Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_75
P. 2
pag. 2 CUVTNTUL LIBER NR. 74 • JC
PROCLAMAŢIA DE LA TIMIŞOARA (II) TELEVfZiU
6. După patru decenii de educaţie şi propagandă esclusiv paragraf specia] care să interzică foştilor activişti comunişti ajunsurile şi inechităţile lor. Sîntqm însă categorie in favoa ROMÂf
* comuniste, există In conştiinţa tuturor românilor prejudecăţi candidatura la funcţia de preşedinte al ţării. Preşedintele Ro rea ideii de iniţiativă particulară. Fundamentul economic al
aparţinînd acestei ideologii. Existenţa lor nu este o vină pen mâniei trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noas totalitarismului a fost atotputernicia proprietăţii de stat. Nu LIBERi
tru purtător. Manipularea lor, Insă, de către grupuri inte tre de comunism. A fi fost membru dc partid nu este o vina. vom avea niciodată pluralism politic fără pluralism economic,
resate în renaşterea comunismului şi reinstaurarea Iui la pu Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, S-au găsit însă şi voci care, în spirit comunist, să asimileze 10,00 Actualităţi
tere este un act contrarevoluţionar. Pe lista de lozinci, mul de la realizarea profesională pînă la primirea unei locuinţe, iniţiativa privată cu «exploatarea" şi pericolul catastrofei de 10,15 Teleşcoalâ
11,20 Teleclnemai
tiplicată la xerox şi împărţită în 28 ianuarie demonstranţilor de carnetul roşu şi ce, consecinţe grave atrăgea predarea lui. a apare oameni bogaţi. Se speculează în acest sens invidia le* (Reluare) :
din Piaţa Banu Manta din Bucureşti, se aflau şi slogane vecin Activiştii, au fost însă acei oameni care şi-au abandonat pro , neşului şi teama de muncă a fostului privilegiat din între „Cei şapte
de 45 de ani. Identificarea, de pildă, a partidelor „istorice" fesiile pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia dp. pri prinderile comuniste. Regia Akirt
wa
cu partide vînzătoare de ţară este un astfel de slogan şi con vilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a Dovadă că timişorenii nu se tem de privatizare este faptul 13,35 Actualităţi
stituie o calomnie. Dimpotrivă, activiştii comunişti dc acum făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pc care că mai multe întreprinderi şi-au anunţat deja intenţia de a se 13,50 închiderea
45 de ani, dintre care unii au şi astăzi funcţii importante în trebuie să le ofere un Preşedinte. Propunem reducerea pre transforma în Societăţi anonime pe acţiuni. Pentru ca aceste mulul
conducerea ţării, se fac vinovaţi de trădarea României şi aser rogativelor acestei funcţii, după modelul multor ţări civilizate acţiuni să fie -totuşi cumpărate pe bani curaţi, ar trebui în 15.30 Telcglob
virea ei U.R.S.S.-ului. Ei sînt cei care scandau atunci: „Slalin ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Preşedinte al României fiinţate In fiecare oraş comisii de inventariere a averilor foş Santiago d<
şi poporul rus libertate ne-au adus 1‘ şi nu membrii partide ar putea candida şi personalităţi marcante ale vieţii culturale tilor privilegiaţi ai puterii, corupţiei şi penuriei. De asemenea, 15.45 Tineri lnte;
muzică pop
lor «istorice". Aceştia din urmă s-au opus transformării Româ şi ştiinţifice, fără o experienţă politică deosebită. acţiunile unei întreprinderi se cuvin oferite spre cumpărare în 16.15 Panoramic
