Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_73
P. 1

L I B E R T A T E .                              D     E    M   O*     C    R A Ţ I E ,                 A     D    E    V    A     R    !


             CUVINTUL LIBER









              ZIAR  INDEPENDENT  Al  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                     Anul  11,  nr.  73   MARŢI,  20  MARTIE  1990  4  pagini  -  50  bani"



                                                                                                                ft W r t iw y v w w v v w jv A
           Economia  —  orizonturi  noi |20  M A I — ALEGERILE
                                                                                                                    CONVOCAREA
                                                                                                                     CONSILIULUI                   CE  S-A
                                                                              D E C R E T
                Puterea  si  durerea                                                                                  JUDEŢEAN               A     A
                                                              '   privind stabilirea datei pentru alegerea
             Foamea   după,   „hrană   şi  destituiri  şi  cîte   alte   Parlamentului şi a preşedintelui            PROVIZORIU
           industrială"   a  economiei   forme  şi  metode  de  ■ con-.                                               DE UNIUNE
           româneşti  ruinate  era  atît   ducer.e  „ştiinţifică*.               României
           de  mare,  încît  l-a  minat   Culmea  e  că,  în  toată                                                  NAŢIONALĂ        :      A     w    w  A
           pe  dictator  încoace,   în   această  hărmălaie,  produc­  în  temeiul  art.  12  din  Decretui-Lege  nr.  92/
           martie  anul  trecut,  intr-o'   ţia,. în  loc  să  crească,   se                                       Consiliul  Judeţean]
           viziţjl fulger.  O  ţinem  min­  încăpăţîna  să  stagneze.  Ba   1990,  pentru  alegerea  Parlamentului  şi  a  pre­
           te  cu  toţii.           chiar  să  dea  înapoi.   Din   şedintelui  României,                        Provizoriu  de  Uniune;
             Fără  nici  un  fel  de  te­  primăvară  pînă-n  vară,  în   Consiliul  Provizoriu  de  Uniune  Naţională
           mei,   fără  absolut  nici  o   Valea  Jiului  extracţia   de   d e c  r e t  e a  z â:               Naţională  anunţă  ec;
           justificare,  paranoicul  dic­  cărbune  a  scăzut  în  medie
           tator  a...  dictat  sarcini  şi   zilnică  cu-  2—3 000  de  to­  Articol  unic.  —  Se  stabileşte  data  de  20  mai   în  data  de  21  martie!
           indicaţii  atît  de  preţioase,   ne,  Mintia  funcţiona  frec­  1990,  pentru  alegerea  Parlamentului  şi  a  pre­  1990,  la  ora  9,00,  va!;-
           încît  acestea  au  paralizat,   vent  cu  5—600  MW,   iar   şedintelui  României.
           practic,' întregul  judeţ.  Re­  la  Hunedoara,   producţia                                           avea  loc  sesiunea  de 5
           ţinem   din   stenograme:   oţelăriilor  s-a  diminuat  lă                Preşedintele
           „Pentru   Valea  Jiului  vă -  o  medie  îngrijorătoare  de   Consiliului  Provizoriu de  Uniune  Naţionala,   lucru  a  consiliului.   $
           aprob  13  milioane   tone   sub  9 000.  de  tone  pe  zi,               ION  ILIESCU
           huilă  netă,  din  care  mi­  creînd  grave  dereglări  pe
           nimum  5,5  milioane  tone   toată  verticala   industriei                                           N V W M M W A M W W JV .V -
           cărbune  cocsificabil,   iar   româneşti.
