Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_74
P. 2
pag. CUVTNţUL LIBER NR. 74 • MIE
TELEVIZIUNI
B IŞN IŢA LA DRUM UL M A R E !
Menţinerea florei şi fau noxe pe litru de apă, au fost obligaţi să-l decolma- romaiNă
nei acvatice, chiar şi în existat cazuri eînd con tăm (!).
condiţiile unei industriali centraţia a depăşit 0,2—0,3 Miei starea Jiului nu
zări puternice, reprezintă m g/1 (!). în acţiunea în este corespunzătoare, de LIBERA
o problemă de mare inte treprinsă aici pentru a de la preparaţii fiind dever
res pentru toate ţările lu pista sursele şl secţiile vi sate mari cantităţi de sus 10*00 A ctualităţi
mii. Pe această temă, me novate, s-a constatat că pensii de cărbune, situa 10*15 Teleşcoală.
C urs de limba
reu actuală, ne-am intere deversările de noxe provin ţie datorată lipsei reacti niolă
sat la Oficiul de gospodă îndeosebi de la cocserie. vilor, a pînzei de filtru 11.20 T eatru tv. :
rire a apelor Deva, despre Deoarece iazul de decan pentru presă şi a ramelor „Im blînzirea d
rătn iceitt
modul în care se preocupă tare nu funcţionează cores metalice. Siiakespeare i
de păstrarea purităţii aces punzător, deseori se rup — Se alţi factori po re)
tei mari bogăţii naţionale. digurile şi pericolul de po luanţi mai există ? 13.20 Desene anim ai
13.30 Undeva* aproa
— Noi — ne spunea luare este iminent. — Uneori ne dau mare cer
domnul ing. Teodot Bîteă, Numeroase semne de în bătaie de cap cei ce mînu- 13.50 A ctualităţi
directorul ■ unităţii aminti trebare ridică, în conti iesc substanţele chimice 14.00 Închiderea p
te — urmărim permanent, nuare, şi poluarea Gernei în agricultură, o practică m ului
prin analize de laborator, şi, apoi, a Mureşului de dăunătoare fiind .spălarea 17,15 Teleşcoală.
starea cursurilor de apă, către Combinatul siderur-' pompelor şi .cisternelor în Curs de limbi
niolă (reluare]
atenţionîndu-i pe consu gic şi I. M. Hunedoara. apele curgătoare sau în la La prima vedere s-ar zice că un accident de circulaţie a tulburat trafi 17,40 M uzică popul.
matorii industriali şi pe Aici, pe Cema, în muni curi. De asemenea, trebuie cul rutier pe şosea, In localitatea Sîntuhalm. Mulţi conducători de autovehicule 17.50 Lim ba noastr?
au tras pe dreapta să se lămurească mai bine asupra motivului aglomeraţiei
ceilalţi factori ce degra cipiul Hunedoara, Ia insis luată atitudine împotriva create. 18,10 T ribuna par
politice
dează calitatea apei asu tenţele fostului prim-se- celor ce deversează ule lf,t0 Desene anim a
pra necesităţii respectării eretar al judeţului s-au iuri şi combustibili in lo 19.30 A ctualităţi
prevederilor legale. \ Tre construit şi două praguri curi nepermjse, acestea a- 20.00 Să vorbim
libertate
buie să precizăm că, din de fund care au dus Ia ri jttngînd în pînza freatică 20.30 Telecinem atecf
păcate, nu toţi ne înţeleg, dicarea nivelului apei şi sau direct în apă. Apoi, C iclul: M ari
punînd mai presus intere crearea de retenţii. Redu- facem apel lâ primării şi m ari regizori:
„Cei şapte sai
sele lor, nu în totalitate cîndu-se secţiunea albiei, la cetăţeni să nu trans P roducţie a si
rilo r japoneze
justificate. Ca urmare, ne nu mai poate fi preluat în forme Văile, pîrturile şi 23,45 A ctualităţi
