Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_74
P. 1
L I B E R T A T O C R A Ţ I E, A D E V A R !
CUVINTUL LIBER
Anul II, nr. 74 MIERCURI, 21 MARTIE 1990 4 pagini - 50 bani
A început campania
Sfînfa Revolufie din de încorsetare politică, socia
cembrie 1989 «- începută lă şi spirituală, de teroa
la Timişoara şi încheiată re şi teamă, de nelinişte
în, Capitală (de fapt ea şi grija zilei de mîine.
continuă intens pe toate Acum, important este ea
planurile vieţii noastre noi fiecare cetăţean al tării,
- n.n.) a instaurat în fără cu drept de vot, să-şi cris
libertatea şi democraţia, a talizeze gîndurile şi opţiu
deschis României drumul nile privind acordarea vo
spre Europa, spre valorile tului acelui partid pe ca-
sale de civilizaţie şi pro re-l consideră cel mai a-
gres. proape de împlinirea nă
In mod logic şi nece zuinţelor sale, acelui partid
sar, dictatura a fost înlă care are platforma ced"
turată, un organism provizo mai aptă de consolidare a
riu al puterii creat, avînd, democraţiei şi apărării in
între multe alte răspun tereselor vitale ale indivi
deri, şi pe aceea - poate dului, care dă garanfia
cea mai importantă - a unei dezvoltări dinamice,
elaborării legii electorale armonioase a României
şi pregătirii alegerilor. Cum noastre 'libere. Sigur, parti
se ştie, partidele şi for de sînt multe, dar platfor
maţiunile politice au ajuns mele unora se aseamănă
la consens şi au constituit pînă aproape de identifi
Consiliul Provizoriu de U- care, aşa că alegătorul va
niune Naţională, care, în putea discerne uşor de
ultimele două săptămîni, partea cui să fie. Ce se Ctorrifhlcâ, numeroşi locuitori_din Rîu de Mori au ieşit la amenajarea fostului parc al satului. Tot aici va
a desfăşurat o activitate mai cere este să gîndîm fi comţte^â -ţi o popicârie. Cetăţenii satului sînt hatârîţi să redea veselia , de altădată loc do agre
tădatâ acestui
tumultuoasă şi laborioasă, cu maturitate şi chibzuinţă, ment. RâeSft însă că nu aceeaşi animaţie putem întîlni şi_pe terenurile agricole ale satului. Primăvara a venit,
a purtat dezbateri fier să nu mai alimentăm di- ■ iar sâmtnţa de cartofi aşteaptă pînă la clarificarea împărţirii pâmîntului. Foto N. GHEORGHIU
binţi,. controversate, unele sensiuni şi vrajbă între oa
chiar virulente în limbaj,' meni, răfuieli mărunte şi
dar în «final, fructuoase. răzbunări periculoase, să
Fructuoase în sensul că, «întărim cu discemămînî
dincolo de deosebirile de şansele viitorului nostru şi PROCLAMAŢIA
păreri şi opjiuni politice, să le asigurăm împlinirea Oraşe fără cimitire
dincolo de pasivitatea u- prin vrere comună, prin , - -y , t 1 <«-ţ
nora şi de insistenta alto efort conjugat, prin echili DE LA înainte de a zăgăzui a-
insa ci sini .îngropaţi tn *
ra de a ieşi în faţă spre bru şi înţelegere, prin pu pele Hiului Mare, oamenii calităţile de domiciliu", I
a-i vedea neamurile şi prie nerea deplină în valoare şi-au construit casele in Această explicaţie simplă ■
tenii cum pun tara la cale, a potenţialului uman, teh TIM IŞOARA care să vieţuiască. Unele cu am primit-o intr-un loc I
dincolo de alte consideren-, nic şi material, a spiritu un etaj, două, altele fără îmbibat dc... primăvară : ■
