Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_74
P. 3
I, 21 MARTIE 1990 Pag. 3
PROCLAMAŢIA DE LA TIMIŞOARA (I)
Populaţia oraşului Timişoara a fost iniţiatoarea Revoluţiei 1. Revoluţia de la Timişoara a fost, îneă din primele ei nesc' şi european, în care naţionalităţile au refuzat şi refuză
române. ore, nn doar anticeanşistă, ci şi categoric anticomunistă. In naţionalismul. _ Invităm pe toţi şovinii din România, indiferent
Intre '16 şi 20 decembrie 1989, ea a purtat, de una singură, toate zilele Revoluţiei s-a seandat, de sute de ori: „Jos comu că sînt roihâni, maghiari sau germani, să vină lâ Timişoara, Ia
un înverşunat război cu unul dintre cele mai puternice şi mai nismul In consens cu aspiraţia sutelor de milioane de oa un curs de reeducare în spiritul toleranţei şi al respectului re
odioase sisteme represive din lume. A fost o încleştare cum meni din Estul Europei, am cerut şi noi abolirea imediată a ciproc, singurele principii caro vor domni în viitoarea Casă a
plită, pe care numai noi, timişorenii, o cunoaştem la adevăra acestui sistem social totalitar şi falimentar. Idealul Revoluţiei Europei.
tele ei proporţii. De-o parte populaţia neînarmată, de cealaltă noastre a fost şi a rămas reîntoarcerea la valorile autentice 5. Încă în data de 16 decembrie, din primele ore ale Re
parte Securitatea, Miliţia, Armata şi trupele zeloase de acti ale democraţiei şi civilizaţiei europene. voluţiei, lina dintre lozincile cel mai des scandate a fost „Vrem
vişti ai partidului. Toate metodele şi mijloacele de reprimare 2. La Revoluţia de lâ Timişoara au participat toate catego alegeri libere !“. Ideea pluralismului politic a fost şi a rămas
s-au dovedit însă neputincioase în faţa dorinţei de libertate riile sociale. Pe străzile Timişoarei au căzut, seceraţi de gloan «na dintre cele mai scumpe timişorenilor. Sîntem convinşi e8
a timişorenilor şi hotărîrii lor de a învinge. Nici arestările, ţe, unul lîngă altul, 'muncitori,' intelectuali, funcţionari, stu fără pţartide politice puternice nu poate exista o democraţie
nici molestările, nici chiar asasinatele în masă nu -i-au putut denţi, elevi, copii şi chiar locuitori ai satelor, veniţi în spri autentică, de tip european. Cu excepţia celor extremiste, de
opri. Fiecare glonţ tras a adus pe baricadele Revoluţiei alţi jinul Revoluţiei. Sîntem categoric împotriva tehnicii, tipic*- stingă sau de dreapta, toate partidele au drept la existenţă în
o sută de luptători, Şi am învins. In 20 decembrie 1989, Ti comuniste, de dominaţie prin învrăjbirea claselor şi categorii cetatea Timişoarei. In oraşul nostru nu au fost atacate şi de
mişoara a intrat definitiv în stăpînirea populaţiei, traasformîn- lor sociale. Po temeiul ideologiei „Luptei de clasă" s-au urcat vastate sediile partidelor poliţiee, nici unul dintre membrii
du-se într-un oraş liber, în marea închisoare care devenise în la putere bolşevicii în 1917, pe acelaşi temei, nomenclatura acestora nu a fost ameninţat, insultat sau calomniat. Membrii
acele zile România. Din acea zi, întreaga activitate din oraş a comunistă română a instigat după 1944 o clasă socială Împo partidelor politice sînt concetăţenii noştri, sînt colegii noştri ’
fost condusă, de la tribuna din Piaţa Operei, de către Frontul triva alteia, a dezbinat societatea pentru a o supune mai uşor de muncă, sînt prietenii noştri care au opinii politice. Demo
Democrat Român, exponent în acel moment al Revoluţiei de terorii. Avertizăm împotriva pericolului repetării acestei triste
la Timişoara. In aceeaşi zi, armata a fraternizat cu demon istorii şi ebemăm muncitorii, intelectualii, studenţii, ţăranii şi craţia epropeană înseamnă libera exprimare a opiniilor po
litice, dialogul civilizat între exponenţii lor şi competiţia lo-'
stranţii, hotărând să apere împreună cu ei victoria obţinută. toate categoriile sociale la un dialog civilizat şi constructiv, ială pentru cucerirea adeziunii publice şi, implicit, a puterii
In 21 decembrie, în Piaţa Operei, peste o sută de mii de gla pentru a reface neîntârziat unitatea din timpul Revoluţiei. Tre în ştab
suri scandau: „Sîntem gata să murim !“. buie plecat de la realitatea că toate aceste categorii sociale an
O serie de lapte întîmplato In România, îndedsebi după fost ©primate în regimul 'comunist şi nici . una nu doreşte as Am fi acceptat în sistemul democraţiei româneşti şi Parti*'
28 ianuarie 1990, vin în contradicţie cu idealurile Revoluţiei tăzi răul celorlalte. dul Comunist Român, daeă el nn ar fi fost compromis total şi de
de la Timişoara. Aceste idealuri nici nu au fost aduse la cu 3. La Revoluţia de la Timişoara au luat parte oameni din finitiv- de către nomenclatura sa, degenerând în fascism roşa»
noştinţa opiniei publice româneşti de către mass-media cen toate categoriile de vîrstă. Chiar dacă tineretul a fost prepon In ţările est-europone în care partidele comuniste şi-an păstră!