niei intr-un satelit al Moscovei şi unii an plătit cu viaţa aceas Tot în acest, context, propunem ca prima legislatură să primul rînd lucrătorilor ei. 16.45 Teleşcoală
tă îndrăzneală. Se impune redactarea de urgenţă a unei scurte fie de numai d«i ani, timp necesar întăririi instituţiilor demo i Considerăm constructivă şi îdeea, mai radicală, a privati Curs de li
gleză (relut
dar corecte istorii a perioadei 1944—1950 şi difuzarea ei în cratice şi clarificării poziţiei ideologice a fiecăruia dintre muL zării prin împroprietărirea tuturor lucrătorilor unei întreprin 17.10 Adevărul i
tiraje de masă. , lele partide apărute. De-abia atunci am putea face o alegere deri cu un număr egal de acţiuni, statul urtnînd să păstreze artistic
7. Timişoara a pornit Revoluţia împotriva- întregului regim în cunoştinţă de cauză, eu cărţile pe masă. numai acel procent de fonduri, care să-i asigure controlul acti 18.10 Tribuna
politice
comunist şi întregii sale nomenclaturi şi nicidecum pentru a 9. Timişoara nu a făcut revoluţie pentru salarii mai mari vităţii. fn felul acesta, s-ar oferi tuturor lucrătorilor şanse 19.10 Desene ani
servi ca prilej de ascensiune politică unui grup de dizidenţi sau pentru alte avantaje materiale. Pentru acestea era sufi egale la prosperitate. Dacă cei leneşi şi-ar pierde şansa, nu 19.30 Actualităţi
cientă o grevă. Sîntcm toţi nemulţumiţi de sistemul de sala s-ar putea totuşi plînge de discriminare. 20,00 Semnal.
jmtieeauşişti din interiorul P.C.R.-ului. Prezenţa acestora în 11. Timişoara este hotărîtă să ia în serios şi să se folo Redactor
fruntea ţării face moartea eroilor din „Timişoara zadarnică. rizare, sînt şi în Timişoara categorii de muncitori care lucrea sească de principiul descentralizării economice şi administra Dumitrescu
I-am fi acceptat poate în urmă eu zece ani dacă la Congresul ză în condiţii extrem de grele şi sînt prost plătiţi (vezi, de tive. S-a şi propus experimentarea în judeţul Timiş a unui 20.15 Pro-musica.
Opera
,1
pildă, cazul celor ce muncesc la turnătorii sau în industria
al XH-lea al partidului s-ar fi alăturat lui Constantin Pârvu- detergenţilor), şl, totuşi, nici un colectiv nu a făcut grevă model de economie de piaţă, pornind de la capacităţile sale LammermtH
lescu şi ar fi răsturnat clanul dictatorial. Dar n-au făcut-o, pentru mărirea lefurilor şi nu şi-a trimis delegaţi să trateze puternice şi dc Ia competenţa specialiştilor de care dispune. Gaetano Di
(selecţlunl)
deşi aveau şi prilejul, şi funcţii importante, care le acordau cu guvernul revendicări materiale exclusive. Majoritatea ti Pentru atragerea mai uşoară şi mai rapidă a capitalului străin, 21.25 Reflector
prerogative. Dimpotrivă, unii chiar' au ascultat de ordinul dic mişorenilor ştiu ceea ce toţi economiştii se străduîe în aecste îndeosebi sub formă de tehnologie şi materii prime speciale, 21,55 Opinia spo
tatorului de a-1 huli pe dizident. Laşitatea lor din 1979 ne-a zile să aducă ţării la cunoştinţă: mărirea In acest moment a şi pentru Crearea de societăţi mixte, cerem şi pe această cele 22.25 Actualităţi
22,40 Nocturnă
costat încă zece ani de dictatură, cei mai grei din toată pe salariilor ar declanşa automat inflaţia, aşa cum s-a întîmplat înfiinţarea la Timişoara a unei filiale a Băncii de Comerţ Ex
rioada, plus un genocid dureros. terior. O parte din ciştigurile în valută ale părţii române din R ^>1
în unele state est-curopene. Iar inflaţia odată pornită, sînt