           ân  ’90  să   daţi, neapărat   Şi  tot  culniea  e  că   în   MENIREA  NOASTRA  ESTE
           16—17 _milioane  tone.   La   toată  problema  nu   erau                                                                                      D i
           Hunedoara  va   trebui  să   implicate' în  vreun  fel  sa­
           mergeţi  la  peste  12 000  to­  botajul  muncitorilor   sau   SĂ  OBŢINEM  RECOLTE
           ne  de  oţel   pe  zi,  ca  să   incompetenţa  specialiştilor.  I
           realizaţi  4  milioane  tone   Era  vorba  pur  şi  simplu
           pe  an.  Iar  la  Mintia  să  a-   de  lipsa  celor  mai  elemen­ J'  După  naai  multe  „runde   şurile  adoptate  prin  con­  ţări.  Deoarece   ţăranii  au   IPIUL
           oiguraţi  .o  putere  de  1QOO—   tare  condiţii  pentru  a  se  1 de  confruntări",  la  Coope-   sens.  Oricum,  la  Veţel  şi   hotărît  să  lucreze  mecani-
           1050  MW.  în  agricultură,   realiza  ceea  ce ■ dictatorul  !  rativa  agricolă  din  Veţel   Mintia  ne-am  organizat  şi  .  zat  şi  o  parte  din  loturile
           trebuie  să  aveţi  cel  puţin   Voia  ciţ  orice  preţ.   Dar  I  lucrurile  încep  să  se  lim-   ne  'continuăm  activitatea   date  în  folosinţă  îndelun­
           259—260 000  capete  bovine,   şefii,  marii  şefi  se  făceau  | pezească, •  să  intre  pe  fă-   în  cadrul   cooperativei  a-   gată,  noi  le-am   -asigurat
           plus  creşteri  mari  la  porci,   că  nu  vedeau.  Erau  prea  I gaşul  normal.  * Cîmpul  îi   gricole.  Ca  argument  avem   seminţe  şi  le  efectuăm,  cu   D E V A
           oi,  păşărj".            mulţi  copaci  ca  să  .mai  1 cheamă  pe  oameni  la  lu-  şi  faptul  că  pe  luna.  fe­  ajutorul  secţiei  de  mecani­
             Şi,  după  ce  a  dictat  a-   vadă jxădurea.  Iar  alţi  şefi,  I -crtt,  fapt  înţeles  de  ţărani   bruarie  s-a  plătit   pensia   zare,  semănatul,   întreţi­
           cSste  enormităţi  şi  a  de-   mai  mărunţei,  se  făceau  şi   şi  de  mecanizatori.   Asta  majorată  —  500  lei  —  ţă­  nerea,  combaterea  bolilor
          .  bitat  că  „aveţi  tăti  coadi-   ei  că  nu  bagă  de  seamă.  I se  vede  şi  pe  tarlale,  unde   ranilor  cooperatori  care  a-   şi  dăunătorilor.  <  -
           ţiili",  genialul  şef  pn)itrvjc   Le  tremura  izmana  pentru   s-a  muncit  cu  multă  trage-  veau  acest  drept.   Ne-am
           a  pus  în  mişcare  întregul   scăunaşe.  E  şi  asta  com­  I re  de  inimă  în   ultimele   stabilit  şi  modul  de  folo­  •   Menirea  noastră  este
           mecanism  al  conducerii  de   plicitate  la  destabilizarea   zile.        sinţă  a  terenului.   Avem   .  să'  dăm  recolte  cît   mai
                                                                                                                bune  —  ne-au  spus  meca­
           către  partid.  în  VaTeâ  Jiu­  economiei.      j   —  Doar  la  Brctelin   şi  .110  hectare  semănate  din   nizatorii  Vasile  Cordunea-
           lui,  la  Hunedoara,  la  Min­  Foarte  succinta • relatare  1 “ Herepeia  mai  sînt  proble­  toamnă  cu  grîu,  am  desti­     Fotoanchetă