tregii! debit, ceea ce a dus
rîurile în adevărate depo
întîlnim cu o seamă de la fenomenul de colmata- zite de gunoaie care, pe 23*00 N octurnă
fenomene nedorite ce de re şi apariţia în viitor a lingă peisajul inestetic ce-1
termină zdruncinarea echi unui real pericol de Inun creează, constituie şi veri
librului ecologic. daţie. Calitatea apelor tabile surse de infestare R Ă D I C
— Referiţi-vâ la eîteva mai este alterată şi de a apelor. selectiv^ un>
cazuri concrete. complexele zootehnice de Să nu uităm deci, sti GRAMUL, jt 'HO ]
— Să pornim cu rîul la Orăştie, Chiminăia, Bă- maţi cetăţeni, că păstra • Unii au devenit ad-boc agenţi de • Alţii — ca să spun aşa — ţineau m ul d im itr VR»
d« reportaj»,
Strei, despre care s-a vor răşti, Bretea Română, Că rea purităţii apelor este circulaţie dirijând după cum îi ducea de... şase, adică dacă se apropie vreun denţe, relatări, ini
bit şi scris mult în ulti lan şi altele, care dever un semn al Civilizaţiei, o mintea deplasarea maşinilor în zonă. pericol, dă semnalul şi scapă cine şl m uzică; 8,otr Di
ma vreme. Principalul fac sează mari cantităţi de a- problemă a prezentului şi sa zilei; 8,it) O i
pen tru fiecare; 9,
tor de poluare este Com moniu, neexistlnd staţii de viitorului vieţii noastre de poate. dialog cu dum neat
binatul „Victoria" Călan, epurare sau acestea fiind toate zilele, căreia să-i a- g»,05 Carte frt
care deversează în acest de capacitate necorespun cordăm permanent atenţia • Şi. totuşi, ce se intîmpiă, se îm cinste cui te-a
10,35 P rim plan
nu cianuri, fenoli şi alte zătoare. După ce canalul ce o merită: part ajutoarele ? Nimic mai simplu — grupul „S tereo";
substanţe toxice. Faţă de de la Chimindia s-a coî- au venit bulgarii! Ţigări, Cafea, budin Caleidoscop soci
limita admisă de 0,01 mg matat,. culmea, tot noi am NICOLAE TÎRCOB fenesc; 11,25 Folcl
că şi alte fleacuri cumpărate cu bu zlcal; 12,05 Mcmen
sdcal; 12,30 In teri
cata pentru cei de-acasă, ori eu topta d io ju rn a l; 13,15 tn
m uzicii uşo are; 13
între adevăr nul pentru bănoasa bişniţă- Trăiască litate; 15,20 Variet
libera iniţiativă, iată am5 găsit adevă
d o ric e ; 16,00 Radi.
rata cate să ne proeejwim. 16,30 Reconstruc
econ.
dezvoltare
17,00 Fotbal :
Şi totuşi, dacă aceste fleacuri şi...
ŞL î " nu prea, ar fi de găsit în magazine, reştl. T ransm isia 1
B elgrad — Dinam ,
în biroul directorului pe Cerna părinţi. Teodor ales, pentru a-i lua pen cine şi-ar mai Complica existenţa cu rectă; 19.06 In •<
te ; 20,00 Radlojurn
Spitalului- de neuro-psihia- Huh din Orăştie se 'află sia. - aşa ceva ? - i , Invitatul serii; 22
d iojurnal; 22,15 24
trie din Zam se află o sea internat la Zam din 1976 Menţionăm că vizitarea 23,05 Concertul
mă de grafice ce reflectă şi de multă vreme n-a fosţ bolnavilor Spitalului de NICOIAE GHEORGHIU trei de m uzică p
fidel activitatea din unita nimeni la el. Pe Andrei iieurp-psihiatrie din Zam a Radlotelevlziunll
ne L ibere;
24,Of
te. Unul dintre acestea se Mateş din Peştişu- Mic nU este permisă în orice zi şi - 0,05—6,00 N on st.
referă la gradul de vizita l-a căutat nimeni de aca în unitate se poate intra zlcal nocturn.