trală, decît parţial şi confuz. In asemenea condiţii, noi, par derent, este drept să recunoaştem că oameni de toate vîrsţele o minimă decenţă, societatea le contestă în principiu, dar le
ticipanţi nemijlociţi Ia toate evenimentele dintre 16 şi 22 de s-an bătut cu aceeaşi dlrzenie pentru cauza Revoluţiei. lista tolerează în fapt. La hai, partidul comunist a ajuns însă pînă
cembrie 1989, ne vedem nevoiţi să explicăm întregii naţiuni victimelor, deşi incompletă, este o dovadă în acest sens, Ia genocid şi, prin aceasta, s-a autocxclus d in societate. Nu-I
pentru ce au pornit timişorenii revoluţia, pentru ce au luptat 4. Pentru victoria Revoluţiei din Timişoara s-an jertfit, ală vpm tolera nici în principiu, nici în fapt, indiferent sub ce de
şi mulţi şi-âu jertfit viaţa, pentru ce sîntem în continuare ho turi de români, şi maghiari, şi germani^ şi sîrbi şi membri ai numire ar încerca să renască.
tărâţi să luptăm, cu orice preţ şi împotriva oricui, plnă la vic altor grupări etnice, care de secole convieţuiesc In oraşul hoş-
toria deplină. tru paşnic, în bună înţelegere. Timişoara este nn oraş romă- (va urma)
m w m m m w » * » » • • • • • • • • • » » * * • • • * * «
T R I B U N A E POSIBIL ?
Întrebarea o adresăm domnilor de la
G.l.G.C.L, — platforma Deva. Pentru
luna ianuarie 1930 am plătit cheltuieli
comune 528 lei ţpentru patru persoa
„CUVÎNTULUI LIBER“ ne), în tuna februarie, 644 lei, deşi,
după cum se ştie luna februarie este
mai scurtă şi condiţiile meteorologice
au fost deosebit de bune (cald, .fru
moşii Bineînţeles că, nemulţumiţi,
CREDEM CA AVEM ACEST DREPT AMNEZIE SUPĂRĂTOARE ne-am adresat administratorului asocia
ţiei de locatari nr. S (str. Împăratul
Bolnavii care au afecţiuni reuma Troian), Acesta n-a avut cum să jus
tismale şi li se prescriu tratamente cu Doamna Ana Ştefan, din Deva, AJ> tifice, deoarece nici dînsul nu ştie. Ne-a
ultrasunete, nu le pot face la Policli Transilvaniei, bloc 9 A, ap. 3, n« rela spus că asta este situaţia; că dumnea
nica din Deva, pentru că aici nu există tează necazurile pe ,eare 1 le provoacă lui nu are ce face, că şi azi (15 mar
nici un aparat de ultrasunete. Cei care infiltraţiile de la , instalaţia sanitară a 25 de familii din Ruşi am depus ce- tie a.c. — n.n.) au un proces la tribu
au nevoie* de această procedură de fizio băii apartamentului de la etajul supe nal cu G.I.G.C.L.-ul tot pentru aseme
terapie şi nu se pot deplasa zilnic la rior. Problema este veche şl "pentru •so jjfferi ta 1988—-1989 pentru a ni se instala nea motive. Ba, mai mult, ne-a pus la
telefoane. Ni s-a promis că le vom avea
Baia sărată, atîţ din cauza bolii eît şi luţionarea ei a făcut numeroase demer după montarea centralei telefonice de ia dispoziţie facturile de plată care, în-
a lipsei de mijloace de transport te co suri, în decembrie 1989 G,I.G.C.Iv Deva Bretea Română. Intre timp, satul Iluşi tr-adevăr, pe luna ianuarie sînt nud
mun, sînt obligaţi să renunţe la ea. Nu a formulat şi un răspuns ta acest sens: a intrat în componenţa n.ou-înfiinţatei mari decît In decembrie,' iar pe luna
s-ar putea transfera măcar unul din a- „Reţinem că cele relatate s-au adeverit comune Strei, pteă la data de 1 ianua februarie, mai mari ca în ianuarie.
