Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_75
P. 1
:
L I B E R T A T E, D E I E, " A P E V A R !
CU VlNTUL l i b e r
Anul II, nr. 75 JOI, 22 MARTIE 1990 4 pagini - 50 bani
Şedinţa Consiliului Judjţaan
OMAGIU
REVOLUŢIEI! Provizoriu do Uniune Naţională
Comemorăm, . astăzi, Cu 'o prezenţă şubredă, Participanţii la dezbateri
trei luni de la Revoluţia miercuri,: 21 martie a.c., — Constantin Mocăniţă,
din Decembrie. Am scris Consiliul Judeţean Provi Graţi&n Mircea Rădulescu,
decembrie cu D mare de zoriu de Uniune Naţiona Romulus Ghişă, Consţantin
tipar pentru a cinsti cu lă s-a întrunit .într-o şe Tameş, Ioan Crişan, Du
pioşenie toate zilele e- dinţă care a avut înscrise mitru Armăşescu, Adalbert
roice ale Revoluţiei. Şi pe ordinea de zi: analiza
cele din Timişoara, din aprovizionării populaţiei Takacs ş.a. — au făcut
16, 17, 18, zile de rug şi în trimestrul I a.c., coop propuneri interesante pen-
flacără, de jertfe. Şi cep tarea de noi membri în . tru perfecţionarea- activită
din 20, cînd Timişoara biroul executiv, completa ţii comerciale din oraşele
s-a eliberat de tirania rea comisiilor de speciali şi satele judeţului
comunistă. Şi zilele de tate, alegerea membrilor
21-22, cînd Capitala în- Primăriei judeţului şi a • Comandant al Poliţiei
sîngerafă a alungat că comandantului Poliţiei ju judeţene a fost ales dom
lăul de ia Scorniceşti, iar deţene. nul căpitan Ioan Poantă.
făclia Revoluţiei a cu
prins întreaga ţară. Şi
toate zilele care au ur
mat pînă la victoria de
plină a poporului.
Sînt doar trei luni ale U n s e c r e t f o a r t e [
tinerei noastre Revoluţii.
Să menţinem veşnic a-
prinsă făclia luptei pen . . . c u n o s c u t )
tru libertate şi dreptate,
pentru adevăr. Să fău
rim cu toţii o societate
nouă, democratică, aşa CORtSPOSDEHJA (!)
cum merită naţiunea
noastră atît de încercată.
Acum, la comemorarea Inlre aşa-numitcle „obiec participant la întâlnirea
a trei luni, să ne cinstim te capcană", care pot pro ■ domnului general maior Ni--
eroii şi martirii care, cu voca distrugeri materiale fi colae Cerbii cu ziarişti din
preţul vieţii lor, au pus pierderi de vieţi omeneşti, presa română şi străină
piatra de temelie a noii se numără fi scrisorile, In transmisă selectiv de Tele
Românii. lume, deci fi in ţara noas viziunea liomâna Liberă in
tră, de mai multă vreme au seara dc vineri, 16 martie
* fost luate măsuri menite să a.c. — mărturisesc că pri
W VW V W W AAIV V V V V V V W W W tfV V ^ V W V W V W V W W U W W W yW W W W V V V V V V y'M V V V W W W W W W tfW W V W V W W W W » \ înlăture asemenea potenţia mul ginii a losl acela dc
le ameninţări. Aşa se face ă vă informa cît mai evact
Români şi maghiari, o istorie comună l i că, in timpul pentru tot pe dumneavoastră, stimaţi
deauna apusei dictaturi, în cititori, in legătură eu po
O declaraţie a domnului general Ion Scrieciu, prim- zarea ţării, pentru acordarea libertăţilor şi drepturilor clădirea Direcţiei de Trans sibilele „preparative'' su
vicepreşedinte al Consiliului judeţean provizoriu de uniu tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, au incitat porturi Poştale Bucureşti portate de scrisorile pe caic
ne naţională Mureş, transmisă ieri dimineaţă pe postu la profanarea unor credinţe şi personalităţi, ta escala — unicul centru din ţară mulţi le-aţi expediul peste
rile noastre de radio, a făcut să ni se Încrînceneze inima darea resentimentelor şi în final .a violenţei. prin care se expediau şi hotare sau cărota le eraţi
de durere. Evenimentele sînt tra g ic» Trebuie să avem însă tăria primeau scrisori in şi din destinatari. Aceasta şi în
Ştiam că în acest judeţ şi îndeosebi la Tg. Mureş se să le depăşim. Să avem încredere în Declaraţia Biroului străinătate — funcţiona o intenţia dc a defini un prag
petrec evenimente nedorite, luasem cunoştinţă d e . ape Executiv ol Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, în unitate specială a Depar intre legendele (multe) şi
lul la calm şi, raţiune făcut luni seara, la Televiziunea Comisia centrală instituită pentru anchetarea cauzelor şi tamentului Securităţii Sta adevărurile (explicabil, in
Română liberă, de domnul Ion Iliescu, preşedintele Con stabilirea soluţiilor în vederea restabilirii ordinii şi liniş tului, Sub această mască a finit moi puţine) care cir
siliului Provizoriu de Uniune Naţională, şi credeam că tii publice, identificarea şi tragerea la răspundere a per controlului exterior, antite- culau în legătură cu vio
gîndul bun, prietenia, frăţietatea, convieţuirea armonioa soanelor care s-au făcut vinovate de actualele incidente. rorist al corespondenţei se larea corespondenţei.