8. Ca o consecinţă a punctului anterior, propunem ca legea necesari ani de eforturi pentru a o stopa. Numai creşterea aceste societăţi mixte va intra în salariile muncitorilor, înlr-un
SELEC^IUNI I
electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecu-' producţiei, deci a cantităţii de marfă aflată pe piaţă, va per procent ce Va fi negociat, de la caz la caz, cu liderii sindi GRAM UL I: 6,Of
tive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti mite, în paralel, creşterea generală a nivelului de salarizare^ cali. Plata unei părţi din salariu în valută va asigura o benă mul dimineţii,
«umanişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în fu plus, pentru bugetul sărac al României prioritare trebuie cointeresare materială a muncitorilor. Jri plus, paşapoartele nu de reportaje*
denţe, relatări, i
viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor să fie acum cheltuielile destinate restabilîrS unui nh-el minim vor mai fi carnetele bune doar de ţinut îh sertar. O altă con şi muzică; 8,00
şl suspiciunilor care frămintă astăzi societatea româneas de civilizaţie. Se impun, de pildă, investiţii urgente în dome secinţă pozitivă ar fi scăderea cursului valutar la .bursa lîlw'nl, sa zilei; MO O
că. Pînă la stabilizarea situaţiei şi reconcilierea naţio niul asistenţei medicale şi salubrităţii. ceea ce ar atrage după sine creşterea imediată a nivelului de pentru flecare;
dialog cu durftnc
nală, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară. 10. Deşi milităm pentru reeuropenizapea României. nu do trai al oamenilor. 10.05 Mioriţa; ll
Cerem, de' asemenea, că în legea electorală să se treacă un rim copierea sistemelor capitaliste oeeideŞtale, care îşi au ne (Va arata) plan sonor: gri
preş; ii,05 Curie
A ftA ă W A V W W W W A W W > V W â W flW A W »W iW W A W W W W W V W W V W W W W / Z W W W W W W V W W ^ vw W V V W W W V V V W W ÎftV W A W W a M V eiV V V W / i tiv; 11,25 Din
de folclor a Rad
Oameni în folosul v ~ ^ ; A nil Române; 12,
menta muzical;
pereta „Fiica ts
Duminică, 18 raâr- ţ major** de Jacqu
oamenilor tic 1996, te biserica ţ bacb; 13,00 Rad
13,15 In actualit
Varietăţi folclor.
Doamna Sanda Albu lu san, Viorica Igna, Felieia i din Cigrriău a fost i Radiojurnal; 16
t slujit parastasul pen- 1
tostrumentale
crează la „Plafar” Orăştie Paşca, Emilia Pieşa... şi ? tru eroii martiri ai ? 16,30 In sprijinul
de aproape zece ani.. De p \ lista este mult mai lungă. torului; 16,45 :
de
v
muzică
bună perioadă de vreme Cum domnul director, /Revoluţiei din D e-’ 17.05 Aveţi «
este şefa biroului desface- nou ales,- Inginer Lucian 1 cembrie 1969. Cu a- l 17,35 Meridianele
i re. O întrebăm: „Ce pro Darie, era plecat în Sta 1 cest prilej, numeroşi V cului; 18,00 In
ţc;
20,00
Rad
duse desface „Plafar” pen tele Unite ale Americii \ credincioşi au venii \ 21,00 Invitatul s<
tru populaţia judeţului,' de pentru a încheia noi con Radiojurnal; 22,:
fapt, pentru populaţia ţă tracte ale firmei „Plafar" tt-c. Comentarii
rii ?". ' corespondente; <
Orăştie, doamna Valeria certul «strei
— Beneficiarii noştri sînt Lungu, contabil şef, ne in RUGĂCIUNI zlcâ , .. jtă-
televlzîuicd Romi
mulţi: „M iraj” Bucureşti, formează despre alte pre PENTRU re; 24.00 ştiri;
„Nivea" Braşov, „Farmec" ocupări zilnice ale colec Non stop muz
Cluj, „Biofarm” Bucureşti, tivului de la „Plafar" t a .ta _ A sos ir momcmtul P.'-f o n o a m c c \ jr^ o m £ *jn A -. ODIHNA turn.