re a bolnavilor de către să. In aceeaşi situaţie se cu destulă uşurinţă — cu i # mmm & 4 Inspectoratul interjude- ' , - \
rude. Spicuim din el: Pro află Şi Nieolae Popa din prea multă uşurinţă chiar. ţean Hunedoara -De va adu
centul de vizitare este de Păuliş, Petru Tănase din In dorinţa de a încheia ce la cunoştinţa tuturor c f
58 la sută. Rezultă, deci. Boz, Ilie Timiş 'din Petro ceva măi optimist seria 3000 TINERI TREC. SĂPTĂMÎNAL, celor care organizează ma DEVA : Hoina
tria) ;
că. 42 la şută nu sînt vizi şani şi. mulţi alţii. Victor lul referitor la Spitalul de nifestări Ia care se folo Inam icul HUNEL’
publi(
taţi de nimeni. Iată tin Moţoc are asupra sa — neuro-psihiatrie din Zam seşte muzica în scop lu (Modern - A); i
fapt deosebit de grav şi ne depusă la păstrare în spi să consemnăm spusele DE crativ că se menţin în vi bat ->i o femeie
propunem să ne- ocupăm tal, evident — O impor domnului Victor Balint, goare tarifele de plată pre — B ); Comoara (F
lea Şerpilor
de eîteva cazuri de oameni tantă sumă de bani. pro- directorul economic al in: văzute în normativele exis p e t r o ş a n i: Ja.
aduşi la Zam şi, pur şi .venită dini, penşie. Cpstică stituţiei: (Urmare din pag. 1) în instituţie pentru a par tente, elaborate în teme se însoară (Farin
simplu, uitaţi aici. Buza din Băniţa se află — în cursul acestui an, ticipa la manifestări ce iul prevederilor Decretu l e z e d e nisip (7
fa ta de
b rie),
Unui este Păveî Corni r. in spital de doi ani de zUe în unitate se vor efectua de faţă mai multe colec stîrnese oprobriul, la un lui nr. 321 din 18 iunie (U nirea), LUPEN
şan din Vaţa de Jos, un şi încă n-a venit nimeni ample lucrări de renovare, tive artistice între care moment dat, al colectivi- 1956, ale convenţiei de la tecele lui Benny
(Cultural) ;
om în vîrstă de 38 ani, să-l vadă. In schimb, la de punere la punct a tu se evidenţiază cele două tâţii. Spiritele se „în Berna din 14 iulie 1967' Miss AC -ona VU
(1
care are mamă în satul Moise Şerban din Batiz turor dotărilor sale a că- , grupuri vocal-instrumea- cing", după cum ne măr rul) ; ' l On e a :
respectiv. Altul este- Nico- vine cumnatul său destul nor valoare se ridică la tale de muzică uşoară, turisea directorul casei fată iubeşte ui
lae Gutuie din Hunedoara, de des, nu atît pentru ă milioane de lei. Ni s-au grupul satiric „Semnai C“ de cultură, la spectaco (M inerul): .PETRI
Curi în inim ă (I
care are în municipiul de se interesa de el, ci, mai alocat, deocamdată, 769000 re sc ); ÂNINOASA
lei, iar proiectele de exe întors de curînd de la lele Unor formaţii din a- DIN PARTEA port prim ejdios
cuţie se efectuează Ia Tîrgovişte unde a avut 6 f«ra judeţului (ex. „Iris") UNIUNII doresc): URICANl
O.l.G.G.L. Hunedoara-De- frumoasă evoluţie în „Ga eînd calităţile de „dan tieţea învingătorul
t.-/.oi) ;
BRAD :
va, unitate care va realiza la de satiră şi umor", satori;..' pe scaune" con COMPOZITORILOR Cenuşiu — seriiU
şi lucrarea., l-a» ruga pe formaţiile de dans mo duc la distrugerea aces (Steaua roşie);
proiectanţi .să grăbească dem, grupul de recita tor bunuri de folosinţă ŞI MUZICOtOOILOR BARZA: Hercul
reste A tlantida (IV
cit mai mult elaborarea tori artistici, colective eu îndelungată. Un alţ as ORĂŞTIE: Ultim:
proiectelor- Vor ti reno care aşezământul de cul pect — cum arată sala DTNftOMÂNtA te a Şeherezadei
vate pavilionul de pşihia- . tură a prezentat specta mare după spectacolul de ţria ); Pisica îş:
ghearele . ( F i a t
trie, bucătăria, spăŞioria ' cole, unde încasări fiind film — cu mormane de GEOAGIU-BAI: .
