Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_73
P. 2

pag.  2                                                                                                                                 CUVTNTUL LIBER    NR  73 «ft


                Ce s-a  î:                                                                                  In  memoria  academicianului                         TELEVIZR


                   în unităţile alimentare                                                                                                    ir I                  ROMĂ

                                             9  -                                                          |   în  Biserica  ortodoxă  din   memoria  acestui  cunoscut   LIBER
                       din municipiul Deva                                                                 1  Gurasada  —  vechi  şi  im-   reprezentant  al  ştiinţei  ro­  10.00  Actualităţi
                                                                                                           I  portant  monument  istorie
                                                                                                                                     mâneşti,  născut  la  13  mar­
                                                                                                                                                               10,13  Curs  de  li
                                                                                                           !  datînd  din  secolul  al  X III-
                                                                                                                                                                   „La  poalei
                                                                                                           i  lea,  Slujba  religioasă  con-   tie  1888  aici,  la  Gurasada.   11.20  Vatră  fale
                                                                                                                                     în  cuvinte  calde,  preotul
                                                                                                                                                                   te i»
                                                                                                           j  tinuă  să  se  oficieze  şi  în   Romul  Iacob  a  evocat  per­  11.50  Calendarul
                                                                                                           | zilele ’ noastre.  în  Dumini-   sonalitatea  lui  Silviu  Dra-   torului  roi
                                                                                                           I  ca  Sfintei  Gruci,  alături  de   gomir  —  profesor  univer­  12.10 Telecinems
            Le  place  unora'sau  nto  le  place,  toată  lumea  ştie  că   jelor,  punînd  populaţia  oraşelor  (aşa  cum  se  vede  şi  în   1  un  mare  număr  de  săteni,   sitar  la  Cluj,  şi  mai  apoi   (reluare)
          tn  perioada  de  tristă  amintire  a  totalitarismului  ceauşist,   instantaneele  surprinse  de  noi,  sîmbâtâ,  17  martie  a.c.)   | am  intrat  şi  noi  în  acest   membru  al  Academiei  Ro­  11.00  Actualităţi
                                                                                                                                                               11.10  închiderea
          nu  prea  de  mult  apusă,  lucrătorii  din  comerţul  alimentar,   în  situaţia  umilitoare  de  a  pierde  ore  întregi  la  cozi  in­  i  lăcaş  de  cult.  Am  trăit  o   mâne,  secretar  al   Marii   mulul
          îndeosebi,  dar  şi  din  celelalte  sfere  comerciale,  profitând   terminabile.                j  impresie  puternică   revă-   Adunări  Naţionale  de  la   15.00 Muzică  po
          din  plin  de  criza  în  care  ne-a  dus  păpucarul  paranoic   Să  fim  înţeleşi.  Nu  avem  nimic  împotrivă  cu  oame­  | zînd  pictura  murală   (se   Alba  Iulia,  din  1918,   cel   15.10 Coordonau
                                                                                                                                                                   ne
          din  Scorniceşti,  şi-au  creat  un  statut  de  privilegiaţi,  pu-   nii  din  comerţ  sâ  beneficieze  de  sâptâmîna  redusă   I  păstrează   de  fapt   două   care  a  vestit  mulţimii  îm­  15,25  Video-disct
                                                                                                                                                               15.50  Medicina  |