te şi răfuieli, raţiunea o lui inventiv şi sentimentu La cererea mai multor cititori ai ziarului nici unul — după destinaţia pe malul drept al Streiu- (
învins, s-a găsit liantul pa lui patriotic ale noastre, clădirilor şi posibilităţile lo- lui, la ■marginea comunei >
triotic şi s-o adoptat le ale românilor. nostru, publicăm, începînd de astăzi, în 3 nu cale. In orice caz, erau spri- Bretea Română, unde sc I
gea electorală şi data or Deocamdată, campania mere de ziar, consecutiv, PROCLAMAŢIA DE jinite una de alta, despăr- construieşte un non orăşel. *
ganizării alegerilor, a Par electorală doar a început... LA TIMIŞOARA, reprodusă după ziarul „Ti ţite^ de alei şi ronduri de Deci, constructorii din Bc- I
lamentului şi a preşedin mişoara" nr. 22 din 13 martie a.c. flori, alteori, de cile o stra- lezat au coborît, din pri- ,
telui României - la 20 moi DUMITRU GHEONEA delă pavată sau presărată rnuvara acestui an, pe I
1990. în pagina a IlI-a cu nisip şi cioburi de scoici. Strei, în jos, pentru a ri- ■
Primele alegeri libere, Undeva, într-o latură., se diea alte baraje şi hidro- T
eu adevărat libere, după Alte detalii - în pa află piaţa. In alt loc se centrale. Dar, conform bu- ■
ani grei de dictatură, de gina a IV-a. înalfă „complexulmaga- ţiului lor obicei îşi clădesc. I
CONTUL 1989 - LIBERTATEA zinul alimentar, cofetăria, mai întii, oraşele: clădirile »
• Salariaţii Carierei gada Teliuc 3 — 5 305 restaurantul. In altă parte cu unul sau două nivele. I
miniere Ziaşti au depus lei, brigada Crăciunca- ~. cantina — una dintre clă- aleile şi străduţele înguste, ■
U L T I M A O R A în Contul Libertatea — sa — 6 303 lei, Sectorul dirile cele mai importante nisipoase, complexul tio a- i
1989 suma totală de lei. Suma a fost depusă I ale localităţii. Iată, de ce, limentaţie, clubul şi, neapă- •
minier Lelese — 6 387
IN LEGĂTURA CU EVENIMENTELE 39545 lei, astfel: bri aceste pilcuri de case înăl- rat, cantina. „Acolo, la cî/i-.l
cu chitanţa nr. 764 494,
gada preparare Ziaşti — din 30 decembrie 1989, I ţaţe' de constructori după va paşi de noi — ne-a spus •
DE LA TG. MUREŞ 15 375 lei, brigada cerinfele minime ale urba- şeful formaţiei dulgheri, I
G.F.U. — 6175 lei, bri- eliberată de C.E.C. I nismului —, am uitat să a- Florin Arnăutu —, unde ve- t
Escaladarea evenimentelor nedorite de Ia Tg. minţim aici şi existenţa clu- deţi că se toarnă temelia, I
Mureş a avut ea rezultat nu numai devastarea se
diilor unor partide şi formaţiuni politice — act re I burilor culturale —, consli- va fi cantina noastră“. ■
gretabil din toate punctele de vedere —, ci şi vioti- tuie, pentru mine cel puţin, ,Am privit: iarbă şi mai I
mizarea unor cetăţeni. Aşa c u m .s-a anunţat, Intre I adevărate orăşele ale mun- multe dreptunghiuri de bc- ■
cei care au avut de suferit în cursul evenimentelor 3000 TINERI TREC, $APTĂM(NAL,f ţilor, cu un specific apar- ton desenate pe ea. încet, I
de la Tg. Mureş din după-amiaza de luni a fost şi
cunoscutul scriitor Suto Andras, care a trebuit să I te. Botezul acestor oraşe im încet, vor „creşte" pereţii, ■
fie internat de urgenţă la spital. şi rate pe Rîu Mare s-a fă- se va aşeza acoperişul, po- I