să de veacuri, pe aeeştă -plaiuri, a românilor şi maghia Să avem încredere în măsurile ce s-au luat şi se vor mai ascundea una dintre nume Statisticile arată că. săp
rilor, ca şi a altor naţionalităţi, vor triumfa împotriva şo lua pentru calmarea spiritelor, elucidarea cauzelor şi re roasele acţiuni prin care se tămânal, prin Direcţia de
vinismului şi iraţionalismului, a celor care caută să în intrarea în normal a vieţii publice. eludau, cu bună ştiinţă, ga Transporturi Poştale Bucu
vrăjbească pentru a-şi face jocul murdar. Dar n-a fost N e alăturăm tuturor oamenilor d e'b in e, români-şi ranţiile constituţionale, reşti se manipulau circa
să fie aşa. La Tîrgu Mureş, elemente extremiste au esca maghiari, tuturor celor care au cerut luciditate şi uni Este, incontestabil, dem 50—60000 astfel de scrisori,
ladat violenţa, cauzînd moartea a 6 persoane şi rănirea tate, raţiune şi calm în soluţionarea problemelor ampli nă de toată admiraţia ini Bineînţeles, toate erau „pre
altora aproape 300, din care. mai mult de 30 grav. Şi ficate pînă la înfruntare de către elementele extremiste. ţiativa Ministerului Apărării luate" de acel colectiv for
aceasta, după ce. în zilele precedente, tot datorită vio Istoria convieţuirii de secole a românilor şi maghiari* Naţionale de a dezvălui o- mat- din 100—120 de spe
lenţei, alte persoane au fost brutalizate, rănite. Io/ în Transilvania este istoria conlucrării frăţeşti pentru piniei publice sistemul care cialişti „cu ochi albaştri“,
funcţiona în perioada regi
(va, urma)
Nu vom face un istoric al evenimentelor' de le Tg. a viaţă liberă, democratică. Doar atunci cînd cercuri in mului ceauşist pentru cen
Mureş şi din alte localităţi ale acestui judeţ. Organele teresate au vrut să-şi satisfacă poftele naţionaliste, şovi-
zurarea corespondenţei. Ca MIRCEA DIACONU
în drept vor stabili adevărul şi vinovăţia celor care au niste, iredentiste, învrăjbind şi aţîţînd pe unii împotriva
incitat ta violenţă, fie ei români sau maghiari, vor elu altora, doar atunci istoria a fost tulburată.
cida cauzele reale ale manifestărilor de naţionalism şi Să facem ca istoria noastră comună, a convieţuirii ,
şovinism. Fapt este că elementele extremiste, şi dintr-o paşnice, frăţeşti, constructive să nu mai fie tulburată, să
"parte şi din alta, s-au avîntat în exacerbarea unor cerin ducă la înscăunarea deplină a libertăţii şi democraţiei.
ţe şi, denaturlnd măsurile luate pînă acum pentru democrati „ GHEORGHE PAVEL
MMMWWWWVWVWWWtfWMVWWVWWâVWVWMMWWVVWVVVW WVWIWlJWWWWVVWWVVVWVWVW
Drum deschis liberei iniţiative (I)
IN PAGINA a IV-g
• DECLARAŢIA S-a dat publicităţii dezvoltarea unei game paraţii-cpnfecţii : textile,
GUVERNULUI DeCretul-Lege nr. 54/ largi de activităţi, de ser metalice, ţesături, materia
1990, din 5 februarie. vicii. le de construcţii, articole
ROMÂNIEI a.c., privind organiza — Vă rugăm să con de artizanat, bijuterii, ta
rea şi desfăşurarea u- cretizaţi cîteva dintre piţerii, lenjerie etc.; • în
• Libertate, nor activităţi economi acestea, cu arie largă sectorul medical şi sanitar:
egalitate, ce pe baza liberei ini cabinete particulare,: alte
ţiative. de aplicabilitate în toa-' prestaţii; • „service” : auto
fraternitate — Cum este privit a- te localităţile ţării. diverse, întreţinere şi re
cest pas spre economia — De exemplu: • în sfe
(DECLARAŢIA paraţii radio şi televizoa
de piaţă în judeţul nos ra comerţului: bufete, bo re, înregistrări magnetice
ORGANELOR Şl tru, domnule Alexandru degi, berării, baruri de zi, şi benzi video, de proiec
Işan, directorul Direc cof etării-patiserii, cafene
ORGANIZAŢIILOR tare, documentaţii şi asis
ţiei financiare judeţe le, ceainării, restaurante; tenţă tehnică, executarea
DEMOCRATICE, ne ? • în turism: minihoteluri, „SCRISOARE DESCHISA"
JUDEŢENE Şl — Gu interes şl răspun discoteci, unităţi de agre Interviu realizat de
dere, fiind o componentă ment; • în transporturi DUMITRU GHEONEA
ALE MUNICIPIULUI (persoane şi m ărfuri): ta
esenţiailă a privatizării, a Desen de ALEXANDRU RUGESCU
DEVA). xiuri, microbuze, camioa
stimulării interesului ce ne, alte mijloace auto par
lor întreprinzători pentru ticulare; • lucrări de re- (Continuare în pag. â 2-a)