           tia,  la  judeţ  şi  io  alte  lo­  a  celor  întîmplate  nu-i  o   me  —  ne  spunea  domnul   nat  20  de  hectare . pentru   nu,  An tonei  Dan,   Cristi
           curi  şi-au  făcut   apariţia   încercare   reportericească  -inginer  loan  Nistor. "După   cartofi,  20  pentru   sfeclă   Lupu  şi  Cornel  Zbîrcea.  pe
           Bincă,  Bobii,  Coman,  Dăs-   de.  senzaţional,  .ci  o  exem­ I ce  o  dată  hotărîseră  în  a-  de  zahăr  şl  60  pentru  plan­  care  i-am  găsit  la  arat  în
           călescu,  alţi  şefi  şi  acti­  plificare  expresivă  a  ceea  {■ dunarea  generală  cum  să   te  furajere.   Cooperatorii   tarlaua   „Valea  Herepeii".  in pagina a 2-a
           vişti  din  c.c,,  miniştri  şi   ce  a  însemnat  conducerea   împărţim  pămîntul  şi  ani-   au  hotărît  să  creştem  300
           directori,  alţi  şefi  de  cali­  de  către  partid.   Puterea  _ malele,  modul  cum  să  lu-   bovine  şi  800  oi.  NICOLAE  TIRCOB
           bre  mai  mici.  Şi  pe  lingă   concentrată  la  clanul  con­ I  crăm,  s-au  găsit  unii  care   Seminţele  sînt  procurate
           ei,  în  umbră,  conform  tra­  ducător  explică  cum  şi  în  ■ s-au  dezis,  contestînd  mă-.  şi  am  trecut  la  însămîn-  (Continuare  în  pag  a  2-a)
           diţiei,  „civilii"   cu  sarcini   ce  fel  s-a ajuns  la crah,  de­
           de  a  veghea,  observa,  as­  cădere,  umilinţă  şi  durere. I
           culta,  intercepta  totul.  S-a   Da,  umilinţă  şi  durere.   REÎNHUMAREA RĂMĂŞIŢELOR
           declanşat  avalanşa  de  a-   Pentru  că  această  primiti­ I
           dunări  şi  consfătuiri,  de   vă  şi  abuzivă  acaparare  a   PĂM1NTEŞT1 ALE DR. PETRU GROZA
           comandamente  şi  operati­  puterii  â  fost  cauza  insu­  I   Din  iniţiativa  membrilor  familiei,  răiiiăşiţele  pă-
           ve,  de  plenare  şi  şedinţe,   portabilelor  „curbe  de  sh-  mlnteşti  ale  Dr.  Petru  Groza  au  fost  reînhumate  sîm-
           de  preliminate  şi  telecon-                    I  bătă,  17  martie  1990,  la  cimitirul -ortodox  din  Băcia,
           ferînţe,  de  colective  şi  pa-   LAURENŢIU  VISCHI   |  conform  dorinţei  testamentare  a  defunctului.  Cu  a-
           racoîective,  de  controale  şi                     ceastă  ocazjle,'  a  fost  oficiat  ceremonialul  religios  cu­
           supefcontroale,  de  planuri '                      venit
           şi  programe;  de  promovări  (Continuare  în  pag!  a  2-a)  I



           Spitalul  din Zam  între  adevăr şi...  legendă! (III)

            Dr.  loon  Fogorosi  lucrea­  N-avem,  de  pildă,  nici  mă­  sa  80-100  bolnavi.  Şi  în  a-   Trebuie  înţeles  că   bolnavii
           ză  la  Spitalul  de  neuro-psi-   car  un.  Jc.K.G.  Pînă  nu  de   cesfe  condiţii,  o  parte   din   noştri  mănîncă  serios.   Or,
           hiaţrie  din  Zam  de  20  de   mult  aveam  o  cotă  de  me-   personalul   care-l  avem  nu   ei  primesc   300  grame  de
           ani  şi  este. considerat  un  re­  dicarfiente  mică.   De   mulţi   este  folosit   cum   trebuie,   pîine  pe .zi,  pe  care  mulţi  o
           putat  specialist  în  domeniul   ani  nu  s-au  făcut  lucrări  de   fiind  pus  să  facă  munci  ad­  consumă  dimineaţa.