Fabrica de antibiotice din — Vrem să creştem su IMl IAU A L u » JAMt u rtr. ’ POT SA Ml UIT fiUiSAJtMCfiJTVt.? SUFLETELOR C I N E I
Iaşi, „Terapia” Cluj, în prafeţele cultivate cu ace \________________ DEVA: Jandi
treprinderea de medica le plante medicinale pe ca jandarmeriţele
mente din Bucureşti şi al re oamenii le vor: muşe 4 la sfîn ta b iserică, a- i HUNEDOARA:
din Valea Şerpii
ţii. Dar forul nostru coor ţel, mentă, tei, chimion t ducînd- ob olu l lo r de i dern — A ) ;
etc., ia care trebuie să re viaţa mea (Mode
donator este Centrala in / sim ţire p en tru c o - / Inamicul publi
dustriei de medicamente cunoaştem că sîntem defi ) memorarea celor că- J (Flacăra); PE1
şi cosmetice Bucureşti. citari. Le înlocuim cu JandariîT^ se
„Coada şoricelului”, flori 1 zuţi. Preoţii Puşcaşu 1 (Faring) ; Fale
De la „domnul • inginer de soc, măceşe şi altele. în noaptea de 18 spi’e 19 ni s-a spus că se numeşte stp (7 Noiembr
Dorin Frăţilă, şeful sec Cum se rezolvă Dobre — n-a venit. Cum A Doru, Filifr loan şi A na (U nirea);
ţiei de valorificare a ule Oamenii de la „Plafar" martie a.c., copilul meu de copilului îi era tot mai | Iov Mircea au adre- \ Tick... tick... ti
taral); VU LC Aî
iurilor volatile, aflăm alte sînt cu toţii la lucru. Ca 18 atu a făcut nişte crize. ţ sat cuvinte încărcate ţ ttîl armei secre
eîteva amănunte; dovadă şi-au luat salariile La orele 2,30—3,00 am a- rău, am fugit cu el la un ide căldură, înălţînd i ceafărul); LON1
în ianuarie şi februarie. doctor acasă., cunoscut bi Căre fată.
— Sin tem cu livrările la iergat , la urgenţă la Spi / rugăciuni la ceruri | băiat (Minerul
zi, ba chiar în avans, Pen- . Vor lua şi luna asta. Sînt talul din Deva. M i x-a spus s neînţeles. Dar dat® nu-1 C Â N I: Tristeţea
tru toate întreprinderile mulţumiţi. Aşa e u » s-a vunoşteam ? Oare aşa se | pentru odihna sufle- 7 torului (Retezat)
spus, preţurile de acltizi|u că urgenţele se rezolvă la rezolvă urgenţele de către | telor' eroilor martiri. ) Tigrul cenuşiu
din Industria alimentară la plante medicinale vor trie. „Imediat — ne spu I-ÎI (Steaua ros
din ţară şi -pentru benefi chirurgie. A ici primesc ne asistenta, O chem pe unii slujitori pe tărimul % Marca, colabora- * RAb a r ZA : He
creşte substanţial. Adică altă îndrumare; la secţia doamna doctor”. Dar nici ocrotirii vieţii 5» sănătăţii oereşte Atlantid
ciarii de peste hotare am vom avea suficiente mate V tor). S r a l); ORĂŞTIE
expediat cantităţile din interne se prinţese cazu după 40 fie minute de aş semenilor lor ? (Ing. loan kan (Patria) ; E
rii prime. Cînd savuraţi \ .. ... V vulţ>ea coadă
convenţiile încheiate. A- rile urgente. Alergăm la teptare, doamna doctor — Igna, Deva)” GEOAOlU-BAl:
aroma unui ceai bun, gîn-
vem în secţie oameni de iriterne. «Copiii să se pre Chaplln (Casa
diţi-vă şi la noi, la cei de tu ră); HAŢEG
mare valoare, care întot zinte la pediatrie" — pri eaz nu se potrii
la „Plafar"... «la ); BRAZT: î
deauna îşi fac datoria. O- mim o nouă indicaţie. Sfîr- aur; SIMERIA:
De ce întîrzie navetiştii la muncă? nat al valsului <
peratorii chiraişti Dan Ru- GH. I. NEGREA şiţi, am ajuns la pedia- Sţrauss, regele
ITilA: Judecătoi
ndna).