Marţi dimineaţă, domnul Ion Iliescu, preşedintele
Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, l-a vizi PRAGUL CASEI DE CULTURA : I cat după locul în care con- dcaua, tavanul, ferestrele, ■
tat pe domnul Suto Andras la Clinica de oftalmolo structorii îşi petreceau cel uşile şi... „hai la o ciorbă I
gie a Spitalului Militar Central din Bucureşti, unde I I puţin 12 ore dirC viaţa lor de burtă". •
a fost transportat de urgenţă în cursul nopţţi trecute. Am rămas plăcut im „Săptămînal, menţionea zilnică: Baraj, Brădăţel, Deocamdată însă, con- I
Distinsul cărturar l-a mulţumit dommjlui Biescu presionaţi trecînd pragul ză Ioan Vidican, direc «
pentru grija manifestată, pentru măsurile luate în Casei de cultură din Că- tor, intră în casa de cul I I Brazi, Păclişa, Sîntămăria structorii noului orăşel de ■
vederea Internării într-o clinică specializată şi încre lan, instituţie recent afi tură peste 3 000 de tineri Orlea, Rîuşor... pe malul Strciului se mul- I
dinţăm în grija medicilor din ’ Bucureşti. Ceea ce este mult mai furnesc cu masa frugală .
liată la Federaţia Sindi pentru a viziona specta l
catelor Libere din Româ cole de film pe ecran interesant e faptul că accs- servită din pacheţele „de I
nia. In primul tind, pen normal său la videotecă, l te localităţi pot fi numite acasă", întinse pe muchiile I
tru aspectul îngrijit, rod participînd la videodisco- „oraşe fără cimitire". Este înguste ale zidurilor abia 1
al unor însemnate lucrări iecă, la cercurile de ste un „amănunt" demn de luat ivite din pămînl. . Notăm J
de reparaţii care s-au nodactilografie, ospătar- I în seamă, mai ales că, la numele unora dintre ei : 1
făcut aici. Acestea vor bucătar, culturism, gim rlndul lor — sau tocmai • Romeo Luchian, sudor !
continua, bertefieiindu-se nastică pentru copii, pen I pentru aceasta ! —, aceste şi dulgher, de 13 ani pe I
de fonduri obţinute de tru a solicita o carte de oraşe ale constructorilor nu Rîu Mare * Dorin Bordea- 1
la mai sus-amintita fede la bibliotecă. Un număr I sînt veşnice, ele dispărînd nu, un tînăr dc 21 ani. a- •
raţie. Avînd astfel de do însemnat de tineri sînt (ce paradox !) tocmai la bia eliberat din armată • |
tări, aşezămîntul de cul reuniţi în formaţii artis I naşterea obiectivelor noi, Ioan Forcoş, de loc din ■
Dar, de ce nu au cimiti- părţile Bacăului, a muncit |
° c 5 S tură atrage săptămînal tice". re oraşele constructorilor? şi în Irak • Ioan Toreţoiu. m
într-adevăr, contiriuînd
un mare număr de. locui „Este o lege nescrisă, a Costel Brăicău. Petre Prun- I
"S; - 4 tori ai oraşului, în pri o frumoasă tradiţie, în I noastră — ne-a spus belo- ţeanit, Gelu Nichila. inginer ■
mul rînd tineri, fapt care Gasa de cultură Călan nistul Dorcl Manea, care se Aurel Ciora şi mulţi alţii, I
li permite să se autofi- activează în momentul I află „pe Rîu Mare" din ■
VâĂ-ft mim PlATfOtMA MtA C0 MtOGRAM* aanţeze, ceea ce nu prea MINEI BODEA 1975. Ca peste tot, mor oa- MARIN NEGOIŢĂ |
reuşesc multe instituţii ■ meni şi in aceste oraşe — ....... ........................ .........
Desen de ALEXANDRU RUGESCU similare din judeţ. (Continuare în pag a 2-a) i • ' | uneori, chiar de bătrîneţe (Continuare în oag a 2-a) I
•-# - • -