           său  de  activitate.   Domnia   întreţinere  şi  reparaţii  fa  clă­  ministrative.  Recent  au  fost   -   O   secţie  anexă  ar  pu­
           sa  conduce  cea   moi  grea   diri,  aşa _ că  -   iau  ca  exem­  încadraţi  o  serie  de  oameni,   tea  ajuta  la  îmbunătăţirea
           secţie  :din  unitate  -  cea  de   plu  pavilionul  de  psihiatrie   aşa-numifi  auxiliari.  Nu  pri­  hrănirii  oamenilor  internaţi.
          psihiatrie  -   Care  are   110   -   au  ajuns  într-o  stare  de­  cep  de  ce  şi  la  ce  vor  fi  fo­  -   Evident.  Cu  ani  în  urmă
           paturi,  marea   majoritate  a   plorabilă.  De  aceea,  nu  vin   losiţi  aceştia.  aveam  o  secţie  foarte  pu­
           timpului  acestea  fiind  ocu­  medici  la  Zam.  In  ultimii  ani   -   l-am  văzut,  cînd  am  in­  ternică.  Ar  fi  bine  să  se  re­
          pate.  Prin  faţa  sa,  de-a  lun­  au  venit  cîjiva.  Unii  dintre   trat,   curâţind   parcul   de   înfiinţeze.  Primăria  .  comunei
           gul  anilor,  au  trecut  65 000-   ei  n-au  stat  decît  cîteva  ore,   frunze  şi  crengi.   /  ar  trebui  să  ne  acorde  o  su­
           70 000  de  bolnavi,  iar  zilnic   cînd  au  văzut  în  ce  con­  -   Treaba   asta  o  poate   prafaţă  de  teren  pe  care  s-o
          '■face  cîte  5-12  internări.  La   diţii  se  lucrează.'  face  şi  personalul   calificat   cultivăm  cu  legume,  iar  prin
           dr.  Fogoroşi  vin  cele  .  mai                  al  spitalului,  bolnavii  înşişi.   fonduri  alocate  de  la  nive­
                                     ——  Condiţii  grele,  intr-ade­
           grave   cazuri,   majoritatea   văr.              O   altă  problemă  ce  vreau   lul  judeţului  s-ar  putea  a-
           dintre  bolnavi  fiind  irecupe­                  s-o  ridic  este  aceea  a  at­  menaja  spaţii  pentru  creş­
           rabili.  Ei  sînt  din  ,  judejul   -   Pe  lîngă  sarcinile  ce  le   mosferei  de  muncă  din  uni­  terea  animalelor.
          nostru,  dar  şi  din  judeţele   avem  în  spital,  acordăm  a-   tate.  Nu  există  o  colabo­  lată  o  idee  pe  care  o  sus­
           limitrofe..  Dar  iată  opiniile   sistenţă  medicală  şi  cetăţe­  rare  bună  între  secţii,  unele   ţinem.  In  secţia  anexă  s-ar
          doctorului.               nilor  .din  comună,   asistăm   cadre  sînt. favorizate  în  dau­  putea  creşte  porci,  păsări  şi
            -   Spitalul  nostru  nu  se  bu­  la  naşteri  ş.a.  In  plus,  per­  na  altora.'  chiar  vaci  cu  lapte.  Factorii
          cură  de  atenţia  cuvenită  din   sonalul  nostru  lua  parte  In   -   Ce  fonduri  sînt  alocate   în  drept  să  se  pronunţe  în
          partea  Direcţiei  sanitar-  ju­  fiecare  an  şi  la  campaniile   pentru  întreţinerea  unui  bol­  această  direcţie  au  cuvîntul.
          deţene.  De  foarte  multă  vre­  din  agricultură.  Ducem  mare   nav ?           (va  urma)           Boala  minţii  nu  tine  seama  de  vîrstă...
          me  n-am  primit   aparatură   lipsă  de  personal  mediu.  In   -   16,75  lei  pe  zi.  Extrem*                              Foto^pANÎEL  DAVID
          de  investigaţie  şi  frdfamenf.  prezent  o  soră  are  în  grija  de  puţin,  pentru  trei  mese.  ..  l .-,  '  TRAIAN  SONDOR
   1   2   3   4