paratele de ultrasunete de la Baia săra şi ca urmare, compartimentul fond lo rie a.c. Pînă cînd oare vor mai creşte sumele
tă la Policlinica din Deva ? Mai ales că cativ a emis ordin de începere a lucră înscrise pe facturi ? Pînă la vară ?
am auzit că un asemenea aparat era rilor de către secţia A.C.T.". Ara repro Acum aparţinem iar de comuna Bre (IAU AN A SECARA, Deva).
folosit doar de unealta defunctului dic dus acest răspuns pentru a ie1 aminti ce tea Română, ta care s-a montat în 1989
tator, fostul prim-seeretar ? : Credem că lor vizaţi că nu şi-au respectat promi centrala telefonică, dar problema noas
bolnavii care nu se pot deplasa pteă la siunea, deşi au trecut eîteva luni de a- tră nu se poate rezolva. Ne-am adresat
Baia sărată ar fi mai îndreptăţiţi să be tunei. Sperăm că o vor face totuşi, eît în acest sens primăriei din comună, de POŞTA RUBRICII
neficieze de serviciile unui asemenea a- mai curind, spre a opri degradarea pere unde am fost trimişi la D.J.P.Tc. Deva.
parat. (Virgil Niţă, Deva, str. Liliacului, ţilor apartamentului doamnei Ştefan şi Aici ni s-a prezentat următoarea posibilă so • Nicolae Ungureanu. Zam, strada
bloc 24, seara A, apartament 9). a duce la stingerea tensiunilor create din luţiei să luăm legătura cu cei 4 deţină Băncii nr. 163. Nemulţumirile dv. privind
acest motiv între dumneaei şi vecinul tori de telefoane din sat spre a accepta aprovizionarea cu produse alimentare
Petru Zimbran. ca pe lingă fiecare să mai fie racordate sînt justificate Aveţi dreptate că această
alte 4—5 familii. Soluţia nu ni se pare activitate nu se poate desfăşura „după
CALDE MULŢUMIRI acceptabilă. (Mireea Drăgan, sat Ruşi, nr. bunul plac" al fiecăruia. Ea trebuie îmr
IARĂŞI TELEFOANELE I ? bunătăţită de către , U.J.C.C., care răs
Aid numesc laan Mihalache şi sînt 19). • punde de acest domeniu.
muncitor în Valea Jiului, oraşul Vul Oricîte argumente ar avea conduce • Ghcorghe Ilie, din Boholt, comuna
can, din W70. Pentru că m-am îmbol rea Direcţiei judeţene de poştă şi tele Nicolae Grigore, om al'muncii la Sec Şoimuş, ne scrie că Ia magazinul din sat
năvit de plămîni am fost internat la comunicaţii, nu ne poate convinge că ţia de drumuri şi poduri naţionale De se mai practică îneă vânzarea condiţio
Sanatoriul T.B.C, ,<fia Gcoagiu, secţia lucrurile merg aici a # eum trebuie. Ne va, domiciliat ta Deva, Bulevardul . De- nată, oamenii fiind obligaţi să cumpăr
a ll-a, salonul 36. Prin îngrijirile pri referim la buna funcţionare a telefoa cebal, bloc S, scara I, ap, 12, ne sesi re, pe llrigă produsele solicitate, şi alte
mite, într-un. timp scurt m-am pus pe nelor. Numărul mare de scrisori trimise zează că s-au împlinit 12 flni de cînd a le, nedorite (de pildă 'sfleksuri), care
picioare, deşi am fost foarte bolnav. redacţiei şi de oameni Veniţi ta audien depus la D.J.P.TC cerere pentru insta stau de mult timp în magazie sau sînt
De aceea, cu respect vă rog să trans ţă, cam reclamă serioasele' deficienţe dta larea' uniri post telefonic la domiciliu] roase de şoareci. < :
miteţi mulţumirile mele domnului doc acest domeniu, ne fac să credem că nu propriu. Adresează şi o întrebam celor :• Iosif Şomau, Ohaba, corn. LăpjUgiU -
tor A. Prieă, dmmneţ M. Conţan, soră se acordă suficientă atenţie acestei pro care l-au obligat să-şi tocească pingelele, de Jos. Problema dv. a fost abordată,
medicală, De altfel, intreg personalul bleme, că doleanţele oamenilor sînt tra bătînd drumul cu rugăminţi la... poştă: aşa cum ştiţi, în ziarul nostru’pr, 50
ntedical al sanatoriului este minunat. tate superficial. Dacă cei ce diriguiesc e nevoie să mai treacă 12 ani pînă cînd dini 3 martie 1990. Soluţionarea ei depta-
Dumnezeu să îi ajute la tot pasul l treburile susnumitej direcţii ău o altă va aveă şi dânsul „marea şansă" să vor de de hotărârea consătcndor dv.,- aş», euni
explicaţie, îi rugăm să o, pună pe hârtie bească la telefonul personal ? de altfel înţelegem că s-a şi intîmplat.