‘ După multe audienţe, lei de 6 martie a.c., ora — iar după el şi persona
V R E M
Drum deschis liberei iniţiative (I) scrisori, telefoane primite nunţat că personalul în- lul n i 2031. Amândouă mai Pentru azi :
s-a a-
6,10, la microfon
staţionează
şi te IŞrceâ,
la redacţie din partea unui
număr mare de navetişti tirzie 95 de minute, nu se aşa efi navetiştii ajung la vă fl călduroas
vâ fl mai mul
de la C.S. Hunedoara, ne putea foftna O altă garni luieru cu mare intîrziere. ' Vlntul va sufls
(Urmare din pag. 1) — In oe form e se pot — La Direcţia financia mulţumiţi pfe bună drepta tură care să-i ducă pe oa Asemenea exemple sînt moderat. Tem
organiza aceste activi ră Judeţeană, administra te că întîrzie la locurile meni Ta lucru? Dar gar m ii te.* Ele înseamnă tot minime î, Je 4 ţ
tanperaturile m
tăţi ? ţiile financiare municipali de muncă, am urmărit a n nitura — trenul personal atîtea nemulţumiri pen tre 21 şi 26 grad
— In cele patru stipulate şi serviciile de specialita Sosesc şi pleacă teeaurile nr, 2153 — era formată, tru muncitorii navetişti. Pentru urmăft
zHe i Vremea s
de antene tv., şcoli de în Decretul-Lege, respectiv: te orăşeneşti — din cadrul tU navetişti în şi din sta locomotiva trasă. In loo Două întrebări se impun : treptat. Cerul v;
conducere auto, lucrări de 1. întreprinderi mici (cu primăriilor se. d a i ce ţia Simeria. să plece cu muncitorii la de ce îi scoateţi din pro bil cu înnorări
dactilogi-afiere, multipli pînă la 20 lucrători)) 2. a- reri tip, se completează de O primă constatare: tre secţiile combinatului hu~ ducţie prin aceste necore- centuate la sflrş
care, tipografice şi editări sociaţii cu scop lucrativ către cei interesaţi, apoi nurile sosesc cu totîrzie- nedorean, staţiona. După lărl în mersul trenurilor ? valului, cînd v
ploi eare vqr a'
publicaţii; • întreţinerea, (cu pînă la 10 lucrători); ■se depun la respectivele re din toate direcţiile (A- ce oamenii au urcat, au De ce punem la încercare racter de i jer;
repararea şi realizarea te 3. asociaţii familiale s i. organisme, în vederea avi vem date concrete: zile, trebuit să,,, coboare. So răbdarea, nervii, timpul va prezenta in
nor obiective de construc persoane fizice, pe bază zării şî eliberării autoriza sise trenul personal 2031. muncitorilor ? Ei vor să izolate cu vite:
la 45 km/h d
ţii, civile şi industriale, individuală, particulară, in ţiei, cînd se plăteşte o taxă ore, minute). Sosesc cu în- ajungă la timp la lucru, vestic şi sudic,
drumuri şi poduri, precum dependentă. de timbra, funcţie de spe tîrziere şi, firesc, pleacă şi Era ora 6,55. dezinform a în folosul producţiei de turile minime i
şi a bunurilor de folosinţă — Unde se depun ce ajung mai târziu, ceea ce re şi la nâerofon). Nave metal. 8 grade, tem
maxime Intre :
înclelungatâ, electrocasnice rerile prin care se so cificul activităţii ce urmea impune acţiuni, interven tiştii dau năvală, urcă. La Aşteptăm... replîca-solu- grade, mal cob
şi de gospodărire fia do ză a fi prestată. ţii, pentru a reduce cît de ora 7,00, stupoare; pleacă ţie a ceferiştilor ! a doua parte pi
miciliul clienţilor), multe licită aprobare pentru cit aceste întârzieri. Dacă, personalul nr. 2153 — care 18 . grade.
altele. asemenea activităţi 7 (va . urma) - ■ -■ de pildă, în dimineaţa zi staţiona de la ora 6,15 (!) G R I, NEGREA