0 0 0 0 0 0 0 0 * , lumna —
CALAN i
« ţ i (Cast
! 1, Westernul călugărilor dig insule lacmm» i SIMF.RIA I
4LIA î Mii
5 f tflic nr.
«
(Lumina).
» Vecsera deasa btmii lui,' Ludsvig (fratele Impăratu- Stih", model T910, în . . iote de veac - sLtt realităţi •
# deoarece nu obţinuse de U lui Franz loseph), cade vie- a fost împuşcat Franz fe n iţtoriee incontestabile. Fur- •
tatăl tău, împăratul Franz rtmA atmtatului da la 28 dmond şi soţia sa Sofia de mdiştii vremii şi mulţi »*- 9 V R i
loseph, aprobarea de a ta iunie 1914 ia SarOfevo, a- llehenbarg, a fast denu torid mi considerat7am ie 9
t cu ea ; In 1886. tentat «are a netezk calea mit mai tîrziu, jwtamobi- Intlmplări ,m fiind efectul 9 Pentru t
* hudavk ri - mea a la declanşarea primului Iul diavolului", deaareee pg blestemului făcut de (Mu- 9 ipyuUne !
\QQ
- -
î Bavariei, cuprins de una război mondial, împăratul parcursul a 13 ani de exis- gării _ din iama Leeroma. 9 ti mai m
vsu^ttcâlzl
dintre crizele sale obişnuite Franz loseph, afllnd de a- tenţă a intrat in posesia a Referitor ~la autoturismul 9 tul va su
de demenţă, s-a sinucis ar tentatul de la Sarafevo 4 11 proprietari, din care pe roşu (automobilul diavolu- 9 ist modefa
eărt treeâ
rundnău-se în apele lacului declaratî providenţa s-a 5 i-a omorît în mod miste lui) s-a acreditat ideea, la 9 lrm/h din
(Urmare rin pag. 1) „Beau Rivage" din Gene Stemberg ; bt sfîrţit, ultimul îngrijit să focă ordonea pe rios, iar la restul de 6 vremea aceea, că blestemul ' J Temperatu
va, de italianul Luigi Luc- artistocrat al dinastiei car» n-am reuşit t-o le-a adus mari necaznri, călugărilor s-a extins şi a- 9 vor fi cup
a murit in faţa plutonului chenî; fiul ţmp&rătesii E li habsburgice căruia îi revet eu", Apoi, împăratul a 'în deoarece eu emerit zed de sUpra acestui automobil. si 5 gradi
xlme^ntri
de execuţie, în 1867, la sabeta, prinţul de coroană nise insula Lacrama ea un trebat cum a murit arhi oameni nevinovaţi. Fireşte Şi pentru a ne convinge de, u_Ilat
Queretaro, în Mexic ; împă Rudolf s-a sinucis fn noap soi de feudă, arhiducele ducele Franz Ferdinand, le că evenimentele de mai sus, că blestemul poate avea
* răteasa Elisabeta a Austriei car» aghiotantul imperial a La muni
» tea de 30/31 ianuarie 1889 Franz Ferdinand, devenit referitoare la moartea vio efecte negative asupra u- menţine
şi regină a Ungariei (soţia • în castelul de vtnătoare de moştenitor al tronului, ca răspuns t „ca un soldat al lentă a unor membri ai nor oameni, nu avem decât cer degaji
împăratului Franz loseph), la Mayeding, după ce mai urmare a sinuciderii lui maiestăţii voastre". dinastiei habsburgice -» să citim Biblia, unde sînt rat, cu ir
a fost ucisă la 9 septembrie înainte a omorît-o pe tînă- Rudolf ţi a morţii miste Autoturismul roşu deca evenimente desfăşurate în descrise cîteva blesteme, J cătoare d(
> 1898, în faţa hotelului din sector
* ra artistă — baroneasa rioase a arhiducelui Karl potabil marca „Graf und scurtul interval de o jumă- rămase h fel de celebre. *
' • • • • • • • • • 0 9 Ş 9 0 0 0 0 0:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -9 '

1 2 3 4 5 6 7