şi Să ne-o trimită, de fapt, să răspundă
cetăţenilor Care aşteaptă (unii de luni
EU $ 0 AM SCRIS'REDACţlEI I de zile) ca telefonul lor să aibă ton, nu
’ toane. CAFENEA
Subsemnatul Cazan Aurel, domiciliat I A DISPĂRUT Precizare
Este de-a dreptul hazliu, dar şi peni
în satul Ardeu, comuna Balşa, vă rog să bil, ta acelaşi timp, ca pentru un tele I UN COPIL LITERARA
publicaţi protestul şl indignarea mea îm fon care hu-ţi funcţionează de 4 luni, In nota „Nu-i plăcea
potriva celui care a scrisoarea ce cafeaua", din ziarul Sindicatui liber de 1» ’
a apărut în ziarul „CuVfcîtul liber" nr. să ţi se pretindă plata unor convorbiri " Slmbătă, 17 martie I.C.S.A.P. Hunedoara, în
adiţionale. In speţa, este vorba de tele I 1990, in jurul orei 18,
37, din 6 februarie 1990. fonul 17463, dta Deva, posesor Măria nostru de sâmbătă, 17 colaborare cu 'Clubul i§wv:
In acea scrisoare cîţiva consăteni de-ai . a dispărut de ia dorai- martie a.c., data comi leviior, a iniţiat la cofe- ~i
mei au formulat o reelamaţie împotriva Cianciuli Zamfirescu, str. G. Enescu, bl. I ciliul din Hunedoara, terii infracţiunii nu este tăria „Corvtaul*- din io- ;
familiei Belea Viorel din satul Ardeu, 4, ap. 36, dar ne sînt semnalate multe S str, Aleeu Russo nr. 34, începutul lunii februarie \ calitate „Cafeneaua lite- .<?
iar pe mine, fără nici o reţinere sau asemenea cazuri. Problema cea mare I copilul Gheorghe An- rară". Organizată . CxClu- :
jenă din partea Tor, m-au trecut pe plic este că omul are nevoie de telefon, nu | dronie, în vârstă de 8 1990, ci al lunii ianuarie | siv pentru tineret, primă
ca expeditor, deşi in interiorul scrisorii de explicaţii de tot felul. Doamna Zam I ani. Este îmbrăcat în- a.c., iar cafeaua nu tre- ţ ei ediţie s-a desfăşurat
ei şi-au dat numele. întreb pe acei con firescu spunea că, fiind cetăţean român ■ tr-un fîş galben cu buia predata organelor l sub titlul „E primăvară
săteni: cu ce drept m-au semnat pe mine de origine străină, cu prilejul unor eve I dungi negre, pantaloni judeţene ale F.S.N., oi i .şi e libertate”, ; Aii fest
pe plic1? Eu nu am cunoştinţă să fi vor nimente politice, telefonul îl era „de " albaştri, iar pe cap are invitaţi poeţii'Ana'Oe^rl:' ;
bit cu ei--vreodată despre aşa ceva, nici fectat" de ştim noi cine. Ultima „defec | o căciulită roşie. direct la I.G.R.A. Deva. 7 Dumitru Spătaru şi Eu- ..
decum să reclam pe cineva, aşa cum ei ţiune" s-a produs cu prilejul ultimului Gopilul este surdo- Eroarea aparţine Prp- * gen Evu.
au făcut şi nu şi-au asumat - întru-to- congres ceauşist, iar de atunci telefonul mut. curaturji municipale Hu- 1 Colectivul cofetăriei
tul responsabilitatea acelei scrisori. Pot a murit. Cu toate intervenţiile făcute Cine poate da infor nedoara, care a anchetat ^ ga^dă, în frunte cu tînă- :
să afirm că acea scrisoare s-a făcut nu nu s-a făcut nimic, spunîndu-i-se că te maţii este aşteptat la a- ra Ana Diaconescu, a a-
mai pentru a denigra familia Belea, ta- lefonul este sigilat. dresa de mai sus. cazul. Se mai întâmplă, ţ vut un aport însemnat ‘
tr-un moment de' stare necugetată din Şi acum, domnilor ?. De cine şi de la reuşita amintitei ac
partea celor care au seri#, -■ — ce ? (V, Neagu) ţiuni.