          nînd  deseori  la  încercare  nervii  oamenilor.  de  lucru.  Dar  credem  -   şi  ziarul  şi-a  mai  expus  clar  po­  r straturi  de  pictură  r—  n.n.),  plinirea  Unirii  celei  Mari   16.10  Teleşcoală;
            Personal,  ca  redactor  la  acest  ziar,  care,  aşa  cum   ziţia  în  acest  sens  -   că acest  lucru  trebuie  făcut,  aşa   J  opera  zugravilor  Ioan  din   a  Transilvaniei  cu  Patria   Curs  de  1
          serie  şi  pe  antetul  său,  militează  pentru  libertate,  demo­  cum  se  întimplp  şi  în  alte  domenii,  fără  sâ  prejudicieze   [  Deva  şi  Nicolae  din  Pi-   Mumă.  A  sesizat  pericolul   (reluare)
          craţie  şi  adevăr,  nu  mi-am  propus  (şi  nu  am  făcut-o  pînă   buna  aprovizionare  a  populaţiei.  Ce  ar fi  dacă  şi  ener-   i  teşti,  după  cum  consem-   declanşării  celui  de  al  doi­  16.35  Sindicatele
                                                                                                                                                                   log
          acum]  să  dezgrop  morţii.  Ce  a  fost  a. fost.  De  acum  a-                                 [  nează  pisania  din   anul   lea  război  mondial,  iar  în   17.00  Cuza:  Doi
                                                                                                                                                                   Unirii
          vem  eu  toţii  datoria  să  fim  alţii,  fiecare  la  locul  său  de   geticienii,  feroviarii,  siderurgiştii  -   ca  sâ  dăm  doar  cî-   I  1765.  Emoţia  ne-a  fost  spo-   consiliul  de  coroană   din   17.20  Panoramic
          muncă  şi  în  societate,  sâ  contribuim  la  instaurarea  depli­  teva. exemple  -   ar  opri  lucrul  să-şi  facă  sj-.l.-ul ?  Credem   :  rită  de  slujba  oficiată  în   30  august  1940  s-a  împo­  mic
          nă  a  democraţiei,  cinstei,  demnităţii  şi  bunăstării  în  a-   ,că  soluţii  se  pot  găsi,   nu  sîntem  noi  în  măsură  sâ  le   I  această  zi  de  sărbătoare  de   trivit  categoric  cedării  Ar­  17.10  S.O.S,  Na!
                                                                                                                                                                   *   Copşa  »
                                                                                                                                     dealului  Ungariei  horthys-
          ceastă  ţară. O  facem  astăzi  pentru  că  iată,  constatăm  că,   dăm.  Dar,  în  numele  populaţiei  cerem  ca,  măcar  în  pe­  [  un  sobor  alcătuit  din  cinci   te,  act  impus  de  Germania   ma  treapti
                                                                                                           |  preoţi  — Miron  Iercan,  ve-
                                                                                                                                                                   fern
          spre  deosebire  de  alţi  oameni  ai  muncii,  care  lucrează   rioada  de  tranziţie,  cîrid  magazinele-  încă  nu  abundă  în   , nit  din  partea  Episcopiei   nazistă  şi  Italia   fascistă   18.10 Tribuna
                                                          produse,  (şi  încă  nici  în  amabilitate)  problema  sâ  fie  re­
          în  sectoare  importante  şi  grele ale economiei  judeţului -                                   | Aradului   şi   Hunedoarei,   prin  Dictatul  de  la  Viena.   politice
                                                          zolvată  în  folosul  majorităţii  oamenilor  diri  judeţ.                                           19.10 Desene  at
          şi  înţeleg  că  în  această  perioadă  prin  care  trecem  prin­                                ‘ Romul  Iacob,  Ioan-  Sorin-   Regimul  comunist  de  tris­  19.30 Actualităţi
          cipalul  este  să-ţi  faci  datoria  —  cei  din  comerţ,  fluturind       MIRCEA  LEPĂDATU      | ca,  Anton  Rudeanu,  Ovi-   tă  amintire  avea  să-i  ofe­  20.00 Reflector
                                                                                                                                                               20.20 Teatru  tv.
                                                                                                                                fost
                                                                                                                           Au
                                                                                                                                     re  acestui  Om  de  frunte  al
                                                                                                           | diu  StreteanU.