şi garajele. Aşacţaiţ vii virate în Son iul „Liber sticle, coji de seminţe, Chaplin (Casa d<
torul apropiat Spitalul de tatea". resturi de ţigări. Atenţie, ratificată de guvernul Ro r a r , HAŢEG: c a t
nu se potriveşte
neuro-psihiatrie din Zam mâniei la 29 iulie 1969, cu BRAZI: L anţul d
se va primeni. Să dea bu Sînt şi „aspecte" care oameni buni, spiritul ci Decretul nr. 549/4869, GÂI.AN: Intereep
nul Dumnezeu, că o meri ţin de comportamentul vic e necesar să ne în Reamintim, totodată, că sa de c u ltu ră);
civic: al celor care intră soţească permanent 1
RIA: Johann Sti
tă cu prisosinţă 1 tarifele pentru folosinţa rf-geie neîncoror
fMUAN *C»tDO* muzicii sînt de 86 lei pen- valsului (Mureşul
Judecătorul (Lun-
trti baluri, discoteci, seri
de dans etc., organizate de
__ Cu alte cuvinte, pereţii ! instituţii, întreprinderi, or V R E M I
cimitire caselor se despart f i se re- I ganizaţii, asociaţii, aşeză
unesc mereu, tnţr-o nouă ! minte de cultură, persoa P en tru azi î
alcătuire fi vecinătate In- I se m enţine cald
| (Urmare din pag. I) reţii de le o locuinţă tă cit, se poate spune, consti- î ne particulare etc. şi de general . •^•oimoas
senin, vâz*iâbil„ îr
{ie Imbinafi ţi si formeze tuie fi prin aceasta un pu- | 120 lei pentru nunţi, bo a doua a inte
* încă un amănunt intere împreună o nouă locuin ternic liant intre aceşti oa- ■ tezuri, onomastici, reuniuni Vînt m oderat dii
I sant pe care ni l-au poves- ţă? - am întrebat. meni minunafi care sînt | etc,, organizate de persoa sudic. T em peratu
tit oamenii. Pereţii locuin — In nici un cax — mi-au constructorii. Oameni care u ne fizice. Plata acestor ta nim e Intre 1 şi
tem peraturile ma:
tre 18 şi 23 grad
I ţelor din orăşelele care se răspuns oamenii, Aid sub- trăiesc, spre folosul nostru, I rife se efectuează prin ridicate în sud.
_ ridieă, aici, la Bretea Ro- ansamblele ţi pereţii de la ai tuturor, mare parte din | mandate poştale sau vira
I mână, nu sînt noi. Provin diferite locuinţe se îmbină viaţa proprie, tn oraşele lor | mente, pe adresa: Uniunea La mujM-e :
“ din casele demontate la în alte apartamente. Aţe ei, cochete fi fără cknîtire. A- I Compozitorilor şi Muzico va fi îri ]gene
m oaşă şi caldă, <
1 . Brazi, Păctiţa, Brădăfel fi într-un apartament in care logilor — Inspectoratul in- fi variabil, m ai i
g din alţe locuri, unde lucra- va locui, să zicem, Tare- cest din urmi atribut, pen- * terjudeţean Hunedoara-De- nin noaptea. Vîn
I rile hidroenergetice s-au foiu, pot exista pereţi d e tm a imprima probabil, I va, str. M. Kogălniceanu rat eu intensifici
cale din sector su
Asa arată sala de baie din Pavilionul de psihia I terminat. senaţi" de copiii lui Arniu- mai multă trăinicie lucră- J ilr. 4, eonf Banca Naţio Ia 60 km /îi.
trie. Foto N. GHEORGHIU I — Se (ine seama, ca pe- tu ţi de copiii tui Porcoş. rilor durate 1 i nală, Sucursala Deva nr.
45.10.5.05.2.