          stindardul  democraţiei,  dau  năvală  la  „plăcinta"  avanta­     Foto  NICOLAE  GHEORGHIU      ( înălţate  rugăciuni  fierbinţi   plaiurilor  hunedorene   şl   „Intr-o
                                                                                                                                                                   de  Mihai
                                                                                                            de  pomenire  pentru   con-  al   ştiinţei   româneşti  ,o   Premieră
                                                                                                           1 ducătorii  şi  armata   ţării,   soartă  tristă.  Detenţia  po­  Spectacol
                                                                                                                                                                   la  Teatrul
                                                                                                           I pentru  tinerii  eroi  căzuţi   litică,  la  închisoarea   din   22.20  Actualităţi
                                                                                                           J în  revoluţie,  pentru   toţi   Caransebeş  şi  munca  for­  22.10  Nocturnă
                                                                                                           I martirii  neamului.  Cu  a-   ţată  în  mina  de  la  Cavnic
                                                                                                           rdîncă  evlavie,  oamenii  s-au   i-au  ruinat  sănătatea,  Moa­  R a D
                                                                                                           j închinat  bunului   Dumne-   re  la  23  februarie  1962.  A-
                                                                                                           ; zeu  cerîndu-i  să  coboare   mintirea  sa  rămîne  însă   SELECŢIUNI
                                                                                                           j asupra  lor  întreagă  sa  mi-   neştearsă   pentru  toţi  cei   GRAMUL  I:  6,
                                                                                                                                                               mol  dim ineţii:
                                                                                                           I lă  şi  bunătate.  S-au  rostit   care  l-au  cunoscut,  în  pri­  de  reportaje,
                                                                                                           jj „Crezul"  şi  „Tatăl  nostru",   mul  rînd  pentru  consătenii   denţe  NlatjK
                                                                                                           | fiecare  trăind  clipe  unice   săi.           \  ţii  $   axîcs.
                                                                                                                                                               presa  -Jei;  8,
                                                                                                           « de  purificare  şi  linişte,   în  continuare,  la  cămi­  Jodie  pentru  fi
                                                                                                           j  în  această'însorită  Du-   nul  cultural  din - localita­  tn  dialog   cu
                                                                                                           ; minieă   de   primăvară  a  te  a ‘ avut  loc  o  manifes­  voastră;  10,25
                                                                                                                                                                      grupu
                                                                                                                                                               sonor:
                                                                                                           ( Sfintei  Cruci,  după  Litur­  tare  comemorativă.  Despre   12,05  Memento
                                                                                                            ghie,  toţi  credincioşii,'  Jn   viaţa  şi  activitatea  acade­  12.30  Opereta  ,
                                                                                                           j frunte  cu  soborul  preoţesc,   micianului  Silviu   Drago­  Parma*  de  El:
                                                                                                                                                               (fragm ente);  1
                                                                                                           | au  ieşit  în  cimitir,  la  mor-   mir  a  vorbit  avocatul  Con­  jurnal;  13",15  !
                                                                                                           * mîntul  lui  Simeon  şi  Regi-   stantin  Preda  şi  profeso­  tate;  15,20  Va
                                                                                                           Ina  Dragomir,  părinţii  ce-   rul  Mircea  Iacob.  A  fost   dorice;  16,00  )
                                                                                                                                                               16,15
                                                                                                                                                                     Poemul
                                                                                                           î lui  care  a  fost  academicia-  vizitată  o  expoziţie  oma­  „Vltava®  din  .
                                                                                                           I nul  .Silviu   Dragomir.  A    gială.             tria  mea*1  de
                                                                                                            fost  slujit  un  parastas  în    MINEL  BODEA     16.30  tn  sprijifl
                                                                                                                                                               torului;   IMS
                                                                                                                                                               de   muzică
                                                                                                                                                               17.35  Meridiane
               La  unitatea  „Pîine-lapfe"  nr.  1  de  pe  str.  Dr.  Petru  Groza,  lunga  şi  umilitoarea  coadă  s-a  format  la  ora                      lui  —  muzică
          deschiderii,  iar  la  ora  10  încă  nu  avea  şanse  sâ  se  micşoreze».                                                                           18.00  tn  actuaţŞ
                                                                                                                 Puterea  şi  durerea                          Radiojurnal;  2
                                                                                                                                                               tul  serii;  22,00
                                                                                                                                                               nai;  22,15  24  di
                                                                                                           |   (Urmare  din  pag.  I)  O  asemenea   dureroasă   Melodii  lirice
                                                                                                                                     nedreptate  s-a  conjugat  cu   de-a  lungul  a
                                                                                                           j  orificiu",  care  au   afectat   alte  erori  ale  conducerii.   ştiri;  0,05—6,00
                                                                                                                                                               muzical  lîocttr
                                                                                                           I  grav  situaţia   oamenilor,   Aşa  s-a  planificat,   între
                                                                                                           j  Cifrele  de  care  am  poirie-   altele,  să  se  producă  în  ju­  C I N E
                                                                                                           I  nit  au  constituit  .baza  şti-   deţ  18 000  tone  de  carne,
                                                                                                           ■  inţifică"  a  planificării  sa-   care  trebuiau  să  fie  baza   DEVA:  Fără
                                                                                                           I  lariilor  şi  veniturilor,  a  ni-.   „autoconducerii   şi   auto-   seriile,   I-JIo
                                                                                                           |  velului  de  trai.  Or,  nerea-   aprovizionării".  Plan   din   (P a r '  -  3Hî5î
                                                                                                                                                               Ina;
                                                                                                                                                                       ,  pu
                                                                                                           i, lizîndu-se  tâmpeniile   dic-                    (Mut.    A)
                                                                                                           I  tatoi-ului,  minerii,  siderur-   care  s-a  realizat  mai  puţin   ba»  şl  o  feme
                                                                                                           1 giştii, energeticienii, toţi cei-   de  50  la  sută,  la  conserve   —  B ):  Comeai
                                                                                                                                                               lea  Şerpilor
                                                                                                           |  lalţi  salariaţi  din   judeţ   din  carne  47,8  la  sută,  iar   pe tro şan i:
                                                                                                                                     la  preparate  din  carne  18,3
                                                                                                           J  au  pierdut  fiecare   circa                     se  însoară  (Pi
                                                                                                           |  360  lei  în  medie  pe  lună,  la  sută.  Ceea  ce  a  provo­  leze  de  nisiţi
                                                                                                                                                               b rie);
                                                                                                                                                                     Fata
                                                                                                           '  iar  pe  totalul  anilor  ’88  şi   cat  scăderea   consumului   lut
                                                                                                           I  ’89  —  anii  mult  trîmbiţa-   pe  locuitor  la   nivelurile   t..:cele''iui  Ber,
                                                                                                                                                               (Cultural)  :
                                                                                                           ,  tei  -generalizări  a  majoră-   alarmante  de  12,6  kg  carne   Miss  Arîzoiia
                                                                                                           i rii  salariilor  —  angajaţii   şi  de  vreo  9,8  kg  prepa­  ru l);  LONEA:
                                                                                                           '  din  economia  judeţului  au   rate  din   carne.  Cifre  ve­  mititel  —  serii’
                                                                                                           , pierdut  peste  1 000  de  mi­  cine cu înfometarea. Exem­  neruU:  PETRI
                                                                                                                                                                       (Mi
                                                                                                                                                               în  inimă
                                                                                                            lioane  lei.  Un  miliard  fu-                     A N IN O ASA l
                                                                                                           1 rat  de  la  gura  copiilor,  din   plele  vădind  dureri  şi  pri­  primejdios  (Nn
               Magazinul  nr.  29  de  lapte-pîjne  din  Goidu.  Oameni  dezamăgiţi  aşteaptă  încă...  la  ora  9,  în  jurul  navetelor   casele  oamenildr.  vaţiuni  sînt   nenumărate.  URICANI:  IjOc.
                                                                                                                                                               mă
                                                                                                                                                                   (Retezat)
          eu  sticle  de  lapte  pline  să  vină  cineva  să  le  vindă.  Dar  „sîmbată  liber",  degeaba  aşteaptă...                                         Preţul  unei I v
                                                                                                                                                               riile  I-ÎI  (Ste
                                                                                                                                                               o r A ş t i e :  » »
                                                                                                              M e n ir e a   n o a s t r ă   e s t e           te  a  ŞeherS®
                                                                                                                                                                     Pisica
                                                                                                                                                               tria);
                                                                                                                                                               ghearele   (P I
                                                                                                                                                               GEOAGIU-BAf
                                                                                                          |      s ă   o b ţ in e m   r e c o lt e             de-a   lungul
                                                                                                                                                               (Casa  de  culţi
                                                                                                                                                               ŢEG:   In  <ei
                                                                                                                                                               jupiter  (DaCic
                                                                                                          |    (Urmare  din  pag.  1}  tori  au  hotărit  să  însămân­  Călătorie  pdst
                                                                                                          *    im—     ................ ...   m i.  ţeze  culturile  In   tarlale   seriile  I-II;  3C.
                                                                                                             Păreri  asemănătoare  au.   compacte,  efectuînd  meca­  tercepţia  (Casc
                                                                                                          I                                                    r ă );  SIMERIA
                                                                                                            exprimat  şi  mecanizatorii   nizat  lucrările  şi  pe  lotu­  disoni  (Muraşi
                                                                                                            de  la  Cooperativa  agricolă   rile  date  în  folosinţă  în­  Moştenire  cu
                                                                                                            din  Burjuc.  Şi  pe  ei  i-am   delungată.  Primarul  Ionel   seriile  I-II  (Li
                                                                                                            găsit  lucrînd  la  fertiliza­  Costea  şi  ing.  Cornel  Stoi­
                                                                                                            rea, ‘terenului  cu  gunoi  de   ca  apreciau  că  ţăranii  şi   V R E i
                                                                                                            grajd,  la  arat,  la  aplica­  mecanizatorii   au  înţeles
                                                                                                            rea  faziâlă  a  îngrăşămin­  bine  rostul  lor  de  lucră­  Pentru  azi:
                                                                                                            telor  chimice.  Vasile  Gîm-   tori  liberi   ai  ogoarelor,   ii  fnr'-ţasă sşi
                                                                                                            pan,  Sideraş  Dane,  Florin   pornind   cu  nădejde   la   cerulJ  jfial  tot
                                                                                                            Peica,  Ipsif  Golineac,  Vir-   treabă,  ştiind  că  astfel  îşi   Vîntul  va  sui
                                                                                                                                                              moderat  din1 s
                                                                                                           gil  Tudosin,  Crăciun  Groa­  clădesc  propria  bunăstare,   die.  Temperaţi
                                                                                                           ză,  Iacob  Ruben,  Nicolae   fără  ca  cineva  din  afara   me  vor  il  cuţ
                                                                                                                                                              zero  şi  5  grac
                                                                                                           Căsălean  şi Petru  Iacob  nu   unităţii  să  le  mai  dea  in­  maxime  intre
                                                                                                           pregetă  să  facă  lucrările   dicaţii,  să  le  dicteze  ce  şi   grade,  izolae  i
                                                                                                           cu  toată  răspunderea,  asi-   cînd  să  Insămînţeze.  In  a-   te  In  sud.
                                                                                                                                                                La  njrgie,
                                                                                                           gurîndu-ne  că  în  această   eest  mod,  priceperea,  hăr­  ti  frum^âă işf
                                                                                                           săptămînă  vor  realiza   şi   nicia  şi  competenţa  fiecă­  cerul  degajai,
                                                                                                           semănatul  culturilor   din   ruia  îşi  vor  spune  cuvîn-   sufla  slab   b
                                                                                                                                                              eu  intensifică;
                   ...Şi  coada  de  ia  magazinul  „Spicul"  ne  scuteşte  de  orice  alte  comentarii.   prima  epocă,  trecînd  şi  la   ta l' în  vară  şi  La  toamnă,   re  de  40—60  l
                                                                                                           plantatul  cartofilor.  Ga  şi   cînd  —  aşa  cum  ştim  —   seetorul  sudie.
                                                                                                           la  Veţel,  ţăranii  coopera­  „se  vor  număra  bobocii",
   1   2   3   4